Miorița sau “Dacă aș fi președinte”

Desen & Copyright @ Ion Barbu
Desen & Copyright @ Ion Barbu

De când nu mai este președinte, Traian Băsescu mărturisește — aproape zilnic și întotdeauna mediatic — ce ar face, dacă ar fi azi președinte.

A uitat că a fost președinte, timp de zece ani, și a lăsat în urmă-i amintiri de neuitat. De la statul de drept preferențial la ghidul Cum să sugi la țâța marelui licurici.

Noroc cu Elena Udrea, care nu și-a pierdut reflexul dobândit când cu bilețelul roz al lui Tăriceanu:  a primit sacii cu bani, dar i-a dat partidului.

Când era președinte și partidul său, sufocat sub valuri de bancnote fraudulos obținute conducea și Guvrenul, și Parlamentul, Traian Băsescu n-a putut multe.

Azi, zice el, ar putea. Probabil se referă și la o lege a lustrației, și la una prin care se asigură confiscarea averilor ilegal obținute și la multe altele.

Dar cel mai mult și mai mult din ce ar putea să facă azi Traian Băsescu, dacă ar fi președinte, ar fi, zice el, să-l facă pe Vladimir Putin să dârdâie de frică. Vorba poetului: „De-atâta curaj, mă zgâlțâie frica.”

Pentru a oferi un eșantion din cele multe pe care le-ar face azi, dacă ar fi președinte, Traian Băsescu și-a recuperat de la Elena Udrea o chestie populară.

Inițial, marca a fost înregistrată de Ioana Băsesecu, pe când tatăl era președinte – Mișcarea Populară. Când tatăl i-a dăruit Mișcarea Elenei Udrea, cea dintâi a devenit Partid.

Acum două zile, Traian Băsescu și-a luat marca înapoi, i-a dat numele inițial, a candidat la președinția ei și, deși a candidat de unul singur, a câștigat, spre consternarea lui Liviu Dragnea.

Om cinstit și cu prințipuri, redevenit președinte – deocamdată doar de Mișcare – Traian Băsescu și-a tras și imn. Dar așa, cum știe el – pe sub masă, ca la decedatul Golden Blitz.

Așa s-a trezit prietenul Șerban Foarță, autor și al textului unei melodii fanion a formației Phoenix, că se trage de brăcinari cu Traian Băsescu, pe care-l disprețuiește constant. Citiți AICI.

Dacă înțeleg că Traian Băsescu a (re)devenit Pasărea Phoenix, nu pricep ce păsărică a (re)devenit Elena Udrea.

Desen& Copyright@ Ion Barbu
Desen & Copyright @ Ion Barbu

Unde sunt vechii și străluciții sfetnici ai lui Traian Băsescu?

Nu era mai potrivit ca, în plin proces de reîntrupare prezidențială, Traian Băsescu să-și fi ales drept imn pentru Mișcarea de zi cu zi chiar Miorița?

Autorii baladei, anonimi fiind, nu pot mișca în front, iar culegătorul celei mai cunoscute versiuni a baladei, Vasile Alecsandri, și de n-ar fi mort, domn fiind, nu s-ar aștepta ca lui Traian Băsescu să-i crape obrazul de rușine.

Despre Nicolae Ceaușescu se spunea că, de teamă că nu va intra în istorie, a intrat, cât a putut, în geografie. Traian Băsescu a intrat direct în folclor și de acolo pre mulți (îi) va haiduci.

Unul dintre lacheii cu o carte de muncă ce se întinde de la Ceaușescu la Băsescu ne-o spune în stilul său inconfundabil: “Cele două zile petrecute la Madrid au evidențiat un Traian Băsescu în plin exercițiu de președinte al României.”

Eu, unul, dacă aș fi președinte, m-aș gândi că multe lucruri imposibile altundeva sunt posibile în România, fiindcă românul respinge drept inacceptabile multe lucruri care sunt acceptabile, dar salută cu entuziasm drept acceptabile multe lucruri inacceptabile.

Lacheii sunt o excelentă hârtie de turnesol.

dt_signature2-e1270748737227[1]

Dorin Tudoran

Scriitor și publicist