O asonanță cu ghinion: Coldea/Codlea

"Păsărică, mută-ți cuibul/Și te du?"
“Păsărică, mută-ți cuibul/Și te du?”

În ipostaza de analistă politică, Elena Udrea aparține școlii Roller-Tismăneanu: poate dovedi orice, cu condiția să fie singura care vorbește.

Privilegiul cu pricina a dispărut și Elena Udrea s-a trezit, peste noapte, o soprană de coloratură ciripind împotriva unui cor de bassi profondi.

O cacofonie deloc enigmatică tulbură prestația acestei Maria Callas rămasă fără sprijinul flotei de epoleți pierdută de armatorul divinizat.

Mintea s-a tulburat și confuziile au început să-i joace feste. O asonanță de duzină a transformat-o din petală în ghimpe. Riscul rimei imperfecte.

Elena Udrea nu e vreo lumină, totuși îmi vine greu să-mi explic cum de l-a confundat pe gheneralul Florian Coldea cu Florăria Codlea.

Bătută un deceniu doar cu flori prezidențiale, Elena Udrea a uitat cum e să ți să pună în mână dârlogii umilinței. Și nici nu dă semne că vrea să învețe.

Dacă tunelul în care a intrat are și un capăt unde ce licăre nu e doar un licurici amețit, ci chiar o rază de lumină, numai Dumnealui știe.

Deocamdată, însă, Dumnealui nu spune nimic decât că a redescoperit dulceața vieții de familie.

Dar vine ea, primăvara și dă el – colțul ierbii.

Până atunci, Elena o ascultă pe Alina suspinând în “tubulatură”: Love me Tender,/Love me sweet…

dt_signature2-e1270748737227[1]

Dorin Tudoran

Scriitor și publicist
Posted in