≡ Menu

Roger Pilon și arderea steagului — perspectiva libertariană

Roger Pilon este unul din constituționaliștii americani de marcă – Vice President For Legal Affairs la CATO Institute, director fondator al Centrului pentru Studii Constituționale al prestigiosul think tank libertarian și editorul fondator al publicației Cato Supreme Court Review. Mai multe informații AICI.

Printre cele mai importante dezbateri la nivel național la care a participat Pilon în ultimele trei decenii se numără și cele dedicate tentativelor legislative de a se adopta un amendament constituțional prin care să fie interzisă pângărirea (desecration) steagului național.

Și în 1995, și în 1999, și astăzi, Pilon s-a pronunțat împotriva unui asemenea amendament. Ieri, a reacționat la acel “Nobody should be allowed to burn the American flag – if they do, there must be consequences – perhaps loss of citizenship or year in jail!” al președintelui-ales Donald Trump.

Pilon este convins că Liberty-loving Americans understand that there’s all the difference in the world between defending the right to burn the flag and defending the burning of the flag.”

Sper că mă număr printre “americanii iubitori de libertate”, dar cred că diferența între apărarea dreptului de a arde steagul și apărarea arderii steagului devine din ce în ce mai neclară. Nu din cauza celor care continuă să apere un drept constituțional, ci din cauza celor care abuzează de acest drept.

Cunoscându-l pe Roger Pilon de exact trei decenii, citindu-l cu atenție în toți acești ani, urmărindu-l în dezbaterile publice în care apare, admirându-i expertiza și consecvența am considerat că e foarte bine să ofer celor interesați posibilitatea de a se familiariza cu filozofia sa juridică pornind de la acest subiect atât de dificil.

Roger Pilon Photo and © CATO Institute

Roger Pilon, photo and © CATO Institute

 

Steeling Ourselves for What may Lie Ahead (29 noiembrie 2016)

An Amendment to Ban Flag Desecration (23 martie 1999)

Desecrating Principle for the Sake of a Symbol (14 iunie 1995)

 

  • Dezideriu Dudas

    Abia acum vad ca Trump de fapt era « inginer » ca si Camus si tocmai ca incerca sa scada entropia ( la engleza sunt de meserie ocupat, vorba lui neamtu tiganu….) impunand o limita, incepand de la nivelul cel mai inalt…Dupa limite e poezia, filozofia, entropia, gratarele pentru prajeli…. « Ocupatii » lui « peste prajit », de « meserie » promotori ai libertatii lor individuale, indiferent cata lipsa de libertate genereaza celorlalti, sigur nu vor fi de acord cu « fluieratul in biserica » al d-lui Tudoran….

    P.S. A face diferenta dintre Drepturi si Valori este o mare provocare a viitorului. Intre statul bazat pe drepturile omului, valoare in numele careia toata Europa de Est a fost reinventata dupa 1990 si statul de drept, valoare care ar fi trebuit sa instituie drepturi egale ca sanse, dar care a reprezentat doar un instrument ( aici, « de dreptate », dar nu si drept…, invers decat cum scria d-nul Tudoran recent referindu-se la aceia care au doar drepturi dar nu si dreptate…) prin care unii doar au continuat sa-si mentina puterea, desi le trecuse tura ( oricum singurele « realizari » notabile tin de deprecierea celor de la putere )…., se afla etapa ESECULUI EST-VEST al reformarii EUROPEI DE EST. O veste buna totusi ! Nu cred ca Vestul, nici Estul, si-ar fi descoperit altfel, lor insile, goliciunea…. Degeaba a scris Ion Ratiu, « Politica pentru Occident ». Degeaba cei din Orient cu preocupari asemanatoare persevereaza. Abordarea trebuie sa fie globala si nu lasata doar in mana si instrumentarea celor care in numele CIRCULATIEI PERSOANELOR genereaza entropii uriase pentru a circula capital….Mai degraba in numele CIRCULATIEI CAPITALULUI, cu efect dezentropic in societati ( si-aici ar trebui sa apara un Trump care sa impuna totusi limite, locale, regionale, legate de distante, structuri relationare echilibrate geografic…), ar trebui sa circule persoane…Sigur insa, a 3-a componenta a circulatiilor proiectului european, CIRCULATIA SERVICIILOR, trebuie puternic revitalizata. In ambele acceptiuni ale sensului ei….Cred ca e punctul nodal al globalismului.

  • Valentin Feyns

    Nu rezist sa nu repet gluma despre permis/interzis si specificul national:
    In Anglia, tot ce nu e interzis, e permis. In Franta, totul e permis, chiar ce e interzis. In Uniunea Sovietica, totul e interzis, chiar ce e permis.
    Arderea steagului american ar trebui sa nu se produca nu de frica pedepsei legale, ci pentru ca mebrii societatii impartasesc anumite valori. Daca nu o fac . . .
    In ceea ce priveste teoria Domnului Pilon ca soldatii mor pentru apararea unor principii (valori) si nu pentru o bucata de panza, evident ca asa e, dar principiile (valorile) au nevoie -- dat fiind limitatile speciei umane -- de o baza materiala (care trebuie aparata cumva). In biserica nu ne rugam la cladire, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa o aparam de profanare.

  • Cam da — “In biserica nu ne rugam la cladire, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa o aparam de profanare.”

  • Lucian

    Perspectiva constituționalistă rămâne de văzut, perspectiva prudențială justă deci distinge dintre drept în genere și apărarea a ceea ce se apără, de fiecare dată, fără posibilitatea abuzului.( ca arderea, nepasională, deci cinică, singura valabilă). Tautologie care ascunde violența astfel legitimată pervers, a restului.Care va fi adus subtil la înțelegerea neînțelegerii publice și va fi rezolvată printr-o pace preconizată fulger.
    Problema rămâne totuși numărul steluțelor.

  • Cinicul de serviciu

    Roger Pilon repeta o fraza atribuita apocrif lui Voltaire.
    Sunt sceptic in ceea ce priveste consecventa lui Roger Pilon in apararea principiilor. Nu stiu daca a reactionat la fel cand s-a votat Patriot Act si alte legi ulterioare care restrang drepturi cucerite inca de la Magna Carta.
    Revenind la steag. Nu sunt jurist dar daca am cumparat un steag sunt proprietarul lui. Cum dreptul american consfinteste dreptul la proprietate in principiu, pot face orice imi vine prin cap cu proprietatile mele.
    Povestea cu steagul imi aduce aminte de o intamplare pe care am auzit-o la BBC. Un chinez isi viziteaza un prieten din UK si eset plimbat prin Londra unde, fiind 15 August, sunt Union Jacks peste tot. Chinezul spune: vizita asta imi mareste patriotismul,
    Mirat britanicul il intreaba cum de se simte mai patriot vizintand Londra si vazand peste tot stegurile glorioasei Marea Britanie. Raspuns: stegurile astea imi demonstreaza cat de mare si puternica este China, toate stegurile sunt facute in China.
    Am facut anul acesta un voiaj in jurul globului si am verificat afirmatia chinezului, in majoritatea tarilor cele mai sfinte simbolurile nationale au un Made in China.

  • Dezideriu Dudas

    Ref. la Drepturi si Valori cred ca Obligatiile pot face diferenta. Redau mai jos un fragment cu idei ale lui Voltaire din care se ( poate) intelege ca RELIGIA Drepturilor ( Stanga…), a Valorilor ( Dreapta… ), nu poate depasi faza de retorica fara un UMANISM al Obligatiilor….

    « sa nu pariem pe absolut; fara profetii miraculoase, fara efuziuni mistice, fara extazieri schizoide. Sa ne acceptam conditia, ameliorând ceea ce sta in puterea noastra. Sa ne cultivam gradina, sa ne bucuram de ceea ce avem, sa muncim, lasându-ne condusi de „lumina naturala“ a propriei ratiuni. Sa nu ne dam de ceasul mortii câta vreme suntem vii. Sa nu ne plângem de mila in contul raului ce va sa vina, ceea ce ne-ar impiedica sa gustam frumusetea si placerea vietii. » ( sursa, articol « Filosofi si antifilosofi » de David Ilina din « Cultura mozaic » )

  • DG Ontelus

    sky skype squiperia// se citează adesea butada camilpetresciană/ câtă luciditate atâta dramă// aceasta este potrivită în egală măsură textului de mai sus precum și titlului// la tabloul complex și bine conturat al anului nefast care a trecut/ ar mai fi de adăugat poate scandalul panama papers/ pentru a spori intensitatea sentimentului elegiac pe care/ umaniștii în primul rând dar și ceilalți oameni ar trebui să-l resimtă// într-adevăr visători și idealiști cum sunt umaniștii n-au avut nicio șansă/ în acest an al dezlănțuirilor individualist-pătimașe/ iar metafora balzaciană superbă a pielii de șagri figurează frumos și trist/ modul în care cele mai multe dintre iluziile pe care boemii acestei lumi/ și-au clădit viețile se spulberă una câte una// umbrele nefericite ale trecutului care de fapt nu ne-au părăsit niciodată/ își fac simțită prezența din ce în ce mai mult// legitimările identitare pernicioase în sensul unei politizări nefericite a acestora/ sunt chemate să acopere un vid al bunei conviețuiri în europa și în lume// instrumentalizarea oamenilor și a simbolurilor care îi definesc se consolidează/ într-o manieră tragică binecunoscută din istoria milenară a vărsării iraționale/ de sânge nevinovat și a urii abil întreținute// biologia egoistă covârșește spiritualitatea altruistă/ deturnând-o anihilând-o manipulând-o execrabil// noi cei melancolici născuți și crescuți triști suntem confirmați amarnic// și chiar dacă poate nu sunt suficiente/ zâmbetul dulce al unui copil ori silueta evanescentă a ființei iubite/ ne susțin în continuare

  • DG Ontelus

    pastel// soare gălbui/ miresme de primăvară/ multicoloră atmosferă/ dulce

WP Admin