≡ Menu

S-a ars becul. Dar s-a mai și aprins un pic.

În previzibilitatea ei, campania electorală americană intrată în linie dreaptă este din ce în ce mai plicticoasă. Și asta în pofida “bombelor” zilnice. Cum aflasem că Charlie Rose, acest clavecin mai mult decât bine temperat al jurnalisticii de televiziune, îl va avea ca invitat pe Glenn Beck, aseară am butonat pe canalul cu pricina. Mi-am zis că am nevoie de o butelie cu adrenalină.

Nu, nu vă speriați. Sunt absolut teafăr. N-a fost vorba de Beck-ul care face spume la gură, de semiatomatul care dă pe țeavă 600 de teorii ale conspirației pe minut, tremură din toate încheieturile mai abitir decât un pichamăr, n-a fost vorba, nicio clipă, de personajul descris astfel de istoricul Sean Wilentz:

“Glenn Beck is trying to give [viewers] a version of American history that is supposedly hidden. Supposedly, all we historians — left, right and center — have been doing for the past 100 years is to keep true American history from you. And that true American history is what Glenn Beck is teaching. … It’s a version of history that is beyond skewed. … But of course, that’s what Beck expects us to say. He lives in a kind of Alice in Wonderland world, where if people who actually know the history say what he’s teaching is junk, he says, ‘That’s because you’re trying to hide the truth.’ “

Proaspăt ras, tuns și frezat, privindu-ne prin ochelari de filozof, invitatul zâmbea tandru, înțelegător și vorbea “la pas”. Nicio legătură cu samovarul uitat ore întregi pe foc, până când și Fox News l-a scos pe ușa din spate, în 2011, cu o primă de despărțire, deși moderatorii, editorialiștii și paneliștii permanenți nu se numesc la Fox nici Maica Tereza, nici Mahatma Gandhi, nici Papa Paul Ioan al II-lea.

Bine, bine, înțeleg că Beck a trecut prin multiple cure de dezalcoolizare, rașchetări dure care să-l despartă de prietenia prea apropiată cu droguri de toate felurile, terapii șoc care să-i scoată din cap ideea că este urmașul lui George Washington, fiindcă e născut în Mt Vernon, fiindcă la el e vorba de Mt Vernon, statul Washington, pe când George Washington a trăit și murit la Mt Vernon, statul Virginia.

Când eram pe punctul de a schimba canalul, deziluzionat de o asemena prestație adormitoare și convins că Charlie Rose era pus pe glume de prost gust, persoana pe care o credeam o sosie tămâioasă a lui Glenn Beck lansează o torpilă ca pe vremuri, readucându-mă la viață: “Donald Trump e un sociopat.

N-am mai râs cu atâta poftă de când am auzit-o pe Hillary Clinton spunându-ne că este “a champion for women’s rights and equality.” Privindu-l pe Glenn cât de liniștit, meticulos și academic îi prezenta lui Charlie argumentele privind boala lui Donald, mi-am amintit, printre lacrimi de râs, câți oameni ne-au vorbit despre paranoia lui Beck. Iată o mostră:

‘The Paranoid Style in American Politics’ reads like a playbook for the career of Glenn Beck, right down to the paranoid’s ‘quality of pedantry’ and ‘heroic strivings for ‘evidence’, embodied in Beck’s chalkboard and piles of books. But Beck lacks an archenemy commensurate with his stratospheric ambitions, which makes him appear even more absurd to outsiders.”

Am suferit minute în șir văzându-l pe Glenn Beck sedat și zidit în cămașa de forță a rațiunii. Nu e o ipostază deloc potrivită pentru acest arheolog care poate descoperi Atlantida pe șapte planete simultan. Dar când l-am văzut scânteind din nou, am înțeles că-l putem avea înapoi. Are nevoie doar să se roage puțin. Cam așa: ”Ca să (mă) pot lumina din nou strălucit, pe mine/Mie redă-mă!

dt_signature2-e1270748737227[1]

 

  • Ovi

    L-a împins de la bun început pe Ted Cruz și acum încearcă să se convingă singur că a avut dreptate.

  • Vasile Gogea

    …da, unele ”beck”-uri nu se ”ard”, trebuie doar reconectate, la tensiunea potrivită…

  • DG Ontelus

    după cum le spune// și numele datele pe care ni le furnizează/ memoria imaginația sensibilitatea intelectul etc/ ne sunt date/ asamblarea lor în diferite creații pare a fi meritul nostru/ pare fiindcă ni s-a dat de fapt puterea de asamblare/ nu avem nimic al nostru/ totul ne este închiriat pentru o vreme/ eul mixtura unică a sufletului cu trupul/ într-o anumită fantă istorică/ nu este o întâmplare/ căci va răspunde cândva de cele ce i s-au dat

  • DG Ontelus

    sunt buni și frumoși// oamenii/ nu avem timp pentru ei/ fiindcă nu avem timp pentru noi/ câtă hotărâre pun ei în ceea ce fac/ deși le sunt faptele ca nisipul/ spălat de valuri/ au o stranie lumină în priviri/ și parcă-s teleghidați/ liniștiți-vă fraților/ acolo ajungem cu toții/ mai devreme sau mai târziu/ iată un motiv în plus/ pentru a lupta neabătut/ neprecupețind niciun efort/ întru edificarea ’palatului de cleștar’/ sunt buni și frumoși/ oamenii

  • DG Ontelus

    era forfotă acolo// și ea vorbea/ îi sorbeam cuvintele/ sufletul mă ducea/ cu ani în urmă/ era aceeași ființă/ o văzusem mai întâi în trecere/ ca o ștrengăriță și-a ferit privirea/ stăteam pe partea cu soarele/ dar pentru mine urma/ fața întunecată a lunii/ de fapt nu aș fi fost acolo/ dacă luna cea misterioasă/ nu m-ar fi învăluit de mult timp/ dar nu de la începutul timpului/ nici până la sfârșitul său

Next post:

Previous post:

WP Admin