≡ Menu

Venea o şpagă pe Siret (cu scuze)

Nici o grijă, vine şi acum. Doar că astăzi, hidrologi de viitor ai ţării confirmă ce se ştie din trecut: şpaga vine şi pe Mureş, şi pe Târnave. De aici şi inundaţille în lanţ – ba cu hălci de intra şi extravilan, ba cu BMW, ba cu Mercedes, ba cu Audi. Mai la centru, adică la Timişoara, Oradea, Arad şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, la Bucureşti, plouă, deseori surprinzător de torenţial pentru cât de mici sunt lefurile de bugetari, cu Ferrari, Lamborghini şi Porsche. Câteodată bate grindină chiar cu Rolls Royce, Bentley şi Bugatti. Este şi motivul pentru care mulţi îl divinizează pe omul care-aduce ploaia.

Cu toate acestea, de la preşedintele Traian Băsescu la încrâncenatul cu ifose prematur-prezidenţiale,Teodor Baconschi, neacceptarea României în spaţiul Schengen continuă să fie denunţată vehement şi patriotic drept discriminare. Logica este perfect românească: dacă şi la titularii spaţiului respectiv există corupţie, ce aveţi împotriva corupţiei noastre? Ştiu şi eu ce să zic? Poate că unii s-au săturat de corupţie şi consideră că un bonus românesc nu este tocmai ce le trebuie.

O fi venind cuvântul ”bacşiş” din turcă, dar obiceiul cu pricina s-a naturalizat la noi din timpuri imemoriale şi atât de bine, încât poate fi considerat de-acum românesc. M-am molipsit şi eu de protocronism. Oricum, româna modernă a ţinut să-şi arate vlaga. (Am zis “vlaga”, nu “Blaga”, clar?)De aici şi substantivul ”şpagă”. Verbul se poate conjuga în fel şi chip. Iată un exemplu: ”Eu şpăguiesc. Tu, Miki dragă, ce faci? Şpăguiesc, şpăguiesc. El/ea dă şpagă.” Ş.a.m.d., până la graniţa cu Schengen. S-ar putea ca şi “şpagat” să vină tot de aici, însemnând, printre altele, puntea între a da şi a primi. Cum, ce? Şpagă.

Liviu Antonesei spunea de curând că avantajul condiţiei de trăitor în România este că nu te plictiseşti niciodată. Unii, care au prostul obicei de a lua literal vorbele unui scriitor, au strâmbat din nas. Antonesei avea însă dreptate: cum să te plictiseşti într-un loc unde analiştii politici se uită în viitor şi prezic trecutul cu precizie de cronometru elveţian? În felul acesta, secvenţa intermediară, adică prezentul, devine nu doar suportabilă, dar şi amuzantă. Politologi am fost, politologi rămânem.

În cel mai recent Fragmentarium, Zoe Petre dă o hartă a Clanurilor Şpăgaru’. Evident, alţi istorici ne pot pune la dispoziţie hărţi la fel de exacte. Morala este că, în funcţie de cine, când şi prin cine conduce, numele primitorilor de şpagă se schimbă. Obiceiul însă rămâne nepieritor.

România este astăzi una dintre cleptocraţiile model. De aici şi teama spaţiului Schengen de a se vedea perfecţionat într-ale corupţiei şi devenind Spaţiul Şmengen. Dar România nu este şi singura cleptocraţie din zonă. De aici şi dreptatea românească în legătură cu discriminarea.

E adevărat că peştele se rupe de la mijloc şi se mănâncă de la coadă, dar să nu uităm că de împuţit, de la cap se împute. De aceea, reiau mai jos un text publicat acum câţiva ani. Nu de alta, dar cum unele obiceiuri nu s-au schimbat, nu văd de ce mi-aş schimba opinia despre ele.

P.S. Aflu că titlul acestui post a fost deja folosit. Cer scuzele cuvenite celor prădaţi involuntar şi cititorilor acestui blog/cititorilor VoxPublica.

 

Cleptocratul politic

“Comunismul  înseamnă  puterea  sovietică  plus  electrificarea întregii ţări”, proclamă Vladimir Ilici Lenin. Se înşală. 

“Comunismul se află în conflict cu natura umană”, crede Ernest Renan. Are dreptate. Nu mă credeţi? Ascultaţi ce spune  rockistul Frank Zappa: “Comunismul nu ţine, fiindcă oamenilor le place să aibă.” 

“Comunismul nu este dragoste. Comunismul este un ciocan pe care noi îl folosim ca să ne zdrobim inamicul”, tună Mao Tze-tung. E cinic, dar, în acelaşi timp, are dreptate. 

“Chiar nu văd comunismul drept ceva rău”, cugetă profund Whoopi Goldberg. Şi ea este cinică, dar nu are dreptate. Specialitatea Hollywoodului este ficţiunea nu realitatea. 

“Pentru noi, în Rusia, comunismul este un câine mort. Pentru mulţi oameni în Occident, comunismul este încă un leu viu”, scrie Alexander Soljeniţin. Are dreptate. 

“De cine să-ţi fie mai multă milă, de un scriitor găbjit de poliţişti care îi pun căluş în gură ori de un scriitor trăind într-o libertate perfectă şi care nu mai are nimic de spus?”, se întreabă Kurt Vonnegut. Omul e “confuzionat” rău de tot, nu-i aşa? Ce ţi-e şi cu “drama opţiunii”! 

“Cruciada împotriva comunismului a fost chiar mai imaginară decât stafia comunismului”, spune A. J. Taylor. Despre zicerea asta chiar nu ştiu ce să spun. Îmi trebuie ceva timp de gândire. 

“Comunismul distruge democraţia. Dar şi democraţia poate distruge comunismul”, crede André Malraux. Pentru asta nu-mi trebuie timp de gândire – Malraux are dreptate. 

“Hai să nu mai discutăm despre comunism. Comunismul a fost doar, aşa, o idee; vorbă-n vânt”, mărturiseşte Boris Ielţin. Ţarul Boris e doar, aşa, băut un pic cam mult. 

“Comunismul înseamnă coruperea unui vis despre dreptate”, scrie Adlai E. Stevenson. Şi parţial are dreptate. Că tot veni vorba, în timp ce visul a dispărut, corupţia e bine mersi şi devine din ce în ce mai mare şi mai trainică pe zi ce trece. 

Ilustrație & Copyright © 2010 – ALEX DIMITROV

Multe lucruri nu sunt în regulă cu ţările post-comuniste, dar nimic nu este mai devastator decât corupţia care le bântuie. Profesorul Robert Klitgaard are dreptate când  ne oferă formula corupţiei: “Monopul + Putere discreţionară – Responsabilitate = Corupţie”. Este exact reţeta după care ideocraţi comunişti, cândva foarte încruntaţi, s-au transformat peste noapte în cleptocraţi jegoşi, putred de bogaţi. 

Cleptomania este o boală mentală. Cleptocraţia nu este. E altceva. 

Un cleptoman “nu fură obiecte pentru imediata lor folosire sau pentru valoarea lor”, ne explică un psihiatru. Un cleptocrat tocmai asta face. 

Cleptomania este individuală. Cleptocraţia este şi individuală şi colectivă. 

E greu de crezut că un grup de cleptomani ar putea să înfiinţeze un partid politic, să fraudeze alegeri şi să folosească resursele naţionale ca pe propriile lor conturi în bancă. Cleptocraţii pot. 

Cleptomanii sunt fiinţe dezorganizate. Cleptocraţii sunt organizatori superbi. 

Să fie, oare, cleptocratul politic cel mai important actor  produs de acestă dureroasă, prelungită mahmureală cunoscută şi sub numele de epocă post-comunistă?

 

  • Draga Dorin,
    ma intreb de multa vreme care ar fi legatura intre intelesul din limba rusa (de unde se pare ca am preluat cuvintul) al spagii -- arma alba, si cel din neogreaca -- funie. Deocamdata inteleg atit: spaga are aceasta dubla functie, taie si leaga, dupa caz. Dar ce anume, poate doar un Pavel Coru(p)t sa ne explice…

  • Dorin Tudoran

    @ Vasile Gogea

    Puschea pe limba: daca se apuca Pavel Coru(p)t sa ne explice, ne lamurim ca si in celelalte subiecte in care s-a specializat. Aud ca lucreaza la o trilogie despre sfarsitul lumii de fatza si inceputul lumii ce va sa vie…

  • victor L

    Observ ca aveti o slabiciune pentru colega profesorului Felix.
    Pardon, dl profesor Voiculescu.
    http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/zoe-petre-alianta-pnl-pc-este-nu-doar-oportuna-ci-si-necesara-pentru-liberali-320974.html

    Dvoastra bucurati-va ca ati scapat de noi, spagarii.

  • Cam asta am si vrut sa spun si eu dar se mai inghesuia in mintea mea ceva.
    Spui: “Cleptomania este o boală mentală. Cleptocraţia nu este. E altceva.”
    Si exact, si adevarat. Dar e un simtom, anume al unei societati bolnave.Chiar grav bolnave.
    (Bine ca Pavel Coru(p)t nu “lucreaza” chiar LA sfirsitul lumii!)

  • Dorin Tudoran

    @ victor L

    1. Chiar mai mult: am si un mare respect.
    2. …asta nu inseamna ca am si aceeasi opinie in legatura cu alianta respectiva.
    3….tocmai spuneam in text ca alti istorici pot oferi harti ale Spagii la fel de exacte precum cea oferita de dna. Zoe Petre si ca in vreme ce conducatorii se schimba, obiceiul ramane. Cum de v-a scapat “amanuntul” acesta? Deci: eu nu cred ca Spaga se afla doar in “gena politica” a unui singur partid… Iar de scapat nu sunt sigur ca dusmanii dvs. au scapat sau ca vor scapa de dvs. Si, cum v-am mai spus candva, razboiul respectiv ma intereseaza foarte putin, caci nu fac parte din niciuna dintre tabere.
    4….. cele bune!

  • InimaRea

    O varianta a titlului sadovenian: Venea omoara pe Siret. Venea e criminal, Siret e victima.
    Cica un vames a fi zis cam asa, de foarte curind: Nu pot sa nu iau. Mi-a intrat in singe.
    Are mare dreptate, eu o stiu. Si mie-mi intrase-n singe -- pe la 10 ani -- negustoria inselatoare, dupa un unchi pe care-l iubeam ca pe Hristos. Daca nu se prapadea de tinar, eram macar baron local, azi.
    Am luptat toata viata cu pornirea de a o face iar, “de distractie” -- si n-am invins mereu. In studentie, am plecat de la Caru cu bere, cu o halba din acelea faine, metalice, cu capac -- era un pariu, vezi-Doamne!
    De aceea zic: asta se-nvata de mic, din familie.
    Eu zic sa nu va scandalizati inainte de a va gindi bine la alta explicatie a raspindirii fenomenului.

  • Dorin Tudoran

    @ InimaRea

    Nu ma scandalizez… Alte explicatii pot fi sugerate oricind si acest blog le va gazui cu interes….

  • InimaRea

    M-am trezit vorbind (scriind?) Sigur ca nu m-astepam sa va scandalizati. Am folosit o formula impersonala, ca la vox. Numai Lictor (victor-l) e de vina -- are el darul de a ma face sa ma relaxez excesiv, citeodata.

  • Dorin Tudoran

    @ InimaRea

    Nu va faceti inima rea. Asta-i sharmul lui Don’ Lictor -- sa ne faca a ne trezi vorbind…

  • Dorin Tudoran

    @ InimaRea

    Banc la zi:

    Cica era ziua unui vames.
    Colegii lui discuta intre ei:
    -- Ba, ce sa-i luam astuia de ziua lui?
    -- Eu zic sa-i luam un Mercedes.
    -- Aaa, nu, nu! E prea putin. E colegul nostru totusi.
    -- Eu zic sa-i luam o casa.
    -- Aaaaa, nu, nu! E mult prea putin.
    -- Eu zic sa-l lasam azi singur pe tura.
    -- Aaaaaaa, nu, nu! E mult prea mult!!

  • Nicolae Prelipceanu

    Ei, ce-o sa fie? N-o sa intram in spatiul Schengen, sa ne bucuram ca nu ne scot din spatiul Schpengen. Aici ii primim noi pe ei, nu invers, cum e dincolo.

  • Dorin Tudoran

    @ Nicolae Prelipceanu

    Eu zic asa: luam bani de la ICR, ii dam lui Sergiu Nicolaescu, el face un film istoric & baban intitulat, pentru export — “Schpengen by Night” si pentru piata interna --“Shperaclu cu miraclu’ ” iar in rolul principal il pune pe cascadorul ala care, cand era tanar si frumos, turna, iar acum cand e batran si tot frumos, mai si asculta…

  • lucid

    Jalnica ‘telectualitate a rrrrominichiii……Suntem, prin apocalipsa vamilor, care va fi urmata si de alte apocalipse -- a baietzilor securisti smecheri din energie, de exemplu, dar si a mafiei judecatorilor coruptzi pastoritzi de costinoaica si pivnicereasa -, la un punct de inflexiune in evolutzia tzarii, care va culmina cu trezirea, din somnul otravit de 21 de ani indus de haita lui iliescu-patriciu-vantu-felics, a Albei ca Zapada, iar surtucarii nostri joaca teribil de prost pe nastratin hogea in caiac-ul bosforean “noi a Turchiei floare, intr-o slava statatoare, dam cu syk (comentand istetz ca oaia creatza pe bloguri -- n.m.) din Isarlyk”. Aferim, bre!

  • lucian burjuiul

    Pentru ca a dat foarte bine pe sticla, odata ajunsi la Bucuresti, vamesii si politistii de frontiera au solicitat in scris procurorilor de la DNA sa fie dusi inapoi acasa tot cu elicopterele MI. In cazul in care cererile lor nu vor fi aprobate, vamesii au hotarat sa-si cumpere fiecare cate unul. Politistii de frontiera s-au asociat si ei in grupuri de 4 cu acelasi scop. Toti au hotarat sa le inmatriculeze in Bulgaria pentru a fi scutiti de taxa de prima inmatriculare.

  • divanuriletomitane

    @ Lucian Burjuiul

    Realitatea e incompleta. Dupa atatea zile lipsa de la serviciu, vamesii si politistii de frontiera au mari probleme cu lichiditatile. De aceea, a fost eliberat de urgenta din arestul preventiv Catalin Chelu …, iar Fatuloiu, va monitoriza atent actiunile….

    Si iata cum s-a trecut, aproape inconstient, de la indemnul mobilizator « mai rasfirati, mai rasfirati », la cel de, « mai informati, mai informati »….

  • @) Dorin Tudoran

    Da, master, in Romania, poti muri de cancer, de coaja de banana aruncata aiurea, de gripa feroviara ori infectie hospitaliara, dar de plictiseala cu niciun chip. Numai ca, trecind vremea, imposibilitatea plictiselii creste, dar si oboseala se aduna!

    Cit priveste lupta contra coruptiei in vami, deocamdata, e la nivel de plevusca, de chitici. Cind se va ajunge daca nu direct la rechini, atunci macar la stiuci, cind vom afla identitatile “Regelui” si “Reginei”, mai vorbim…

  • mihai rogobete

    Nu mă-ndoiesc nicio clipă, că, prin indexarea la rata inflaţiei şi a bonităţii partenerilor, reglementările ciubucului şi corupţiei vor fi drastice, necruţătoare. Ce, dobânzile FMI sunt negociabile?

  • Radu Humor

    Domnule Dorin Tudoran
    Daca titlul nu-l puteti revendica 100%, ceea ce urmeaza, constituie fara indoiala una din cele mai reusite satire , o incercare de a privi cu umor si detasare un fenomen pe cale sa distruga nu numai cladiri si suprafete agricole, ci o intreaga tara si chiar fiinta natioanala :

    “Nici o grijă, vine şi acum. Doar că astăzi, hidrologi de viitor ai ţării confirmă ce se ştie din trecut: şpaga vine şi pe Mureş, şi pe Târnave. De aici şi inundaţille în lanţ – ba cu hălci de intra şi extravilan, ba cu BMW, ba cu Mercedes, ba cu Audi. Mai la centru, adică la Timişoara, Oradea, Arad şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, la Bucureşti, plouă, deseori surprinzător de torenţial pentru cât de mici sunt lefurile de bugetari, cu Ferrari, Lamborghini şi Porsche. Câteodată bate grindină chiar cu Rolls Royce, Bentley şi Bugatti. Este şi motivul pentru care mulţi îl divinizează pe omul care-aduce ploaia. ”

    P.S.
    Isi poate cineva imagina ce vine pe Dunare, dar mai ales de pe Mare ?!

  • lucian burjuiul

    @divanurile tomitane
    am verificat, nimeni n-a lipsit de la serviciu. toata lumea a pontat prezent.

  • De pe la începutul comunismului în România, şapaga a avut un moto, mai ales în domeniile învăţămîntului şi justiţiei, şi acesta suna aşa (cu o prelucrare latino-gipsănească):”Nihel sine bahta, magna cum propteaua”. Prin urmare, şpaga a însemnat foarte mult “porpteaua” pentru mare parte din societatea românească, altoită acum de huidume şi cutume comuniste care nu mai pot fi înlăturate. Ceea ce a afectat acest sistem, construit prin şpagă (activitate ce pentru cei mai multi este una normala, pentru că nu ştiu nimic altceva să facă), se poate vedea în domeniile activitaţii sociale amintite mai sus: învăţămîntul românesc este constituit pe şpagă -- generaţiile de profesori de acum, mai toţi şi-au luat examenele pe şpagă; ei ştiu că au dat din greu pentru a obţine examene cu note mari si diplome de licenţe, de masterat şi doctorat -- ei ce să facă, primesc în continuare şpagă, că aşa cred că este normal, pentru a forma aceeaşi categorie intelectuală, care, ajunsă la catedră, nu predarea materiilor din porgramele şcolare îi interesează, ci cum să adune cît mai multe şpăgi, prin diverse forme, de la bani la produse, excursii, sau chiar rente viagere etc; justiţia este înţesată de şpăgari, care la rîndul lor ca să ajungă acolo, de pe timpul şcolii şi studenţiei, şi apoi ca să intre în sistem, au dat şpagă, justiţie care a construit clasa politică de acum, una extrem de coruptă, băgată în tot felul de jocuri, care într-un stat normal de drept, ar trebui să stea toată la zdup. Nu există român care să nu se rezeme, în disperare de caută, pe o minusculă şpagă -- porptea -- pe care o deţine în buzunar -- şi asta ca să-i fie lui mai bine, neştiind cît de mult rău îşi face lui şi alor săi. Cam asta e.

  • Pingback: În februarie au fost 14 grade | Teologie pentru azi()

  • Florin Iaru

    Acum, hai să ascultăm (dar oare o folosi la ceva?) ce zice poporul, cu înţelepciunea şi neputinţa lui milenată. Cică aşa corupţie ca acum nu s-a mai pomenit. Procentul celor care cred că sîntem, trăim într-o ţară coruptă s-a dublat. La fel, procentul celor care îl regretă pe Ceauşescu. Asta într-un stat care se modernizează pe zi ce trece. O fi de vină omul (ce mîndru sună acest cuvînt) că nu înţelege de vorbă şi intenţie bună.
    Eu cred că statul român e în altă parte şi noi încă îl mai căutăm pe lîngă casa omului!

  • otto waldmann

    Un fel de corolar sublim a tuturor de mai sus ar fi ca Romania nu a functionat si nu poate functiona fara coruptie.
    Intr-adevar nu cred ca in mod realist ar putea cineva concepe o structura socio economica locala care sa nu contina coruptia.Alternative executive nu exista.
    Ma gindeam daunazi la o dictatura intelectuala. Sublim si inoperativ. Mesajele ar trebuii filtrate retoric prin sita oborului dialectal de nashpa si chitros, altfel reeducarea asimilabila de la masterate in sus , creeind un parnas al foamei.

    Si atunci Romania tot la mina lui Becali ramine, pasamite caruia tot nui pute gura a maidanezi de usturoi pe simplu motiv ca asa vrea muschii lui incoruptibilii.

    Ieradicarea esentei existentiale, coruptia, ar duce Romania de o ripa mult mai adinca, cea a paralizarii comprehensive. Singura esapa iluzorie: comentarile de blog !

    In ultimele luni cam trei deputati din Parl. NSW au demisionat pt. ca s-au gasit iregularitati contabile. Un politician a pacalit statul cu $423.00. Prins si demisonat in 24 ore. Ce mi-e Australia, ce mi-e Romania, atita ca azi sint 30 grade, deci se poate juca tenis.

  • Radu Humor

    Nici macar nu se incearca a se mai salva niste aparente :
    Jeffrey Franks ne vorbeste ca un adevarat guvernator al Romaniei :
    “Am putea creste salariile”,” sunt sanse sa reluam cresterea..” , “cerem guvernului sa inchida…, “suntem nevoiti sa restructuram… “va trebui sa privatizam…”, fara a a taia nu putem…”
    Cerem-avem-facem-marim -taiem….

  • mihai rogobete

    Asta-i vocaţia noastră. dle. Iaru, de aiurea mediocritas.

  • Radu Humor

    Domnule Vasile Gogea, am incercat de cateva ori sa postez la dvs. ….

  • divanuriletomitane

    Pentru a nu se cadea in panta defetismului « vamuist », venind dinspre Bistrita ( ce trece prin Bacau, acolo unde am terminat un liceu de matematica – fizica, un detaliu foarte important post-SORIC-ului din Piatra Neamt…), un afluent al Siretului, tot « cu scuze »…, intercalez o continuare a preocuparilor mele pentru initiativa FICSE – Fonduri de Investitii cu Capital Structurant in Economie. In aceast etapa, redau caracteristicile sistemelor de guvernanta corporatista in sistemele : A : Sistemul OUTSIDER ( SUA, Marea Britanie ) si B : Sistemul INSIDER ( EUROPA, Asia – Pacific ), urmand ca, ulterior sa asociez acestei ordonari si caracteristicile propriului sistem propus, C ( Sistemul TERTULUI INCLUS -- sau asociat FICSE ).

    De ce consider ca sunt in subiect ? Deoarece, in cazul A avem non-raspunsul ENRON ( SUA ), iar in cazul B, non-raspunsul VIVENDI ( Franta ), sau, si mai plastic, intreaga fosta R.D.G. ( cu Asia-Pacific, n-avem treaba…, pt. ca noi suntem NATO-UE, cumparatori, ca vanzatori…. ). In vami, chiar sunt doar bani de tigari…..Acum insa, ca ne-am pierdut economia ( nu inca, mai urmeaza Oltchim, regii, companii de stat….), de ce n-am discuta si despre tigari….

    CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE GUVERNANTA CORPORATISTA:
    1. Ref. la PROPRIETATE :
    A. Dispersata
    B. Concentrata

    2. Ref. la CONTROL :
    A1. Separarea proprietatii si a controlului
    B1. Asocierea proprietatii si a controlului.
    A2. Stimulare redusa pentru investitorii din afara pentru a se implica in controlul corporatiei.
    B2. Control exercitat prin parti interesate ( banci, firme inrudite, salariati )

    3. Ref. la FINANTARE :
    A1. Indatorare redusa
    B1. Indatorare ridicata
    A2. Pondere redusa a datoriilor in capitalul propriu
    B2. Pondere ridicata a datoriilor in capitalul propiu
    A3. Apel la instrumente diversificate si sofisticate de pe piata financiara
    B3. Apel redus la instrumentele pietei financiare.

    4. Ref. la CRESTERE :
    A. Fuziuni si achizitii
    B. Crestere organica

    5. Ref. la PRELUARI :
    A. Preluari ostile costisitoare si antagonice
    B. Lipsa preluarilor ostile

    6. Ref. la ORIENTARE :
    A. Termen scurt.
    B. Termen lung.

    7. Ref. la MISIUNEA MANAGEMENTULUI :
    A1. Catre interesul actionarilor ( ? ENRON ? )
    B1. Catre interesul grupurilor de stakeholders.
    A2. Active performante in vederea sporirii valorii actiunilor
    B2. Administrarea afacerilor la nivel corporativ in vederea cresterii valorii
    adaugate pentru stakeholders.

    8. Ref. la STRATEGIA AFACERII :
    A1. Angajare redusa a investitorilor pe termen lung.
    B1. Implicare activa
    A2. Elaborarea unei strategii competitive, focalizata pe profit si piata.
    B2. Elaborarea unor strategii de productie si operatii focalizata pe calitatea si
    volumul vanzarilor.

    9. Ref. la STAKEHOLDERS :
    A. Interes focalizat pe actionari.
    B. Interes focalizat pe grupurile de stakeholders.

    10. Ref. la SLABICIUNI :
    A1. Preluarile pot crea situatii de monopol
    B1. Sistemul poate genera conflicte
    A2. Managerii pot deveni interesati doar de propria bunastare
    B2. Este necesara restructurarea obligatiilor de natura sociala pentru a nu spori
    excesiv costurile .

    Bibliografie : « Guvernanta financiara corporativa » de Mihaela Onofrei, Ed. Wolters Kluwer 2009 p. 70 ( sursa Clark T – 2007 – International Corporate Governance. A. Comparative Approach Routledge Taylor & Francis Group, New York, p 10. )

  • divanuriletomitane

    Nu ma asteptam ca tocmai din Germania sa primesc « tabloul » artistic al sistemelor de guvernanta corporatista. Dealtfel, « tabloul » tehnocratic, cel expus in comentariul 27, fusese determinat (si e doar prima etapa ) de interventia lui « Neamtu Tiganu », care din cand in cand ne mai aduce cu picioarele pe pamant. Ma refer, in acest context, la afirmatia acestuia ca in occident marea cercetare se face in concerne ( probabil cea aplicata, deoarece cu cea teoretica e mai greu…), iar faptul ca nu ai articole publicate nu e neaparat un indiciu al nonvalorii. Daca esti cercetator in cadrul marilor concerne, din contra….Din « viziunile » de mai jos, ceva asemanator « Companiei japoneze »….Prietenului din Germania care mi-a trimis « tabloul « de mai jos », i-am raspuns, printre altele : Trebuie sa ma gandesc cine a fost de ” vina” ( precum la “Compania romaneasca” ) ca initiativele mele au avut costuri foarte mari si beneficii mici….

    TABLOUL ARTISTIC GLOBAL AL SISTEMELOR DE GUVERNANTA
    CORPORATISTA

    CAPITALISM TRADITIONAL
    Ai doua vaci.
    Vinzi una si cumperi un taur.
    Cireada se inmulteste iar economia prospera.
    Le vinzi si iesi la pensie cu castigul.

    COMPANIE AMERICANA
    Ai doua vaci.
    Vinzi una si o fortezi pe cealalta sa produca lapte cit pentru patru.
    Esti surprins cand vaca moare.

    COMPANIE FRANCEZA
    Ai doua vaci.
    Faci greva pentru ca doresti sa ai trei vaci.

    COMPANIE JAPONEZA
    Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa fie de zece ori mai mici
    decat o vaca obisnuita si sa produca de douazeci de ori mai mult lapte.
    Apoi creezi imagini animate inteligente ale vacii, numite Cowkemon, si
    le promovezi la scara globala.

    COMPANIE GERMANA
    Ai doua vaci. Le reproiectezi astfel incat sa traiasca 100 de ani, sa
    manance o data pe luna si sa se mulga singure.

    COMPANIE BRITANICA
    Ai doua vaci.
    Amandoua sunt nebune.

    COMPANIE ITALIANA
    Ai doua vaci, dar nu stii unde sunt.
    Pleci in pauza de pranz.

    COMPANIE RUSEASCA
    Ai doua vaci.
    Le numeri si afli ca ai 5 vaci.
    Le numeri din nou si afli ca ai 10 vaci.
    Le numeri din nou si afli ca ai 20 de vaci.
    Te opresti din numarat vaci si deschizi alta sticla de vodca.

    COMPANIE ELVETIANA
    Ai 2 vaci, dintre care nici una nu-ti apartine. Facturezi celorlalti
    cheltuieli de depozitare.

    COMPANIE INDIANA
    Ai doua vaci.
    Te inchini la ele.

    COMPANIE CHINEZA
    Ai doua vaci. Ai 300 de oameni care le mulg.
    Declari somaj zero, productivitate bovina inalta si arestezi reporterul
    care a publicat cifrele.

    COMPANIE ROMANEASCA
    Ai 2 vaci, costuri cat de 10, mulgi numai UNA , alergi bezmetic
    printre ele, mai aduci personal pentru alte 2 (care sunt sterpe ), dai
    faliment si dai vina pe bou.

    ————————————————————————

    ASOCIATIE FAMILIALA OLTEANA

    N-ai nici-o vaca.

    Cumperi 2 cu imprumut de la stat.Apoi accesezi fonduri structurale U.E.
    prin ADR SUD-VEST si-ti faci vila pe care o declari grajd .Reziliezi
    contractul pe motiv de regiune defavorizata calamitata.Muti firma la
    Piatra Neamt si o iei de la capat cu ADR NORD-EST.

    Ceilalti se uita ca vitelu’ la poarta noua a vilei( pardon -grajdului
    )…..

  • miska

    M-am amuzat si informat in acelasi timp!
    asta este romania! ne place la toti!
    dar nu ajungem nicaieri!
    trist!

WP Admin