≡ Menu

Răspunsul lui Andronic și cioara lui Cristoiu sau “I-auzi brâu’/Trece râu’/Și mândruța/Potecuța”…

Desen & Copyright© - DION

Desen & Copyright© – DION

Ion Cristoiu, executor testamentar al tandemului politic Udrea-Băsescu, încearcă să extragă, cât mai viu, puiul andronic din găina ce trage să moară.

O primă parte a demonstrației construite de onorabilul onorific al Casei de Avocați Eu, Puiu & Găina (aka Evenimentul zilei) își trage seva moral- juridică din realismul magic de care colcăie Jurnalul sud-american al nobelabilei Elena Udrea.

Suntem informați că, în luna octombrie 2011, diarista noteză în Jurnal:

Cu el (cu Dan Andronic n.n) a fost o poveste mai demult. Acum vreun an am aflat de la Bica că a semnat mandat cerut de SRI pentru Andronic. El vorbea des cu Preşedintele la telefon. L-am întrebat pe Preşedinte dacă ştie. Nu ştia. I-a chemat pe cei de la SRI, care nu au recunoscut inițial. Apoi au spus că au retras mandatul. Am verificat, nu era adevărat. I-am transmis Preşedintelui. I-a chemat din nou. Pînă la urmă au oprit ascultările, care nu aveau nici un temei legal. ”

Fiindcă executorul testamentar este un împătimit al legalității, iată câteva întrebări:

1. Era legal ca Alina Bica (în 2010, Procuror-șef al DIICOT) să-i furnizeze prietenei sale Elena Udrea informația că a semnat un mandat cerut de SRI? Dacă i se ceruse să comită o ilegalitate, de ce nu l-a informat Alina Bica pe președintele Traian Băsescu?

2. În ce calitate a dat Elena Udrea fuga-fuguța la președintele Traian Băsescu? Din ce motiv? Era oripilată de ilegalitatea mandatului cerut de SRI prietenei sale Bica? Era alarmată pentru că, așa cum notează, președintele vorbea des cu Dan Andronic la telefon? Și de unde știa diarista despre desele convorbiri între șeful Preșului de Presă al Cotrocenilor (Evenimentul zilei) și președintele României?

Desen & Copyright© - DION

Desen & Copyright© – DION

Are și executorul testamentar, Ion Cristoiu, niște întrebări. Se cuvine să îl ascultăm:

“Jurnalul a fost scris în 2012. Cu un an în urmă, înseamnă 2011. Așadar, Elena Udrea dezvăluie că Dan Andronic fusese ascultat în 2011 cu mandat cerut de SRI pe Siguranță națională și nu de DNA pe Corupție.

În 2015, Prințul Paul a depus o plîngere penală la DNA împotriva Grupului condus de Remus Truică pe motiv că l-au tras pe sfoară. În acel moment au ieșit la iveală înregistrările cu Dan Andronic pe Siguranță națională, înregistrări care conțineau și discuții despre Afacerea Ferma Băneasa (ca să nu mai spun de discuții cu Traian Băsescu, cu politicieni, cu jurnaliști (sigur și cu mine!) fără nici o legătură cu siguranța națională.

Întrebarea e următoarea:

Partea cu Afacerea a fost trimisă la DNA încă din 2011, iar DNA a ținut-o la sertar, în așteptarea momentului cînd Traian Băsescu va pleca de la Cotroceni sau după Denunțul lui Paul, cineva de la SRI și-a amintit că Serviciul are în arhivă niște înregistrări cu Dan Andronic care ar putea fi probe în acuzarea directorului Evz?

Dvs cum credeți că s-au petrecut lucrurile?”

Eu, unul, nu știu cum s-au petrecut lucrurile. Nu știu nici măcar cum sunt alții, dar pentru mine spolierea statului, devalizarea, retrocedările efectuate prin pârghiile unor grupuri ale crimei organizate etc. constituie atacuri la siguranța statului și trebuie ”recompensate” pe măsură.

Și mai știu că a muta centrul de greutate al situației de la comiterea unor jafuri absolute pe relativitatea legalității prin care s-au strâns dovezile comiterii jafului poate fi și o încercare de a scuza jaful real prin invocarea unui “viciu de procedură”.

Felul în care încearcă să-l scoată Ion Cristoiu basma curată pe pupilul său Dan Andronic poartă marca inconfundabilă a “jurnalismului” al cărui lider rămâne – ”2 x 2 nu fac întotdeauna 4”:

“Practic el nu promite nimic concret, acționînd asemenea unui tip care vrea să scape de cineva fără a părea bădăran.”

Cum înregistrările (legale ori ba, ne vom dumiri într-o bună zi) dovedesc că gentlemanul Andronic și dna Lia a României lui Cristoiu sunt la per tu, cred că cel dintâi i-ar fi putut spune celei de a doua cam așa:

”Liuța, scumpa mea. Eu nu mă ocup cu astfel de lucruri. Mai mult, ca de la prieten la prieten, vreau să-ți spun că lucrurile pe care le încercați tu și Paul-Philippe sunt ilegale. Așa că, te rog, nu mă mai căuta în această chestiune, altfel mă pui în situația să scriu despre aceste matrapazlâcuri, căci eu sunt ziarist onest și independent, format la școala deontologului Ion Cristoiu, nu traficant de influență. Și, auzi tu, pe mine nu mă interesează cine v-a botezat ție și lui Paul pruncuțul. Have a lovely evening, darling!

Un asemenea răspuns ferm dar neîntinat de bădărănie l-ar fi scutit pe Dan Andronic de multe neplăceri. Cum un asemenea răspuns este de negăsit în dosar, ne-am trezit, încă o data, cu onorabilul Ion Cristoiu devenid onorific și umblând cu întrebarea vopsită prin hiperspațiu

“Situațiunea” este atinsă și de un umor de zile mari: Paul-Philippe Lambrino (aka Prințul) a depus plângere penală la DNA împotriva grupului condus de Remus Truică pe motiv că “l-au tras pe sfoară”?

Păi, ce a făcut dl Lambrino îmi pare mai degrabă un autodenunț. Cum adică, a fost tras pe sfoară, fiindcă nu l-au ajutat să tragă pe sfoară statul român? Dacă așa stau lucrurile, Remus Truică trebuie decorat; dl Lambrino merită luat, în sfârșit, în serios; iar Ion Cristoiu și Dan Andronic încurajați să scoată volumul la care lucrează de atâta amar de vreme – Deontolgy for Dummies.

“I-auzi brâu’/Trece râu’/Și mândruța/Potecuța!”

dt_signature2-e1270748737227[1]

 

 

WP Admin