≡ Menu

Sufletul – singurul nostru părinte fondator

12 minute despre “A înțelege dimensiunea gratitudinii” sau un mare om, un mare artist și un discurs care trece dincolo de cuvinte, dincolo de orice și se oprește de unde a plecat. Un discurs care s-ar putea numi “Sufletul – singurul nostru părinte fondator”.

“When I was packing in Los Angeles to come here, I had a sense of unease because I’ve always felt some ambiguity about an award for poetry. Poetry comes from a place that no one commands and no one conquers. So I feel somewhat like a charlatan to accept an award for an activity which I do not command. In other words, if I knew where the good songs came from I’d go there more often.”

  • Minunat. 🙂

  • Coande

    nu-mi place fl. Iaru

  • Cristi

    Intr-adevar minunat. Cu cateva zile in urma, la putin timp dupa ce a implinit 82 de ani, a lansat un album. Merita ascultat.

  • Valentin Feyns

    Un poet. Si un domn.

  • Dezideriu Dudas

    Nici mie nu-mi placea de “dictator”, da’ cum a devenit anti-basist….SA DAM O SANSA PACII !

    P.S. E drept, “dictatoru’ ” si-a facut atat de bine datoria ca “Basescu”, incat acum n-are cum recupera, decat eventual zambete si/sau grimase, in functie de pozitionare….Da’ mai stii ? Dom’Florin cred ca s-a cam lasat pe tanjala, ceea ce-i poate fi de folos acum ( in plus, a jucat si la “COALITIE…”, nu conteaza in ce echipa, participarea conteaza, ca la Olimpiada…). Inca o data, PACEA e foarte importanta. Ori sa-i dam o sansa ( un fel de “operare in rem”….), ori sa se predea singura, la cererea noastra, in context ( “ ofera-te…., preda-te…, da-ni-te”…)…

    P.S. la P.S. : Coalitia pentru Familie

  • ?
    Poetry comes from a place that no one commands and no one conquers.
    ?

  • Radu Călin Cristea

    Am citit și am ascultat mărturisirea. Îți taie răsuflarea. Îmi vine să cred că și-a memorat textul, atît e de fin stilizat. Cică stelele emit un soi de fîșîit în mișcarea lor. Asta îmi pare că am auzit în ecoul vorbelor lui Cohen, o reverberație a imensității în sufletul unui muritor fericit în, cum ar scrie cineva, ”finitudinea” lui. Borges e și el pe acolo. Nobelul a ajuns în altă parte. Nu că mi-ar părea rău, dar parcă totuși, Cohen, dacă tot s-a trecut la cantautori… Genial.

  • Dezideriu Dudas

    Stimate Domnule Coande, imi oferiti prilejul de a transa un dialog tridimensional tot timpul extins dar niciodata clarificat. Multi ani am citit, « la rand », ca pe biblie, jurnalele lui Paul Goma. Acolo, numele dvs. aparea foarte des. Erau acele « pilule » necesare pentru a ne pastra temperatura la un nivel rezonabil, sa nu fim supusi « prajelii »….Mi-a fost greu, daca nu imposibil, sa inteleg de ce « musca din frisca noastra » devenise un fel de capcaun….Am inteles apoi ca acel capcaun nu se putea desprinde de curtea lui, atat timp cat nici la curtile mai mari, « boierii nu dadeau punguta cu doi bani »….Pana la urma, curtea cea mai mare, a luat decizia extrema. Si-a obligat boierii sa-si schimbe atitudinea…Prima lor decizie a fost …Brexitul….N-avea de unde sti, atunci, acea musca de « edictexitul boieresc »….Zoologic…., capcaun, musca, lebada ( nu si la Viena, mai ales in lacuri cu frisca…)…., evolutia poate fi importanta. Vegetal insa, frisca a ramas aceeasi. Vestea buna este ca nici frisca nu poate exploda, desi bataia cu frisca e-n toi !

    P.S. Intuisem eu ceva si i-am transmis odata « capcaunului » ceva asemanator ref. la neantelegerea lui. A tipat odata la mine de mi-am dat seama imediat ca nu-i bine sa te pui cu personajele din basmele romanesti….I-am raspuns imediat ceva de genul : « Hai bre’ nea’ capcaunu’, mata’ nu sti ca fat-frumos era urat cand era mic ? ». De bolnav, nu mai zic….Prost, nu. Prost e si-acum.

  • DG Ontelus

    adevărata călătorie// o face sufletul în trup în timpul mai lung sau mai scurt/ al vieții fiecărui om// pentru a mai înlătura din efectele devastatoare ale plictiselii/ induse de ignoranță ori despiritualizare omul branșat ferm/ la iluziile poliforme ale lumii reale caută să evadeze/ în aceste cronotopuri investite cu magie numite călătorii/ accesibilizate astăzi prin intermediul civilizației tehnologizate// dacă reușesc să depășească aura sportivă cu care înconjoară aceste excursii/ unii dintre cei care în mod febril reiterează acest elan al deplasării vor avea/ poate și intuiția acelei călătorii definitorii pentru condiția umană/ respectiv a sufletului care însoțește înțelept trupul/ în intervalul privilegiat al viețuirii pământești

  • DG Ontelus

    Rugăciune// Ție, celei binecuvântate, Maica Domnului, Marie,/ Ne rugăm cu inimi arse de a patimilor robie,/ Mijlocește pentru noi, păcătoșii fără leac,/ Cei ticăloșiți de zgura mizerabilului veac…/ Doamne, iartă neputința fiilor celor bicisnici,/ Vindecă-ne de urgia ce ne face-ntruna silnici,/ Calea noastră însoțește-o cu splendoarea Ta senină/ Și cu harul Tău catharctic suferința ne-o alină.

  • DG Ontelus

    Nichita Stănescu (1965): ,,Frunzişuri// Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie./ Amintirea întâmplărilor mele/ vine din viitor, nu din trecut./ Deci spun: se vor dărâma mari frânghii de ploaie/ prin aerul umed care ne-a-nfăşurat/ înserările./ Inimă, inimă, planetă misterioasă,/ suflete, suflete, aer prin care se-apropie/ imaginile tale tandre, puţin fluturate/ de respiraţia mea./ Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie,/ aniversarea pietrelor de caldarâm în care/ potcoava lunii va izbi, când voi trece ridicat în șa,/ aniversarea bicicletelor rezemate de zid, aniversarea/ numerelor de licean purtate la mânecă,/ aniversarea tuturor vorbelor care/ ţin în dinţii literelor/ dorinţele, dragostea…/ Inimă, inimă, planetă misterioasă/ pe care mi-ar fi plăcut să trăiesc şi să mor.”

  • DG Ontelus

    Pentru a elimina orice echivoc, având în vedere comentariile mele de pe acest blog, precizez că sunt convins că există viață de apoi, Judecata de Apoi, Rai/Paradis și Iad/Infern. Dar, într-adevăr, viața în pielea de muritor este imprevizibilă și, până la urmă, acesta este și farmecul ei. Dacă totul s-ar ști de la început, ne-am mai putea bucura ori întrista în mod sincer? Și-așa, convențiile și prejudecățile ne mănâncă din energie și viață. Vorba lui Radu Moraru, să fiți iubiți!

WP Admin