≡ Menu

Schimb judecător cu ieșire la Marea Neagră pentru procuror cu intrare la Vârful Omu

Justiția independentă în România este un armăsar fictiv. Cu toate acestea, șaua pe care a pus-o politicul pe el este reală și foarte grea. Judecătorii și procurorii sunt cei care țin – ori pe dreapta, ori pe stânga, în funcție de cum bate vântul – scara de la șa, pentru a ajuta călărețul să încalece. Și tot exercițiul acesta se face, binențeles, în numele și spre binele statului de drept. În șa.

Tot spre binele statului de drept – pe care-l invocă toți politicienii de televiziune, dar pe care stat de drept niciunul dintre ei nu-l invită în propria casă – o lege este impusă de un ministru al Justiției cu sprijinul Președintelui, atunci când legea servește interesele unui grup.  Apoi, fostul ministru care a impus legea, cere ca legea să fie schimbată, fiindcă azi ministrul este “de la ceilalți”.

Președintele își amintește, subit, că legea pentru care a făcut o campanie nu tocmai discretă s-ar putea să nu fie constituțională și sugerează trimiterea ei la CCR – curte care este, în mentalul colectiv al unui grup de prieteni, etalonul independenței absolute – pentru stabilirea diagnosticului. În felul acesta, sănătatea statului de drept, în șa, ar putea fi asigurată.

Ziariști independenți și logodiți pe viață cu statul de drept ne  explică de ce legea impusă de fostul ministru al Justiției a fost o idee excelentă atunci și de ce trebuie schimbată acum, la chiar presiunile inițiatorului ei.

Carismatic și slujitor ireproșabil al statului de drept, acel ministru știa cum să folosească legea pe care a impus-o. Ministrul de azi nu știe și-apoi legea respectivă vine cu instrucțiuni de folosire pe care nu le înțelege oricine. Pe cale de consecință, interesele statului de drept impun schimbarea legii.

Și războiul (televizat în direct) izbucnit și întreținut în jurul întrebării “Cine are  și cine nu are dreptul să fie Președinte al Consiliul Superior al Magistraturii?” este purtat tot spre binele statului de drept. În șa.

Potrivit unui europarlamentar, cândva procuror, procurorul este și el magistrat, dar nu la fel de magistrat ca judecătorul. Deci, procurorul nu poate fi președinte al CSM.

Potrivit altora, și ei cariatide ale statului de drept, se cuvine ca judecătorul să fie și un pic procuror, ca să fim siguri că verdictul este cel programat, altfel interesele statului de drept, în șa, rămân de izbeliște.

Ajuns în șa, călărețul își “nuanțează” declarațiile de dinaintea încălecării. Cravașa, pintenii, sudalma, înjumătățirea rației de ovăz, lipsa de fonduri pentru reparatul grajdului etc. ar trebui să-i dea de gândit armăsarului că interesul călărețului este, mai degrabă, să-l vadă acceptând statutul de gloabă, potrivit refrenului “Fost-ai, lele, cât ai fost”; independentă.

Adică, preț de-o încălecare.

 

Desen & Copyright 2013 - DION

Da, știu, e ușor de criticat sau de făcut haz de necaz, dar pot sugera o soluție, că de trăncănit s-a săturat toată lumea?

Binențeles că pot.

Ca formă de guvernămât, propun republica ereditară.

Ce înseamnă asta?

Simplu: un singur tur de alegeri – prezidențiale, parlamentare și locale – pe întreaga perioadă de viață a republicii. Astfel, se scutesc banii și nervii cheltuiți pe alegeri.

Puterea, prerogativele și funcțiile ca și opoziția, nemulțumirile și șomajul se transmit — fie prin testament, fie prin procură — copiilor, rudelor și prietenilor. În felul acesta, se rezolvă și problema coabitării. Și Puterea, și Opoziția își consolidează tradițiile, obiceiurile și destinul. Devin profesioniste, exact cum, pe vremea comunismului, sportul era amator.

Între regele care a spus “Statul sunt eu” și judecătorul care crede “Statul de drept sunt eu” diferența este doar de un procuror care se vrea  făcător de regi.

Așadar, nimic nu poate fi mai potrivit pentru apărarea statului de drept decât republica ereditară. A venit momentul să o suim în șa.

Aaașa! Uușurel! Gata!

P.S. Singurele rocade permise în republica ereditară sunt cele de natură imobiliară. De unde și titlul acestei propuneri.

  • OvidiuB

    Ipocrizia presedintelui este maxima, dar dilema (din care nu prea putem iesi) este reala: daca creezi doar mecanisme pentru reforma (mecanisme care se inchid perfect, in cerc), atunci ai un risc foarte mare ca reforma sa ramana un vis. CSM-ul initial este exemplul perfect: avea puteri atat de mari si era atat de “inamovibil” incat in primii sai ani de functionare a facut tot ce-a putut ca sa blocheze orice incercare de reforma.

    Pe de alta parte, cand schimbi legea si mizezi pe persoana (in locul mecanismului), atunci trebuie sa fii constient ca persoana initiala va fi inlocuita la un moment dat de o alta, care s-ar putea sa nu mai abordeze reforma pe gustul tau. Si e penibil sa vii apoi si sa te plangi ca de fapt e mai important mecanismul.

    In fine, pentru echidistanta, sa spunem totusi si ca tabara ailalta (adica, dna. Pivniceru, membru CSM, dl. Ponta, co-lider al opozitiei) acum vreo 2-3 ani sustinea la randul sau ca ministrul justitiei (de la Macovei pornire) nu are ce cauta in desemnarea procurorilor sefi si ca CSM, ca unic garant al independentei justitiei, ar trebui sa primeasca aceste prerogative. Azi, surpriza maxima: d-na Pivniceru a ajuns ministru si isi exercita prerogativa legala (nu-i asa?…) de a desemna procurorii sefi, iar CSM-ul brusc nu mai garanteaza nimic cata vreme nu se-alege presedinte un judecator, in speta unul pe care-l vrem noi.

    De ras, daca n-ar fi de plans.

  • Spunea Jean-Francois Revel pe undeva ca regimul comunist a fost atat de devastator, incat mai greu decat sa il rastorni este sa iesi din toate consecintele lui. Daca, in RO, comunismului i-au trebuit 42 de ani pentru a triumfa asupra logicii si bunului-simt, probabil ca ne va lua tot atat pana vom reusi sa iesim din consecintele lui. Or, noi de-abia trecuram de jumatatea intervalului, asa ca sa nu ne pierdem si bruma de optimism a pesimistului de cursa lunga: “Dumnezeu sa ne tie, caci cuvantul din poveste din poveste, inainte mult mai este.” Si nu degeaba am alunecat in registrul basmului, fiindca, la noi, orice partid care ajunge la putere legifereaza numai si numai din perspectiva propriei eternizari la guvernare, cu speranta tineretii fara batranete si-a vietii fara de moarte. De la PCRisti si FSNistri incoace, odata ajunsi la Putere, politicienii nostri spera ca o vor pastra cel putin vreo sapte decenii, ca Partidul Revolutionar Institutional din Mexic! Daca pierd puterea insa, incep sa tipe pe toate canalele si prin toate vuvuzelele ca modernizarea statului de drept e un proces continuu, care impune, nu-i asa?, o reformarea de urgenta a consecintelor tuturor reformelor pe care tocmai ce le terminasera ei de implementat.

  • Marga Georgescu

    @ D. Tudoran

    Domnule Tudoran,

    Splendida opera. Poate cea mai buna dintre toate cele mai bune! De pus in rama!

  • Platon Ov.Pardau

    @Dorin Tudoran
    In ce priveste republica ereditara, nu veti crede, domnule, dar exista un stat in Africa, Gabonul, ce pare sa o intrupeze istorial cu destul de mare succes. Acolo, la putere se afla, azi, presedintele Bongo jr, fiu al unui longeviv tatane, amic, el, odinioara, al Ceausescului. Tara nu e prea mare, bogatii are multe si populatie nenumeroasa. Franta o supravegheaza, ca fosta colonie, maternal. Democratie ca la carte: presa libera, alegeri periodice, Putere, Opozitie si tot tacamul. Doar ca alegerile sint mereu cistigate de Putere, mereu pierdute, insa avantajos, de Opozitie. Simplu de tot: in period preelectoral se ia contact discret, oficios, cu sefii partidelor din Opozitie, li se ofera cantitati uriase de lovele (saci, nu chiar tuhali, cu dolari sau euroi), iar dumnealor fac o campanie moale, ca nu cumva, Doamne-fereste!, sa obtina un procent ingrojorator de voturi populare. Stiu ce spun: am surse de incredere in Libreville, unde vietuiesc peste o suta de romani, mai ales romancute maritate cu fosti studenti gabonezi veniti dupa diplome in patria noastra pe vremea Maiestatii Sale Ceasca I, instituitorul sceptrului prezidential.

  • Dorin Tudoran

    @Platon Ov.Pardou

    Nu sunt de acord cu cele ce se intampla in Republica Eredidara Gabonezia. Acei tovarasi — spre deosebire de Tov. Ceasca — procedeaza cu jumatati de masura.

    Infierez cu fierul rosu-galben-si-albastru folosirea jumatatilor de masura.

    In concluzie, tovarase Platon, asa cum ne invata Tov. Aristotel in “Metafizica Multilateral Dezvoltata”, sa spunem un NU hotarat alegerilor periodice din Republica Ereditara Gabonezia. Cum am zis: o singura alegere la infiintarea republicii si cu asta basta. Viata a dovedit ca presa libera ingaduita de tovarasii din Libreville nu este o idee buna. Nici macar bunicica. este chiar proasta.

  • Daca_nu_nu

    Bine, dacă_nu, NU!!!
    NU hotarat alegerilor periodice din Republica Ereditara Gabonezia!!!
    (Oare bine zic?)

    Întrebare:
    Știe cineva de ce-mi vin coletele cu cărți de la diverse edituri tăiate gata?
    NU, nu-mi vin citite cărțile!
    Vin doar… văzute!
    Vorbesc serios.

  • Dorin Tudoran

    @ Dac_nu_nu

    Ipoteze:

    1. Trupele de la “Ochiu’ si Timpanu’ ” au fost reduse din motive bugetare. Nu mai au “resurse de personal” sa citeasca: doar trag cu ochiu’, “prizeaza” si pun urechea pe carti sa vada daca mai respira ori ba.
    2. Daca,,,cartile mai respira, le trimit mai departe, ca semn ca Romania este “o societate deschisa”.
    3. Daca,,, cartile nu mai respira, le trimit mai departe, ca sa dovedeasca,,, cum ca “lefolutia” a reusitără.

  • Daca_nu_nu

    @) Dorin Tudoran:
    E nebuni! Clar e nebuni!!!
    Pân-acum îmi veneau deschise corespondențele externe și coletele cu volume de la simpozioanele de pe-afară. Și m-am lecuit: nu m-am mai dus! Am stat cuminte în vernaculă. Și nici nu mă mai duc. Le-am spus: poa să ningă, poa să plouă, mie mi se rupe-n paișpe. Serios vorbesc: ei vor articli prin cele străinătăți, dar cu dezlegare (la pește). Io așe nu vreu.
    Și-n plus, io nu știu scri-n engleză. Dacă vor, scriu în latină. Dacă_nu_nu.
    P.S. Aș scri și-n dacă, dac-aș ști. Rog, pe ceastă cale, pe cine știe, să mă-nvețe și pe mine, macar să cetesc pre-a lu Zamolxis linguă…

  • @Daca_nu_nu

    De e precum spun cei mai dacomani dintre traci, si anume ca adeptii lui Zamolxis scriau manz, viezure, varza, branza, barza si alte cele pe scafarlii de Crypto-rigi, atunci sa nu le mai cautam scrierile; ele trebuie sa fi fost de mult mistuite ca… tocanite si ciulamale!!

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran (ca ma sfiesc sa-l deranjez pe P.Ov.P.)

    S-ar parea ca blandul si harnicul popor din REG nu gaseste pe cineva care sa catalizeze (precum pastorul Tokes von Temesvar) energiile democratice inverse Bongoistilor. Poate entitatea maternala a Metropolei l-il da cu titlu de imprumut pe Gégé, care-l poate ruga pe amicul Putain (pardon, Putin) sa aloce o flota de taxiuri care sa poarte acolo 50-60 de mii de turisti. Si uite asa, se poate instaura un feseneu original african (care poate nu-i va decapita pe dinastici).

  • Gheorghe Campeanu

    Deci in limba ‘daca’? Vedeti, doamna, ca degeaba ma dascaleati deunazi’ in conspiratiune -- cu stiti cine -- care este femininul (nearticulat) respectiv. Ca doar marele Z nu vorbea in ‘dacoaica’

  • andrei i

    @Daca_nu_nu
    1. de unde stiti ca acele carti is doar dechise, nu si citite ? Poate ca-s citite. Posibila explicatie: obiceiul recent al editurilor de a pune cartile (mai ales alea mai scumpe) in tzipla, astfel ca la diverse librarii centrale de fitze cu librari ageamii si inculti nu poti nici sa le rasfoiesti (numa’ daca ceri expres, da’ poate ca ambalatorii de colete is oameni mai timizi si prefera sa desfaca singuri cand au ocazia, ca sa arunce si ei o privire)
    2. lectie inaugurala de limba daca (in versiune neodaca, numita si daca_nu_nu): “sa vina cartile aduse de barza si pazite de manzul justitiei, ca sa nu le roada viezurii mancatori de branza literara si varza latina”

  • Apropo de republica ereditara si de visul politicienilor romani de-a se eterniza la guvernare, drept pentru care fac legi care sa favorizeze Puterea si, implicit, sa minimizeze forta Opozitiei, cele mai tensionate si totodata amuzante si “monumentale” momente s-au consumat in parlament dupa iesirea PD-FSN din Front. La inceputurile anilor ’90, cele mai aprinse certuri parlamentare se consumau intre fesesnistii de rit vechi, (obligati de pedistii care si-au insusit si sigla de FSN sa devina PDSRisti) si fesenistii de rit nou, care se autointulasera initial PD-FSNisti. PD-FSN-istii, adica lupii tineri si intrati in opozitie, se simteau foarte ingraditi de legile pe care le elaborasera cat au fost la putere sub mantaua Frontului unitar, ceea ce-i facea sa ridice tonul la discutiile din comisiile parlamentare, de unde plecau de multe ori intempestiv, izbind usile de pereti. Cate un fesenist pur-sange (adica iliescian pana la moarte, cum a fost bunaoara senatorul Vasile Vacaru -- RIP -, dar nu numai el, ci si unii PUNR-isti, daca si-i mai aminteste cineva), ii punea la punct pe proaspetii pedisti cam in felul urmator: “Iaca, EUROPEANUL Severin (de un par exemple), s-a suparat si-a trantit bolovanul la pestera. A uitat ca el a sustinut si votat legea asta care acum il scoate din minti! Era buna legea, cand era si el la Putere, acum, de cand a plecat in Opozitie, nu mai e buna! Halal european!” Chiar asa! Ca europenismul e pentru unii politicieni romani doar o vopsea lavabila cu culoare variabila -- mai treaca, mearga, dar ca atunci cand ajung la Putere le sterge Dumnezeu amintirile adunate cat au fost in Opozitie, asta e mai greu de inteles!! Desi, potrivit unei vechi butade, cat timp esti “majoritar”, iti convine ca doi lupi si-o oaie sa voteze ce vor manca la cina, dar cand ajungi sa fii tu oaia … nu-ti mai ramane decat sa contesti cu vehementa votul lupilor. Asta insa era valabil in America lui Benjamin Franklin, pe la una mie sapte sute si ceva, toamna… Intre timp, democratia europeana a evoluat, astfel ca lupii si oile, atunci cand legifereaza, au in vedere faptul ca postúrile lor sunt intersanjabile.

  • O precizare necesara pentru cei care nu stiu sau nu-si mai amintesc parcursul politic al dlui Adrian Severin. Europarlamentarul de azi a intrat in politica imediat dupa “lovilutie” ca FSNist. A trecut, apoi, in PD-FSN, pentru ca in cele din urma sa ajunga in PSD.

  • Onofrei

    @Gheorghe Campeanu
    Cine este ILLE MALUS DACUS dintr-o epigrama ungureasca, ouata in Transilvania, de la inceputul veacului al XVII-lea? Ia-n sa va vdem, acum, la treaba…

  • Cinic,

    Noroc cu specificatia ”Virful” , ca minte perversa ce sint,as fi inteles ..Omu’ !
    Lucru total imposibil chiar si-n Gabonezia.Apropo,am avut un coleg gabonez,da a plecat fara romanca,fraieru’.

  • Cuviosul Hilarion

    @NO NAME/DP
    La monastiri e si mai grav: acolo ai mai multe postiri decit postUri -- si mai multe postURi decit pOsturi. Cel putin asa graia Parintele Iustin Parvu catre un june absolvent de teologhisiri ortodoasce venit, in cautare de job adecuat, sa-l intrebe daca la Schitul Petru-Voda nu au comva vreun post liber, eventual si bine remunerat… dupa buget.

  • Umberto Ecologico

    @Gheorghe Campeanu
    MORTUA DACORUM EST LINGUA: NON LOQUITUR.
    ( Apud: GRAECUM /DACUM EST. NON LEGITUR!)

  • Daca_nu_nu
  • Napoleon Malaparte

    @All
    Nous n’avons pas de bonne litterature? La faute en revient au citoyen Fouche, Ministre de l’ Interieur.
    Nu avem Opozitie? Vina-i numai si numai a Puterii.
    Intr-un roman politist american (POLICIER dara, ci nu MILICIER), tradus in interbelic, din care-am gasit in podul unei case satesti bucovinene, decopertate, doar citeva pagini, se spunea cum, intr-un orasel iancheu din Middle West neintimplindu-se nimic de ordinul faptului divers (crime, spargeri. divorturi, batai, gaini fatatoare de pui vii), grosul populational incepuse sa intre, catinel, in depresie, stres, anxietate, la capat itindu-se chiar entropia cadaverica. Intra atunci in actiune seriful cu politienii sai. Gasesc o injectie ingenioasa pentru piciorul inca nelignificat al corpului soci(et)al, atins de aripa fosnitoare a letalului. Intr-o casa parasita de la marginea localitatii, citeva nopti la rand, se intrunesc, pentru a conspira impotriva ordinei publice, politisti deghizati in teroristi. Colegii lor nedeghizati vin — dupa ce rumorile cresc--in gazete , prin case si pe strazi --, vin si ii aresteaza, ii duc la sectie, ii ancheteaza. Toate revigorindu-se POST HOC, ERGO PROPTER HOC: soarele rasare iarasi, ciupercile cresc din nou, revine si cheful de gindirostivietuire printre localnici.

  • Daca_nu_nu

    Tulai, Doamne!!!

    -Ion Ţiriac, Andrei Păunescu, Valentin Samungi.
    -- Nicolae Şerban (chirie de 600,54 euro pentru 154 mp, aflat în litigiu pentru pretenţii+evacuare apartament, pretenţii+evacuare loc parcare)
    -- Mioara Roman (6.205 euro pentru 366 mp, pretenţii+reziliere+evacuare)
    -- Gelu Voican Voiculescu (3.488 euro pentru 291 mp, pretenţii+reziliere+evacuare)
    -- actriţa Rodica Mandache (393 euro pentru 115 mp, evacuare)
    -- Ilie Ilaşcu (429 euro pentru 132 mp)
    -- Adrian Severin (790 euro pentru 192 mp)
    -- Mircea Maliţa (494 euro pentru 139 mp)
    -- Elena Ceauşescu, soţia generalului Ilie Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceauşescu (1.428 euro pentru 117 mp)
    -- Gabriel Cotabiţă (216 euro pentru 78 mp)
    -- Mircea Geoană (3.195 euro pentru 8 camere de 246 mp)
    -- Rolea Guşă, soţia generalului Guşă (1.450 euro pentru 248 mp).

    Citeste mai mult: adevarul.ro/news/politica/Tiriac-cotabita-vile-raapps-1_50f6c779dc344dc20240daf1/index.html

    Aloooooooo!!! Domnu Țiriac!!! Domnu Geoanăăăăăăăă!!!
    Cum să nu te trăznească din primordial???????? (vorba cui știm)

  • Naomi Braunherr

    Iar din PSD, la Jilava, in locul lasat caldut de Nasty Puscariotul, nu?

  • @Cuviosul Hilarion

    Generatiile mai tinere nu prea se mai incurca in astfel de omonime. Desigur, cu voie de la “Iorgu Iordan”, care, sub presiunea uzului, pare tot mai dispus sa renunte nu numai la norma, ci si la purism, mai ales in fata avalansei de englezisme care nu numai ca uneori dubleaza cuvinte vernaculare cu acelasi sens, dar mai muta si aiuritor accentul de pe cuvintele patrunse mai demult in limba, prin filiera franceza.
    Nu m-as mira sa aud vreun calugar graind: “Oferim joburi pentru tineri care tin posturile.”

  • Gheorghe Campeanu

    @ Ierfono

    Vitéz Mihály ?

  • Gheorghe Campeanu

    @ Magnus Loquax

    Igen, ez igaz. Halott az idióma. Elég történelem!

  • Mira Eliade

    Nu, nu, alegerile periodice din Gabonezia nu-s deloc ”alegeri electorale”, democraticesti sau libere, ci repetitii ( cum spunea, in cartile sale, unchiul meu din Chicago), de arhetipuri, repetitii spectacularizate a ceea ce se va fi intimplat ILLO TEMPORE, in primordii, cind se instituia republica ereditara. Presa de acolo, la rindul ei, da seama, liber si periodic, dupa cum o taie capul, adica interesul, de respectivele teatralizari societale.
    Traiasca Republica Ereditara Gabongo! Traiasca societatea Spectacolului! VIVE GUY DEBORD!

  • Gheorghe Campeanu

    @ Curzio dÉlbe

    Nu se zice pe la domniile voastre precum ca “viata bate beletristica”?
    Imboldit de plictiseli, lehamiti si imperviozitati fata de calomniile dosariadei, sans exellence André Margaux organizeaza la Casa Malaxa o sezataoare de condamnare a condamnarii comunismului

  • @Napoleon Malaparte
    Ceva similar s-a intamplat la “lovilutie” cu o fosta colega de serviciu diagnosticata cu schizofrenie (pe bune!), careia, pe langa medicatia adecvata, i se recomandase insertia in munca. Exact de cand au inceput “teroristii” sa bubuie prin Bucuresti, respectiva -- dintr-o persoana retrasa (la limita!), vesnic tacuta si total absenta in “peisaj”, plutind intr-o raceala afectiva care-ti ingheta si salutul pe buze -- a devenit extrem de prezenta, calda, informata (foarte atenta la ce se intampla si completand cu intuitia lacunele de info), dar mai ales foarte comunicativa, adica s-a animat brusc la niste cote mult peste media celorlalti colegi, cam confuzi atunci, daca nu de-a dreptul paralizati de noutatea, amploarea si viteza de desfasurare a evenimentelor. Tot o inviorare brusca am observat in zilele acelea si la o cunostinta, care de ceva timp cazuse intr-o nevroza depresiva care parea fara fund. Unii psihologi opineaza chiar ca depresia, de pilda, e cauzata mai mult de uniformitate si subsolicitare, decat de iesirea vietii din tzatzani si suprasolicitare, ceea ce ma face sa cred ca policier-ul pe care l-ati gasit in podul casei a fost unul de buna calitate.

  • Damigene Civicul

    Fraier cu adevarat, colegul D-Voastra. Si stiti de ce? Fiindca, in Republica Gabongo-Bongo, consideratia societala maxima nu ti-o da singur BMW-ul. Mai trebui sa posedezi, la purtator, si fumeie alba pe post nevestial. Cu BMW si consoarta alba (ca tiitoarele negre, oricit de numeroase, nu se pun la socoteala), uau, esti cineva: binevenit si in Afaceri de mare nivel si in ministeriabilitate.

  • P.S. De fapt, depresia e o forma de bovarism, nu?

  • Arthur Kitzler

    Unde sa te muti, Gelutule? Pe Marte, baiatule! Pe Marte, ca pe Luna nu mai sint lotizari disponibile.

  • Volcan Volcanesco

    Lasa ca si Dan Petrescu DelaIASHI, intr-o povestire de junete, imagina un lider, ereditar prin viclesug, de republica bananiera. Dupa o vreme , cind sceptrul prezidential incepea sa-i rugineasca in maini si apareau cam multe nemultumiri in tara, favoriza dinsul o opozitie clandestina care, ea, punea la cale, cu ajutorul armatei si al unora dintre nemultumiti, o lovitura de stat, iar lovitura de stat il readucea — minunea minunilor! --tot pe el insusi, la timona statului respectiv ( LEQUEL, SOUS LES DEHORS D’UN CHAR, NAVIGUE TOUJOURS SUR UN VOLCAN, PLUS OU MOINS VOICULESCIEN, PLUS OU MOIN VENERIEN).

  • Şerban Foarţă

    VIEZURELE (SAU BURSUCUL)

    Se înşeală cine speră
    a momi cu, numai, miezuri
    de lipie austeră
    doamnele şi domnii viezuri.

    Povesteau străvechii skalzi
    că,-ntr-o baie de urină,
    locuinţa de le-o scalzi,
    ies buluc din viezurină.

    Poţi urechile, apoi,
    să le rupi, după ce-i uzi
    cu lămâie, – ca, apoi,
    să-i înfuleci, vii şi cruzi.

    Poţi să-i şi cultivi chiar tu
    într-o groapă din Dobrogea,
    ca să-i necinsteşti, – dar nu-
    mai când li se schimbă vocea.

    Ci mai lesne, ei şi ele,-s
    de prins zilnic, noaptea, dacă
    tribul lor, zis meles meles,
    e-agrăit în limba dacă.

    Merge, când nu ştii destulă
    dacă, şi-ntr-o limba-n care
    viezurele e vjedhullë, –
    albaneză, mi se pare.

    P.-S.

    Poţi, când eşti incrèdul(ă),
    să pronunţi şi vjèdhullë!

  • Şerban Foarţă

    Logic, poziţia textului meu urmuziano-viezuratic ar trebui să fie nr. 35 (nu 30).

  • Ierfono

    Igen!

  • Ion Margaon

    @ Curzio d’Elbe
    Quem vult perdere Jupiter dementat.

  • Vladut Draculea jr

    @All
    Dacus sum et nihil d(r)aculici a me alienum puto.

  • Federico Durrenmatt

    Grec cauta grecoaica.
    Dac cauta dacoaica.
    Zmeu cauta zmeoaica
    Drac (DRACO, DRACONIS) cauta dragoanca.
    Estimp… dentistul dacizant Napoleon, in America Septentrionala, il cauta pe Zalmoxis mai abitir decit Kuruc Pal…

  • Onofrio Cerbone II

    Sissignore! Bravissimo! Michele, il famoso condotierro valaco, fu quel daco reo di cui si legge nel epigramma ungherese.

  • andrei i

    in ce ordine apar comentariile pe-aici ?! ca nu prea se mai intelege

  • Dorin Tudoran

    @ andrei i

    in lipsa mea, administratorul interimar a dat liber la
    “threaded comments”. o initiativa intersanta, dar cu darul de a produce confuzi in legatura cu ordinea in care apar comentariile. initiativa am fost sugrumta.

  • Gheorghe Campeanu

    @ Jean Marjean # 36

    Bullseye ! Prada unei impulsiuni Thermidoriene contre l’ancien régime de tribunaux anti-bolcheviques, der kleine Wotan und seine Walküren, cu auspiciile unor invitati de seama, verniseaza marathonul Restauratiei dans son style inimitable.

  • Gheorghe Campeanu

    @ Şerban Foarţă

    Draga Domnule Foarţă.

    Patruns de atmosfera thraco-illyra a stihului, imi imagines barza culegind mazare de sub brusturi, in timp ce albanezii il imbie pe vjedhullë cu varza sub ochii uimiti al unui dac (cu daca sa).

  • Şerban Foarţă

    Stimate domnule Campeanu,
    v-aş răspunde mai pe larg, -- dar:

    Viezurele-i la Vierzon,
    iar Bursucul are bursă
    la Bruxelles. -- Nu cade-n cursă,
    dintre ei, niciun zoon!

    P.S. Aş putea semna… Urmuzoon?!

  • Şerban Foarţă

    Aceluiaşi:
    “Vierzon” -- “zoon” e, mai curând, o eye-rhyme.

WP Admin