Lingușica

Multilateral adaptată, lingușica este și de apă  – azi și de uscat – ieri. Și de câmp – mâine și de pădure -poimâine.  Și de dimineață – alaltăieri și de seară – răsalaltăieri.  Și de parc – când e vremea frumoasă și de seră  – când vremea e ciufută. Și independentă  – pe înserat și preponderentă  – cu noaptea-n cap.

De aceea, lingușica este întotdeauna în proximitatea Locului: și când e apa la putere și când puterea basculează spre uscat. Și când este câmpul la putere și când puterea o ia spre pădure. Și când la putere tronează  dimineața și când puterea se prelinge spre seară. Și când vine parcul la putere și când puterea revine serei. Și când se poartă independența și când  la modă este preponderența.

Lingușica este și floare – când se bat filantropii cu flori la Șosea și copac – când e nevoie de ceva în care să se suie scroafa. Și algă – atunci când Locul comandă “Seafood!” și tufă – când Locul ordonă  ’telectuali, pe loc repaus!

Deși pretutindenară, lingușica este extrem de fragilă – să n-o atingi nici cu o floare. Cel mai indicat este s-o atingi tot cu o lingușică, fiindcă nici o lingușică nu poate face de una singură cât pot face mai multe lingușici împreună: luminarea maselor, trezirea conștiințelor, renașterea națiunii și globalizarea bunului simț.

Ce rămâne cu totul contraindicat este să cauți lingușica de șira spinării. De o faci, dai peste ceva ce seamănă cu plastelina, dar miroase urât, foarte urât și a cu totul altceva.

Și este exact a ce miroase.

Dorin Tudoran

Scriitor și publicist
Posted in