≡ Menu

Utopia unei “altfel de clase politice” – triptic

Photo-blog-7-150x150[1]I. Moralitatea nu constituie o valoare cardinală a politicii. Este doar speranța utopică a electoratului aflat, permanent, în căutarea unei “altfel de clase politice”.

Când un membru al Legislativului etichetează un președinte-ales “ilegitim”, deși alegerile au fost libere și echitabile, el încalcă reguli pe care le impune altora.

Când un astfel de membru al Legislativului declară că nu va participa la Inaugurare, pentru că președintele-ales este “ilegitim” iar pentru declarația asta este scăldat în osanale, nu e rost de o “altfel de clasă politică”.

Clasa politică este doar chipul electoratului răsfrânt în oglindă. Un electorat incapabil să trimită acasă legiuitori imbecili nu poate crea o “altfel de clasă politică”.

II. Dintre promisiunile președintelui “ilegitim”, două nu-mi ies din minte. Cea dintâi a făcut-o în timpul campaniei electorale; cea de a doua – acum câteva zile.

Prima (mai irealizabilă chiar decât achitarea notei de plată pentru Zidul dintre SUA și Mexic de către mexicani) este limitarea numărului de mandate pentru membrii Congresului.

Republicanii și Democrații se vor fi urând de moarte, dar vor face front comun (ca de atâtea alte ori, când a fost vorba de privilegii comune) împotriva acestei inițiative sănătoase.

Cum să “lași la vatră” un imbecil cu gură mare, după ce a beneficiat de 16 (!) mandate, timp în care cei ale căror interese le “reprezintă”  nu sunt deloc siguri că le este nițeluș mai bine?

A doua – promisiunea că va crea mai multe locuri de muncă decât a creat până acum chiar Dumnezeu. Îndeplinirea acesteia nu lasă niciun dram de dubiu. De ce?

Cum Dumnezeu nu a creat până acum niciun loc de muncă (nu deține portofoliul Ministerului Muncii), viitorul președinte american ar trebui să fie un tăntălău pentru a nu crea măcar unul.

Dumnezeu a creat altceva – un loc unde Adam și Eva să rămână singura utopie realizabilă. Nu i-a reușit, fiindcă cei doi s-au pus pe creat situații prin care amenințau cu procrearea.

Atunci, Dumnezeu i-a expulzat pe Pământ, oferindu-le șansa de a crea și procrea cât îi țin balamalele. Și de procreat au reușit, fiindcă numai azi suntem peste 7 miliarde.

În privința creării locurilor de muncă, Adam și Eva stau mai slăbuț. Și viitorul președinte al Statelor Unite nu cu Dumnezeu se află în competiție, ci cu Adam și Eva.

De aceea, tot ce pot spune înainte de Inaugurare este: “Doamne, ajută!

III. Dacă apariția unei “altfel de clase politice” a fost întotdeauna o utopie, existența unor “altfel de oameni politici” este posibilă.

Când lui George Washington i s-a cerut să candideze pentru un al treilea mandat de președinte, refuzul său a fost categoric, nu doar pentru că nu dorea să fie perceput ca un tiran, ca un rege.

În 1799, Jonathan Trumbull Jr (guvernator al Connecticutului și fost secretar militar al lui Washington în timpul Revoluției) îi scria următoarele: “Election of a President is near at hand and I have confidence in believing, that, should your Name again be brort up . . . you will not disappoint the hopes & Desires of the Wise & Good in every State, by refusing to come forward once more to the relief & support of your injured Country.”

Printre altele, refuzul transmis de Washington lui Trumbull cuprindea și această frază: “Prudence on my part must arrest any attempt of the well meant, but mistaken views of my friends, to introduce me again into the Chair of Government.”  

Ce credea Washington despre clasa politică a vremii? Era convins că scena politică era atât de înfierbântată, încât politicienii erau dezinteresați de adevăr și decență, attacking every character, without respect to persons – Public or Private, – who happen to differ from themselves in Politics.”

Acel climat îl determinase pe George Washington ca în discursul său de adio, din 1796, să facă o previziune sumbră, care s-a împlinit în multiple rânduri: unprincipled men will be enabled to subvert the power of the people and to usurp for themselves the reins of government.”

În vreme ce a fi politician a devenit (vai!) o meserie pe viață, transferul pașnic al puterii politice pare a fi devenit o artă pentru care din ce în ce mai puțini politicieni au o vocație certă.

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • Dumitru B

    Typo error “adio, din 1976,”

  • Dezideriu Dudas

    Deci tot Washington « a lovit » in 1976 ! Era prea tarziu daca incepea in 1798 si nu in 1796…Revolutia de la 1989 ar fi avut loc in 1991 si n-a fost asa. -- Q.E.D. Sper insa ca invatamintele lui sa loveasca incontinuu…Incepand cu patria lui, unde inca mai e voie la patriotism, e drept, nationalismul fiind interzis…Ma refer la patria lui din timpul vietii, pentru ca dupa…., sigur, nici macar patriotismul nu mai e permis cuiva.

  • Da -- 1796. Multumesc.

  • Pingback: Dorin Tudoran – Utopia unei „altfel de clase politice” | @ntonesei's blog()

  • Liviu Antonesei

    Păi, da, și noi ne-am tot scăldat în iluzia „altei clase politice”, că i-am spus întinerire, feminizare sau infuzie extra-sistemică, pînă la urmă am constatat eșecul… Am preluat textul…

  • DG Ontelus

    Făcând un diabet moral-spiritual, din cauza unei dulceți din facultate – of, Doamne, Te rog să mă ierți! – , dar îndrumat eficient de către un suferind de diabet propriu-zis, respectiv Domnul Liviu Antonesei, iată-mă revenind pe acest blog, neavând nimic, evident, cu proprietarul său… Cu siguranță, acest proprietar îmi va motiva absențele. Dacă va fi, însă, necruțător, nu le va motiva, întru paguba iluzorie a istoriei literare, universale, ,,omenești, mult prea omenești”…

  • Filip E.T.

    Respectand intocmai ideile contrariante, aveti dreptate sa nu mai sustineti adevarul lor evident.Si anume:
    Moralitatea ramane o valoare cardinala a politicii. Dar atat. Acolo, in regatul valorilor, pe care oamenii il viziteaza rareori.(si insul ilegitim legitim are dreptul sa faca o asemenea afirma’ie, cu raportare implicita la acest regat inchis publicului)-ca un far uitat la Sulina imperialista. Clasa politica este ultima reminiscenta marxista, desi a fost colorata cu bani pentru soci ologii, cat sa nu mai fie recunoscuta. Nu se face.
    Limitarea mandatelor este atatatoare, dar reprezentarea este esenta politicii, ba chiar si a puterii. Mereu discreta, secreta, ilegala, decadenta,de aceea imperios drapata cu energia mujicilor sanatosi.
    D-zeu poate nu a creat un loc de munca, dar a avut grija sa delege pe cineva sa organizeze muncile.Si asta este mai mult decat vocatie, de aceea somajul rezidual si universal acceptat este o gluma stiintifica.
    Oameni politici si atat au fost si vor fi. Este suficient sa te uiti la cei cu pedigree frumusel, care au stiut dintotdeauna, dupa propriile spuse, ca sunt facuti pentru politica. Mare norocel pe cei care au inteles ca politica nu exista ca atare,nici spatiul ei nu corespunde vreunei legi a fizicii. Ca si puterea, afara de lucruri mecanice utile. Mare pacat sa nu existe asemenea specimene, dar daca este ceva stiintific atunci trebuie sa ne inclinam.Si totusi Washington George a gandit si el, in stil mare, la compunerea judicioasa a fortelor. De aceea este foarte circulat de toti non-cetatenii americani, fara acceptul sau.
    Utopia devine astfel Troia unor simulacre.Zic bine ca mai exista troieni fara pardon.

  • Filip E.T.

    In viata conteaza doar sa fii convins. Dl Johannis este un om convins, de sine si prin sine, ca tot ce nu cred altii realizabil se poate face, poat nu usor, dar sigur.
    In aceasta unica dar fundamentala trasatura de personalitate innascuta se aseamana cu Dl Trump.
    Foarte bine. Eu unul sunt ingrijorat, ca urmare a axiomei de mai sus, doar de imposibilitatea crescanda de a mai putea fi vreodata chinez. Veritabil. Plus ca si chinezii, la randul lor, vor gandi la fel. Poate ajutati de cei de acum fratii nostri intru suferinta, rusii prea mult romani. Ca unii dintre noi,ceea ce ma face intrucatva stingher.

  • DG Ontelus

    r8// gândurile au rămas în urmă/ ca o vină neispășită ca un balansoar/ nu era nici tura lui și nici pionul ei/ dinspre apus o boare/ conturul palid al lucrurilor se prelungea/ scenariul rocambolesc iar finalul ubuesc bagă și ceva grotesc/ asistam extatic la o explozie a originarului/ cu mult peste orice și-ar putea cineva imagina dar despre povestea aceasta/ disciplinele ei subsecvente căpăta o nouă aură fiindcă litosfera hidrosfera atmosfera/ m-a citat și wikipedia vă dați seama cine sunt bine dormi mai departe the next please/ corpul social și în mentalități comportamente limbaje bine data viitoare

Next post:

Previous post:

WP Admin