De la terorism la canibalism electoral

Despre cel dintâi am scris în 2009 când agenți electorali ai taberelor angajate în cursa pentru Cotroceni epuizaseră tot arsenalul clasic și modern folosit în asemenea campanii. Îngrijorați că nu reușiseră să convingă electoratul să voteze pentru candidatul lor, nu s-au sfiit să apeleze la terorism electoral. Un asemenea mecanism nu este folosit pentru a convinge pe cei încă nehotărâți, ci pentru a le inocula o frică soră cu moartea.

Mașina de propgandă electorală înlocuiește prezentarea de programe și platforme electorale cu avertismente apocaliptice: orice alternativă, în afara celei propuse de noi, înseamnă prăbușirea țării pentru câteva generații!

Anul 2012 ne prezintă deja varianta perfecționată a terorismului electoral. Cum totul a fost deja diabolizat la liderii politici ai părții adverse, de data aceasta Marea Închiziție Electorală aruncă anatema asupra electoratului. Iată un exemplu:

“Din acest moment, sunt liniştit: românii care şi-i asumă nu mai au nicio scuză. De-acum, ei nu mai pot pretinde că sunt simpli votanţi. Sunt complici cu violenţa, laşitatea, lăcomia şi nemernicia unor indivizi pentru care oamenii sunt doar necesara carne de tun electorală.”

Desen & Copyright 2012 - DION

Eu, unul, abia din acest moment devin cu adevărat neliniștit. Ce facem cu asemenea retori? Ni-i putem asuma?

Când discursul unor oameni, altfel demni de  respectul nostru, este lovit de fanatism și retorica lor este inundată de tropi apăsat iraționali, problema nu mai este politicianul. Epicentrul cangrenei este chiar  retorul casei.

Canibalismul  se poate dovedi stadiul final al acestei maladii.

Alegătorii vor nemulțumi una sau alta dintre Inchizițiile Electorale. Ei trebuie  să știe că își asumă riscul de a se întoarce acasă de la secțiile de votare cel puțin cu o ureche lipsă, fără nas sau sărăciți de alte elemente ale fostei lor integrități. Alții s-ar putea întoarce chiar sub formă de colete sever miniaturizate.

Retori de toate culorile continuă să polarizeze societatea românească până la halucinație. Nu de alta, dar să aibă apoi ce să (de)plângă cu lacrimi de crocodil.

Curat murdar.

 

0

Dorin Tudoran

Scriitor și publicist
Posted in