≡ Menu

Problema Peloponezului

Eram prin ultimele clase de liceu. Aveam un maculator în care notam mai tot ce spunea profesorul nostru de istorie, dl Mihai Rațiu, pe care-l adoram. De la o vreme însă m-am pomenit folosind maculatorul pentru a scrie în el niște lucruri  care, așa cum aveam să înțeleg mai târziu, pot intra în categoria ”proză scurtă”. Într-o zi, mi-a dispărut maculatorul. Am căutat peste tot – nimic.

Peste vreo două săptămâni, m-am trezit băgat într-o încăpere din vecinatatea Cancelariei Mari a liceului. Înăuntru, dirigintele meu și un tovarăș necunoscut. Dl diriginte a spus: ”Acesta este elevul Tudoran Dorin. După ce terminați, vă stau din nou la dispoziție.” Apoi, dl diriginte a ieșit. Când a trecut pe lângă mine, am simțit că duduie de nervi, dar nu mi s-a părut teribil de încruntat, așa cum era alteori.

Tovarășul necunoscut m-a invitat să iau loc la masă. A băgat mâna în servietă, a scos din ea maculatorul meu și m-a întrebat: ”E maculatorul dumitale?” ”Da”, am răspuns fericit. ”Mă bucur foarte mult că l-ați găsit. Țin foarte mult la el. Vă mulțumesc. Unde era?” Tovarășul necunoscut s-a uitat foarte atent la mine, a schițat un zâmbet ușor și m-a întrebat: ”Dumneta crezi că eu mă ocup cu găsitul maculatoarelor?”

Până să mă ducă mintea mai departe, m-a întrebat: ”Cunoști pe cineva în Grecia? Cunoști acolo oameni din familii importante?” În Grecia nu cunoșteam pe nimeni, dar născut în Grecia era colegul meu de internat Dimitrie “Piki” Inglessis (Liceul Mihai Viteazul și Școala Greacă au împărți aceeași clădire pentru câțiva ani), ghitarist minunat, care (împreună cu alți prieteni și colegi ai mei de liceu  – Dorin “Chubby” Zaharia, Mihai “Teo” Teodorescu) a înființat una dintre primele trupe pop/rock  – Olimpic ’64.

Am răspuns: ”Nu, nu cunosc.”

”Gândește-te mai bine… Ceva nobili dintr-ăștia, așa, mai săraci acum..?”

”Nu, nu cunosc pe nimeni”, am spus, dar gândul meu tot la Piki era; să nu fi făcut ceva.

După alte întrebări, tovarășul necunoscut mi-a dat maculatorul înapoi și mi-a spus: ”Măi băiete, dacă tot ai chef să scrii, să ajungi vreun scriitor acolo, scrie acasă, nu la școală. Dacă nu poți să te abții să tragi chiulul în timpul orelor de Istorie, măcar stai singur în bancă, fiindcă sunt destule bănci goale în clasa ta.”

Dus a fost tovarășul necunoscut. Nu l-am mai întâlnit vreodată.

Copertă & Copyright 2012 - ION BARBU

După câteva decenii aflu că maculatorul mi-ar fi fost șterpelit de un coleg de bancă. Spirit mediocru, dar extrem de muncitor, conștiincios și activ prin ședințele școlărești, s-a dat peste cap să vadă maculatorul meu ajuns “acolo unde trebuie”. După terminarea liceului, a urmat Facultatea de Comerț Exterior, a trăit mai mult în străinătate decât în țară și în urmă cu câțiva ani a fost pensionat cu gradul de General.

Nu pricep cum de-a putut ajunge unul ca el general de Securitate, când a fost incapabil să înțeleagă ceva din cele scrise de mine în maculatorul de Istorie? Și dacă el a ajuns atât de sus, îmi spun că drept ar fi fost ca tovarășul necunoscut să ajungă un al doilea Einstein, nu?

Ce era în acel maculator? O prozuliță. Eu trimiteam o scrisoare celui mai bun prieten al meu. Îl poreclisem Contele, fiindcă avea maniere ireproșabile. Îi comunicam că am hotărât să plec în lumea luminată (ce premoniție, nu?), că îmi va fi foarte dor de el și că, nefiind prea înstărit, tot ce-i puteam lăsa era Peloponezul.

Cine era Peloponezul?

Peloponez era un câine, fictiv și el, despre care în finalul scrisorii fictive trimise prietenului meu fictiv scriam:

”Bătrâne Conte, păstrează Peloponezul. E tot ce am mai de preț pe lume. Te va servi cu mult mai multă credință decît servește unchi-tu căcatul ăla de partid.”

Despre unchiul Contelui, nu am fost întrebat niciodată nimic. Nici atunci, nici mai târziu. Oricum n-aș fi avut ce să le spun, fiindcă și unchiul Contelui era fictiv.

(Acest text poate fi citit și în revista TIMPUL, Mai 2012)

  • lucid

    Olimpic-64, “Preoteasa”, ce vremuri….
    Ceva mai tarziu in timp, dupa debarcarea lui Burtica, “tovarasu”” a ordonat “securizarea” comertzului exterior, crezand ca dubla subordonare ii va face mai eficientzi. Deci au primit grade totzi, la gramada, dupa care au avansat functzie de catzi bani aduceau de exemplu prin “Dunarea” sau “Crescent”. Tot atunci, scornicesteanul a “securizat” si cabinetele inaltzilor demnitari -- tot pentru dubla subordonare si prevenirea “tradarii cauzei”. Asa s-au trezit michi-spaga si dai-ioan popescu ditamai coloneii pentru ca erau scule mari la secretariatul general al guvernului, respectiv cabinetul viceprim-ului gh. oprea. Si eternul columbeanu sr e din aceeasi tagma, dar l-a impins in fatza la praduirea banilor tzarii pe fii-su -- licentze sisteme telecomunicatzii, Alcatel, etc.

  • Dorin Tudoran

    @lucid

    “Preoteasa” in timpul anului de munca; vara, sus la “Perla”, la Mamaia. Moculescu incepea si el la “Pelican”…

  • Dinu

    Cel mai trist este ca acelasi gen de lucruri se intampla astazi.Ne-am invartit intr-un cerc vicios.Vom iesi oare vreodata?Macar forta centrifuga sa ne ajute si sa ne arunce din “cerc”, ca la ce criza morala a lovit pamantul romanesc, noi cu de la noi putere nu vom schimba nimic in bine.

  • @) Dorin Tudoran

    Pina cind am citit textul tau, putin inainte de postare, credeam ca racolarea minorilor de catre Secu a aparut in anii 80, despre asta au aparut destul de multe informatii. Vad insa ca, din cazul colegului tau de banca, ca obiceiul era mult mai vechi. Ma rog, daca n-o fi fost un caz de protocronism!
    Da, imi amintesc cu placere de Olimpic 64, cum imi amintesc de explozia de trupe rock din anii micii liberalizari a regimului, desi, normal, am fost, sint si voi ramine probabil “fan” Rosu si Negru…

  • Da’ ce proza, maitre! Verb si expresivitate maxime! Cred si eu ca l-a pocnit in emotie si pe securist!

  • Dorin Tudoran

    @Dinu

    va contrazic: numai dvs, cu de la dvs. puteti schimba ceva!

  • Dorin Tudoran

    @Vasile Gogea

    Securistul in mainile caruia a nimerit maculatorul cred ca era, mai degraba, siderat de prositia “tinerilor voluntari” racolati de pe bancile liceului sa-i ajute la “implementarea” vigilentei. Sa-l trimiti sa vorbeasca cu mine despre… Despre ce? Eram eu cumva printre cei care l-au ucis pe… Nikos Beloyannis? De altfel, mai toti adolescentii greci de la Scoala Greaca erau copii de comunisti sau doar oameni de stanga refugiati din Grecia in Romania dupa instalarea dictaturii militare la Atena.

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei

    Nancy Brandes e tot de la “mihai Viteazul”. Intr-un fel, “Rosu si Negru” a fost replica “interna” la “Olimpic ’64”. Nancy primise “din strainatate” orga aia electronicu si innbunise pe toata lumea cu viteza cu care o manuia. S-ar cuveni sa povestesc candva despre un concert uluitor “Rosu si Negru” & “Cocosh”, aka Gil Dobrica…

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Din schita despre maculatorul care a devenit prima treapta a traiectoriei viitorului general, eu am ales sa retin rememorarea lui Chubby. Asta nostalgie de weekend ! Ce personaj fabulos! Ultima data l-am vazut la teatrul din P. Neamt, unde scria muzica la o piesa la care scenografia era facuta de alt personaj inegalabil, François Pamfil. Conversatiile celor doi era un spectacol indescriptibil.

  • InimaRea

    Alt maculator regasit
    “…Era posibil orice in lumea aceea necajita.
    De ce necajita? Pai impotriva mea mai figura un cap de acuzare: eram tinta unui denunt calomnios. Da, iubitilor, unul dintre colegii mei (o fata, dupa toate probabilitatile, una cu care nici nu prea aveam texte, de altminteri) a trimis o scrisoare (anonima, cum altfel?) in care eram denuntat – bref -- ca lipsit de patriotism „in acele momente tragice pentru tara”, fiindca spusesem, de fata fiind mai multi colegi: Uite si la asta, ii mai arde de calatorii cind tara e inecata. „Asta” se chema Ion Gheorghe Maurer, era presedintele Consiliului de Ministri din vremea aceea si facea o vizita oficiala la mama supararii . Iar noi eram atunci prin aprilie-mai 1970, cind au fost inundatii catastrofale in toata tara, se decretase stare de necesitate, bun prilej pentru noi de a scapa de uniformele scolare, pe care le-am donat cu draga inima pentru nevoile sinistratilor din Ardeal.
    Si ce comisesem? Ne cazuse in mina un ziar – nu prea ne omoram noi pe atunci cu cititul presei – in care era anuntata si vizita asta. La mintea noastra de atunci, ni s-a parut nepotrivit ca, in vreme ce oamenii luptau din rasputeri cu „furia apelor”, omul acela „sa se plimbe prin lume”. (Vad si acum, in presa actuala, cum toate vizitele parlamentarilor sint prezentate ca haimanlicuri „pe banii nostri”. Oi fi avut eu geniu gazetaresc sans m`en apercevoir -- ca burghezul gentilom al lui Moliere – ori se copilaresc astia de acum? Tare mi-e teama ca nu eram atins de aripa geniului! As fiu si eu macar un Nistorescu -- adica nu, chiar asa prost n-as putea scrie -- daca nu chiar un Cristoiu: iarasi nu, fiindca eu am simtul ridicolului). Bine, bine, dar eu o si spusesem tare, de parca ar fi trebuit sa vorbesc in soapta!
    Chestia asta cu denuntul i-a lasat pur si simplu fara grai pe unii dintre profesorii mei. Cel de biologie – Iancu il chema, un om cumsecade de altfel, dar cu atit mai potrivit in actiuni de compromitere, cu cit era mai slab de inger (cum Ghita nu a fost, al dracu` Ghita!) – m-a chemat si, cu toate menajamentele posibile, mi-a aratat vreo 4 foi scrise frumos, caligrafic, intrebindu-ma nu daca era adevarat ce se denunta acolo, ci daca recunosteam scrisul. Cred ca erau speriati de moarte sa stie ca aveau printre „copii” un turnator la Secu`. Desi trebuia sa stie. Si iata de ce:
    Cu un an inaintea acestei puturoase istorii, m-am trezit chemat la directorul adjunct Gerard (alias Taranu, profesor de socialism stiintific si economie politica, un piticot cu o figura fioroasa dar un biet omulet sufletist, care numai ca nu plingea cind m-a rugat, de 1 Mai, sa ma mai potolesc si eu dracu`, ca el nu-mi mai putea lua apararea. De ce-mi lua el apararea? Cred ca era mare nevoie de asa ceva, altfel nu mai teminam eu liceul la vreme!) in sort si tenisi, cum ma aflam la ora de sport. Acolo, un tip, tinar, „corect imbracat”. Gerard face prezentarile si pleaca. Eu ramin cu insul – securist, cred ca v-ati prins – care incepe actiunea de racolare. Cica sa fiu eu atent la ce spunea alde Ghita Untaru, „in aceste momente in care Partidul a lansat o adevarata campanie nationala de renastere a patriotismului romanesc”, sa-l sun pe el si sa ne intilnim, sa mai povestim si noi, ca baietii. Or, cine ma recomandase? Gerard! Cum o fi inteles bietul om ca eu eram al potrivit pentru asa ceva, zau ca nu-mi pot inchipui! In fine, actiunea a cazut cu succes – dar discret – insa era clar ca ei stiau despre astfel de racolari si nu aveau de ce se mira ca existau turnatorii printre elevi, de vreme ce chiar ei le mijloceau. A dracului chestie! Ţaţa (patroana de bordel, in limbajul de la Braila anilor `930) se mira ca „fetele” isi puneau poalele-n cap. Poti sa-nnebunesti pe chestia asta!
    Ca tot veni vorba despre vremi puturoase: in acel an de gratie – una- mie-noua-sute-sase-zeci-si-noua, cum ar fi spus Farfuridi – Pa`htidu` daduse liber la nationalism, se vorbea adica – si la ora de istorie – despre Marea Unire de la 1918, pina atunci subiect tabu. Bietul Ghita chiar si-a pregatit ora, sarbatoreste: a venit imbracat cu cel mai bun costum, si a inceput, solemn, sa ne vorbeasca despre „marele moment al unirii romanilor inauntrul hotarelor istorice ale Romaniei Mari”. Bineinteles ca si-a luat-o fara sa clipeasca: in timp ce perora el acolo, Michi („sora mea” din liceu) a lansat vestea ca Dobitocu era descheiat la slit. Toata clasa era cu ochii pe slitul omului, se faceau deja pariuri (este sau nu descheiat?) ala a bagat de seama ca era ceva in neregula, s-a retras strategic la catedra si si-a controlat slitul. Asta da moment solemn, inaltator, patriotic! Pai nu?…”

  • @) DT

    Da, Nancy, cu orga sa Farfisa, Tandarica la baterie, fratii Marcovici… Apoi, a trecut si Cocosul prin trupa, dupa plecare lui Nancy a venit Tudan, cumva ca lider, apoi s-a destramat… Dar cit a fost, a fost! Imi amintesc in iarna lui 1971, concertul cu opera rock “Ploaia si vintul”, pe scena Filarmonicii de aici, cu “plecare” pe rind a instrumentelor, ramin in fine Nancy si Tandarica intr-un duo, pleaca si nancy si urmeaza un solo de baterie de peste un sfert de ora… De neuitat… Tandarica avea atunci intre 16 si 17 ani!

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei

    Da, tizul tau — Liviu Tudan

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei

    Seara. “Cocos” canta un Otis Redding — (Sitin’on) The Dock of the Bay — “Stau pe cheiul din port/Si visez o lume de basm…”

    Un admirator al lu’ Cocos, mare fotbalist: ” Stai cocos, stai, ca la asta te pricepi… Lume de basm? Adica, asta a noastra e chiar de cacat?”…

    “Cocos” termina, vine inapoi la masa, marele fotbalist repeta intrebarea cu lumea de basm. “Cocos” rade zice “Îhî…”

  • Motto:
    România are 60 de agenţi de securitate la suta de mii locuitori, în vreme de britanicii au 6, iar americanii 9. (Preluare din “La Reppublica”)

    Domnule Tudoran,
    Colegul dvs. de liceu -- care a debutat precoce in munca de agent prin sterpelirea maculatorului cu excelenta “prozulitza” si predarea lui “acolo unde trebuia” si care, apoi, a perseverat cum numai el si superiorii lui au stiut pana a ajuns general de Securitate -- pare doar un exemplu dintr-o serie de cateva sute sau mii poate. El nu-i decat un fel de sinecdoca, as zice, Generalul particular (cu pricina!) tinand locul generalului (tuturor generalilor, in general).
    Doar Basescu singur si numai in primii sase ani din cele doua mandate consecutive a ridicat in grad peste 620 de generali, asa ca gandindu-ma la Generalul ingrijorat de soarta Peloponezului ii vad acel act multiplicat de mii de ori, cu mici variatiuni (pe-o tema data).

    http://www.cotidianul.ro/Traian-Basescu-si-a-marit-iar-armata-de-generali-131081/

    Intrebarea mea (retorica) e: cati dintre ei or fi suferit (si mai sufera, poate, inca) de acelasi analfabetism functional care i-a dat un bun impuls in caiera fostului dvs. coleg?

    http://www.gandul.info/news/exclusiv-am-ajuns-lideri-ai-spionajului-mondial-tara-tuturor-serviciilor-cati-agenti-secreti-are-romania-5482995

    http://www.repubblica.it/esteri/2010/01/28/news/007_romania-2106480/

  • Dorin Tudoran

    @ No Name/DP

    Raman la o opinie mai veche. Nu din cauza ca as fi “incremenit in(tr-un) proiect”, ci din cauza ca un anume proiect romanesc, STATUL DE DREPT, a ramas incremenit intr-o anumita faza.

    Adica: nu se poate nega ca Romania este astazi un stat de drept (mai ales prin comparatie cu ce fel de stat a fost sub comunism), dar calitatea (“stofa”, “fibra”) materialului este foarte precara. Puzderie de legi din care nu se prea aplica decat putine si “pe alese”. Se cer alte si alte legi, fara ca legile curente sa fie folosite etc.

    Dar, in opinia mea, statul de drept romanesc este foarte problematic mai ales din cauza impingerii serviciilor secrete (cele oficiale, recunoscute public, si cele mai putin recunoscute public…) in jocul intereselor politice. Una peste alta, Romania a fost condusa, dupa 1989, mai mult prin parghiile serviciilor secrete decat prin parghiile aflate in mainile unei administratii democratic alese.

    Prelungita dependenta de asemenea parghii se explica prin a) rolul major jucat de asemenea servicii inainte de 1989 (rol ce nu putea fi invatat peste noapte de “oameni noi”) si reinnoit dupa 1989 si b) foamea imensa de putere (cu orice pret si la orice pret) ce macina prea multi politicieni…

  • mihai rogobete

    Cusurul vremurilor şi tineretului e că nu mai suntem ca ei.

  • Daca_nu_nu

    @) Dorin Tudoran: „Dus a fost tovarășul necunoscut. Nu l-am mai întâlnit vreodată.”

    Dumneavoastră, nu. Dar e posibil ca el să vă fi suflat în ceafă, nevăzut, multă vreme… Şi, la un caz, pac!, din umbră, lovitura unei stafii!
    Nu rîd! Chiar deloc!
    Fiindcă cei mai tineri s-ar putea să-l reîntâlnească, Doamne fereşte, pe tovarăşul necunoscut. De nu cumva l-or fi şi întâlnit, fără să ştie…

  • @) DT

    Da, tizul meu. Bun muzician, Dumnezeu sa-l odihneasca…
    Misto povestea cu Cocosul! Totusi, vezi tu, ce cocosi erau pe vremea aceea? Cocosii de azi sint niste curci plouate!

  • @) DT

    Cu un joc de cuvinte poate nu de tot deplasat, problema statului de drept din Romania de azi este aceea ca are inca prea multe elemente ale statului de dreptzi!

  • neamtu tiganu

    Acum pa bune, treaba asta sa tii jurnale e o chestie muiereasca, niciodata nu mi-a trecut prin minte sa fac asa ceva. Aveam o diriginte cam dilie, facuse un fel de jurnal al clasei in care trebuia sa scriem fiecare cite ceva, eu am fost interzis.
    In schimb aveam un prof de istorie Negulescu, mi-a fost si diriginte, o perioada, preda istoria adevarata, nu-mi explic cum a rezistat in sistem. Ne-a vizitat acasa, s-a conversat mai mult cu bunicu, care venise de citiva ani dintr-o excursie la canal, de vro 5 ani, s-au inteles f. bine, mama s-a speriat f. tare, m-a gonit din incapere.

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei

    De acord. Se altfel, am si scris pe acest blog si despre “Statul de dreptzi!? si despre “Statul pe loc!”…

  • Dorin Tudoran

    @neamtu tiganu

    Nu pentru ca ar fi “o chestie muiereasca” (nu e!), dar eu n-am tinut jurnale. Am tot felul de “Note”, dar jurnale per se n-am tinut. Zic asa, pana dau de cele pe care am uitat ca le-am… tinut.

  • @) DT

    Au merge si asociat -- statul pe loc in statul de dreptzi!

  • Dorin Tudoran

    @neamtu toganu

    Pana nu uit: domne’, numai dvs., nemtzii, puteati intra in finala Cupei Campionilor Europeni cu un Bayern Munchen la care, in ultimul an, nu m-am putut uita de rusine. Eu eram la Munchen cand Bayern avea echipa mare. Am fost in MP cand au ridicat cupa in balconul Primariei. Echipa de acum e obosita rau si nu joaca nimic. Noroc cu,,, Real Madrid care a vrut sa joace TOTUL si DEODATA: atac, aparare, mijloc fitze etc.
    Eu la Bayern Munche nu ma uit pana nu dispare inventia asta de “Marele” Mario Gomez. Sa-l puna pe etichete de sapun, de gel de par, de crema de ras, de tzoale Armani si Boss dar, domn’ Neamtzule, te rog, roaga-i sa-l trimita la alta munca, fiindca la fotbal, si cand da gol se vede ca-l da din intamplare… E teapan ca o cruce de cimitir, dupa 2 metri de sprint arata ca dupa un maraton si din 2 pana la 6 metri nu rateaza nimeni mai mult ca el decat (poate-poate) flacaul asta boinic din Chile, Alexis, pe care, daca Messi nu-l arunca cu minge cu tot in poarta adversarului, nu-l vezi nimerind poarta… De luptat, lupta, saracul.

    Altfel, jos palaria pentru cum au luptat precum leii la Madrid. Acum, daca e bal, bal sa fie: sa ia si Cupa, ca altfel tot ce s-a intamplat nu ar avea nici o noima…

    In sfarsit, Ruben e mortal. Mai pun o palarie jos si pentru el.

  • @) DT

    Master, daca vrei sa asculti -- ba chiar si sa vezi -- pe unul din cei mai buni muzicieni de blues de aici, mergi pe pagina din muspace a lui Vali “Sir Blues” Racila, fostul meu coleg de facultate, ba chiar si fin -- de cununie, desigur!

  • mihai rogobete

    Acum la styk-uri se lucrează, nu la dosare. Foarte încăpătoare.

  • @) DT

    N-am pus linkul! Aici

    http://www.myspace.com/valiracila/videos

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei
    Mutam. Îl stiu…

  • @) DP

    Hopa! Il stii pe Vali “al meu”! E mica lumea, macar lumea bluesului…

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei
    Nu l-am întâlnit, dar l-am ascultat. Foarte bun…

  • @) DT

    Si cinta cam la fel de bine sin in 1972, cind am devenit colegi de grupa! Bun, intre timp, fumatul sanatos i-a mai asprit putin vocea, ceea ce e foarte bine!

  • Daniel StPaul

    Problema peloponeziaca a venit sa-mi confirme un truism: traind aceleasi vremuri si situatii cit se poate de comparabile, fiestecaruia ii este dat sa traiasca ce i se arata. Intr-o urbe ardeleneasca, problema peloponeziaca a fost inregistrata ca un caz ilustrativ al armelor de pe blazonul folclorului: caracterul oral, cel anonim si cel colectiv . Mircea Vone (memoria, ca vajnic agent al fictionalizarii…) invata in vara aceea cu unul din fratii mai mari pentru examenul de admitere la liceu; in pauzele de studiu, desi era cu vreo sapte ani mai mare, se ocupa de mine, caci eram cam stingher printre atitia frati mai mari: imi povestea Greuceanu (vorbea graseiat ceea ce , retrospectiv, imi pare usor “nepotrivit” pentru un copil de proletari), ma prindea cumva de miini si ma tragea printre picioare ca apoi sa-i aterizez pe umeri, imi spunea cum o sa faca un zmeu pe care o sa-l inaltam pe Cetate… Intr-o zi, desi continua sa vina sa invete, a inceput sa fie foarte tacut si sa nu se mai ocupe de mine. Cumva, am aflat ca fratele lui, Ucu, mai mare cu un an, un “dur” caruia nu prea ii placea scoala, drept care face o “profesionala”, disparuse. Nu chiar inexplicabil pentru vremile acelea si pentru ce facuse: in fata colegilor, viitori lacatusi mecanici, spusese ca vrea sa mearga in America. O fapta orala. Nu e greu de imaginat subsidiarul anonim si colectiv al intimplarii. Am ajuns sa cresc, sa o iau din loc din urbea mea catre scoli mai mari (si mai ajutatoare) , Ucu insa n-a reaparut pe strada noastra. Apoi am uitat de el. Pina azi. Poate ajung sa mai gasesc pe cineva care ar sti cite unele. Mi-am notat sa incep cu frate-mio.

  • neamtu tiganu

    Nemtii niciodata nu au jucat frumos, ba chiar au avut o perioada cind jucau f. urit, acum sunt f. multi “brazilieni” in campionat, sau f. multi tineri talentati, vezi Dortmund, da mai intotdeauna au avut succes.
    Asta-i mentalitatea germana, uitati-va si la masini, nu-s frumoase, Alfa Romeo e mult mai fitoase decit VW, da VW are succes.
    Chiar si nemtoaicele, Heidi Klum sau Claudia Schiffer, sunt mai mult serioase si sanatoase decit frumoase.

  • lucid

    O micutza stire despre sansa de a i se curma prigoana cumplita la care a fost supus de dictator un hocheist amator din anii 70:
    Conform fisei Dosarului ICA Bucuresti (privatizarea institutului de cercetari alimentare), nr. 7546/1/2009, publicata mai jos, DAN VOICULESCU are calitatea de inculpat, iar MINISTERUL AGRICULTURII de PARTE CIVILA.
    Oare intamplator i s-a oferit PARTIDULUI CONSERVATOR MINISTERUL AGRICULTURII prin nominalizarea lui DANIEL CONSTANTIN la acest minister?
    Inceput “promitator” pentru guvernul PONTA! scj.ro/dosare.a../

  • Dorin Tudoran

    @Daniel StPaul

    Teribil si…”caracteristic vremurilor?”
    Fiecaruia dintre noi i-a fost rapit un “Ucu” si asta a contribuit imens la cum am terminat prin a fi ca oameni…

  • Dorin Tudoran

    @lucid

    Pai, cum sa fie intamplator?

    Nu era normal ca, daca Institutul de Cercetari Alimentare, a fost privatizat, “privatizat” sa devina si Ministrul Agriculturii. Oamenii fac treburile de la cap la coada, nu?

    Aici concurenta este foarte mare: mi se pare firesc ca, dupa ce Flota a disparut, sa fi disparut si “Dosarul Flota”.

    Cum spuneam, oamenii acestia cand se apuca de asemenea lucruri le fac “cum trebuie”.

  • lucid

    Amintirim-amintirim, dar purceaua invatzamantului romanesc este pe cale sa fie asasinata definitiv de co-pilotul multiplu izbit in casca. Pe vremea studiilor celor de pe blog, ministrii erau de-alde Ilie Murgulescu sau Mircea Malitza. Iata ce ni se pregateste acum:
    “Persoana cu un CV dubios si o activitate profesionala, in materie de Educatie, si mai dubioasa, Remus Pricopie se poate lauda doar cu o functie de secretar general al MECT, detinuta sub ministeriatul PSD al Ecaterinei Andronescu.
    In varsta de numai 42 de ani, cel care a fost timp de un an (2001) “mana dreapta” a ministrului Andronescu, a lucrat o vreme ca tehnician chimist la Spitalul Witting din Capitala. In 1994, nu se stie cum, Remus Pricopie a reusit sa obtina licenta Facultatii de Chimie a Universitatii Bucuresti. Tot nu se stie cum, Pricopie s-a inscris la un doctorat in chimie, la Universitatea Bucuresti, crezand ca acest titlu academic se obtine precum cel de tehnician chimist la Spitalul Witting. Pricopie s-a inscris, intre 1997-1999, si la un curs de studii academice postuniversitare al SNSPA. Domeniul ales: stiintele comunicarii. Adica unul care nu avea nici o legatura cu licenta in chimie, ca stiinta fundamentala. De asemenea, Pricopie s-a inscris in anul 1997 la un alt doctorat, domeniul ales fiind filosofia politica. Pregatirea si exemenele aferente doctoratului in “chimie” le-a abandonat discret.
    Fostul tehnician chimist s-a trezit insa, in anul 2001, exmatriculat de la cursurile doctorale in filosofie politica, deoarece in timpul celor patru ani scursi de la inscrierea sa sustinuse doar un examen de etapa. Legea si normele academice il obligau sa treaca trei examene si sa sustina trei referate, validate de conducatorul de doctorat, ceea ce nu s-a intamplat.”
    De-abia astept sa citesc parerea lui A M-P despre viitorul ministru -- actualul decan al noului fane gheorghiu de pe Povernei, senesepeaua de unde A M-P a fost alungata cu pietre acum catziva ani din postul de conf univ pentru ca avusese tupeul sa le ceara marilor personulitatzi de acolo -- de la clanul Miroiu la Parvulescu si Daniel Barbu -- horribile dictu: articole stiintzifice in reviste internatzionale.

  • Daca_nu_nu

    @) Lucid
    „Domeniul ales: stiintele comunicarii. Adica unul care nu avea nici o legatura cu licenta in chimie, ca stiinta fundamentala.”

    Ha, ha, ha! No? Cumu-i? Să ne hotărâm odată: ori aşe, ori aşe. Vezi? Altfel de vede din afară. Depinde de unde te uiţi, nu?
    Altfel:
    N-am auzit de domnul acesta, ce-i drept e drept. Am citit în presă că sunt vizati dna Andronescu si dl Marga pentru MECTS, dacă la asta te referi.
    Nu stiu de unde ai citat fragmentul pus intre ghilimele. Am dat un search şi-am gasit CV-ul omului. Pentru o persoană de 42 de ani nu mi se pare puţin.
    Chestiile alea cu „In 1994, nu se stie cum, Remus Pricopie a reusit sa obtina licenta Facultatii de Chimie a Universitatii Bucuresti” şi „Tot nu se stie cum, Pricopie s-a inscris la un doctorat in chimie, la Universitatea Bucuresti, crezand ca acest titlu academic se obtine precum cel de tehnician chimist la Spitalul Witting.” mie-mi par tot fumigene… Cum adică „nu se ştie cum”? De unde ştim ce-a crezut d-lui? E, totuşi, Universitatea din Bucureşti, nu o privată de doi bani, cum s-a întâmplat să găsim prin guvernele precedente.
    De data asta nu spun nici aşa, nici aşa, că nu cunosc omul. S-ar putea să ai dreptate. Argumentele aduse aici însă nu m-au convins. Sunt… străvezii.
    P.S. Din CV-ul lui reiese că a absolvit facultatea în 1995, nu în 1994.
    P.P.S. Dacă am ceva să-i reproşez este că CV-ul apare doar în limba engleză, nu şi în limba română.
    http://www.comunicare.ro/profesori/cv/pricopie_remus/rp_cv.pdf

  • Mara

    Domnul Marga mi se pare o alegere mai buna pentru Ministerul Invatamintului. Imi amintesc situatiile dubioase in care s-a complacut dna Ecaterina Andronescu vizind coruptia in sistemul de invatamint superior de stat (de ex. scandalul de la Univ. “Aurel Vlaicu” din Arad unde isi proteja prietena rector permanent Lizica Mihut , etc.). Sub aparenta aceasta de “onorabilitate” -- fuste lungi, nasturi incheiati pina la git si cocuri regulamentare care amintesc de vremuri socialist comuniste apuse, se ascund cucoane la fel de pragmatice care au o abilitate uimitoare pentru presupusa sfiosenie afisata de a-si “intregi “frumos veniturile din diverse surse.
    Eu sincera sa fiu prefer genul de om deschis, sincer, spontan si onest.

  • Mara

    Scuze, nu stiu sa pun link-uri dar m-a amuzat teribil un articol pe care tocmai l-am citit in Gandul : ” Statuia imparatului Traian din Centrul Capitalei, provoaca scandal intre Oprescu si Muzeul National de Istorie…
    O zi buna.

  • mihai rogobete

    E meritul Serviciilor, dna. Mara, că s-a găsit Lupoaica, nicidecum al imperatorului; iar suntem îmbrobodiţi. (Pentru o lucrare publică, grupul statuar n-are alt cusur.)

  • Dorin Tudoran

    @ mihai rogobete

    Mare sansa ca a fost gasita Lupoaica! Altfel ni se oferea pisica aceea popularizata de dna Elena Udrea; pisica pe care degeabai o calci de 10 ori cu masina,fiindca ea tot iti sare la gat?

    “Pacifistul” domn Sever Voinescu o fi vazut acest mesaj de lupta? Iar arata cineva pisica soriceilor din tabara cealalta. Are de gand cineva sa mai taie din ghearele razboinicei dne Udrea?

    Dle presedinte Basescu, in umele necesarei coabitari politice intre dvs si viitorul nou guvern, ati putea da un semn celor ce arata pisica s-o ascunda in fundul curtii, pana ii trec caldurile politice?

    Multumim!

  • napocitaniu

    dom’ tudoran,

    nu’l mai bagatzi, dom’le, pe diktator in toata tarasenia asta, ca doamna duduka, buna pretina si tovarasa cu nou’ prim-secund, i’o fi aratat acestuia si cu alte ocazii pisica, Doamne iarta’ma si pazeste’ma ca spurc cu insinuari pastele sotzialiszt!

  • mihai rogobete

    Cu ceasul rău a nimerit-o, Elena din Udrea; cu pisica treişpe-i pe lângă. Sever final!

  • Shadow

    @Dle Tudoran

    am aflat ca mai nou ne “mexicanizam”. E de bine sau de rau? E o “mexicanizare ideatica” e drept. Asa cum am trecut si prin “peronizarea” lui tariceanu.

    Si acum ce se intelege din mexicanizare:

    “Cat se poate de clar, voi spune ca prin mexicanizare inteleg constituirea unui sistem politic intemeiat pe relatii clientelare, pe coruptie generalizata, pe spolierea avutiei publice, pe atrofierea pana la extinctie a justitiei independente, pe negarea a ceea ce se numeste responsabilizarea celor ajunsi in functii publice, pe hegemonia unui partid-mamut capabil sa controleze prin varii metode mass media si sa neutralizeze vocile autonome. Nu ma refer la conditiile concrete din Mexic, propun doar un “tip ideal” plecand de la anumite traditii din acea tara pentru a intelege perplexitatile si riscurile Romaniei pe care o doresc cei din USL.”

    Dupa ce cititi bucatica de text de mai sus la primul gand pe care-l aveti nu va duce gandul spre “ultimul partid stat”?

    Iar concluzia este cel putin aiuritoare:

    “Constat ca notiunea ramane valabila, iar tentativa de re-mexicanizare este in plina desfasurare. Asa interpretez eu ceea ce s-a petrecut in Parlamentul Romaniei pe data de 27 aprilie 2012: eliminarea, cu orice metode, a guvernului condus de Mihai Razvan Ungureanu, vinovat de a fi pus in pericol interesele vitale ale celor care, oricat ar nega acest lucru Adrian Nastase, prospera purtand, vorba sa, un anumit sombrero politic…”

    Sa fie “palaria” pardon “sombreorul” prea mare al dlui in chestiune? Sau “schimbarea” curenta se face vinovata de “punerea in pericol al intereselor vitale ale celor care ar nega acest lucru”?

    Ma scuzati nu puteam sa nu “partajez” in “deplina solidaritate” greata care m-a cuprins citind acel articol pe care nu eu o sa-l dau ca link ca nu stiu daca permiteti sau nu.

  • Daca_nu_nu

    @) Mara
    După mintiuca mea şi-n parohioara mea, dna Andronescu s-a compromis de cel puţin câteva ori foarte grav: o dată atunci cu Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu la tezele unice (@ Lucid, îţi aduci aminte întreaga tărăşenie!), când nu s-a găsit în tot ministerul o ediţie critică de calitate şi-au luat fragmentul dat la examen dintr-o ediţie de duzină plină de confuzii; a doua, în aceeaşi sesiune, când la tezele unice de la istorie a intervenit o altă bulibăşeală, între Alexandru Averescu şi Eremia Grigorescu; a treia, care i-a pus capac, mai încoace, când a acceptat -- sau chiar a propus -- aprobarea înscrierii la facultate a nebacalaureaţilor de anul trecut. N-am nimic cu dna Andronescu, Doamne iarta-ma, dar n-am uitat nişte treburi…
    Dl Marga? E şi dlui OK. Numai că, iată, a ajuns şi dlui la vârsta la care alţi profesori foarte buni erau suficient de „bătrâni” încât să fie traşi pe linie moartă… Ce ţie nu-ţi place…

  • Dezideriu Dudas

    @ Napocitaniu # 43

    Cu diktatorul nostru e simplu…Mai vede pisica din cand in cand si se mai linisteste….Mai ales ca degeaba incerci sa scapi de ea ca tot la gatul tau o gasesti….Ce facem insa cu “diktatorii lor “? Au “vazut “ jdemii de halci din economia romaneasca si tot nu se mai satura…Ar mai fi ramas Oltchim , Hidroelectrica, niscai resurse…Ca, tot ce misca in materie de utilitati, resurse, retele de clienti “la cheie “…, trebuie sa fie “la ei”…La noi, gogoseriile si spalatoriile….Pe mine ma sperie mai mult cum ( inca, dupa 2008… ) ne aliniaza FMI-ul si ne controleaza la unghii si la batiste ( in timp ce la ei “unghiile si batistele”au ajuns ‘a la KING KONG…)…Mai bine cand le aratam odata la “comisarii” lor niscai “pisici” de la Poiana Brasov…, mari iubitoare de folclor….Ce te faci insa cu “comisari” precum Jeffrey Franks ( “moartea pasiunii”…) ? Unde sunt vremurile in care “ duduka Floriana “ il impresiona prin ceea ce vedea pe ambasadorul Elvetiei ? In lipsa de astfel de “comisari” trimisi de “diktatori”, duduka ne delecta pe noi intr-o emisiune TV acum ceva vreme… Dar, ce se poate “arata” inainte de ora 24.00 la TV…? De unde, o stare de insatisfactie generala…Pacat ca nu s-au sesizat “revolutionarii”…Degeaba “au murit ei la revolutie “ ( afirmatia unui “revolutionar “…) ?

    Insinuarile cu pastele sotzialiszt le-am asociat cu unele posibil de alaturat unui craciun capitalizst…Probabil ar trebui sa incepem lucrand si nu facandu-ne ca lucram….Ma refer la “destepti”, ca “prostii”….

    @ Dorin Tudoran
    In emailul pe care vi l-am trimis azi nu ma gandeam ca evitarea de mine a zilei de 1 mai o voi putea asocia unui necesar “craciun capitalizst “…Am amanat mult emailul de azi ( catre mai multi destinatari ) tinand cont de nevoia de libertate de miscare necesara, de aceea am dorit sa-l marchez cumva si pe blogul dvs. . M-am relationat cu dom’Niku, deoarece cred ca doar un umor direct, radical si sincer ne-ar mai putea salva din infinitatile retoricilor aburinde si aburitoare…IAR FAPTUL CA NATIONALISMUL ECONOMIC A AJUNS LEGEA NR. 1 A OCCIDENTULUI DUPA 2008, IN TIMP CE LA NOI INCA PERSISTA INTERNATIONALISMUL PROLETAR…, ESTE INCREDIBIL ! Retorica aburitoare nu tine neaparat de vreo filipica….Poate fi si un fapt “strategic”care sa genereze apoi jdemii de retorici vorbite si/sau cantate ( apropos de “carmaci si dibaci” ) …. Dupa cum mai scriam, voi interveni mult mai rar pe blog si doar in context de actiune relationata….

    NOTA : Redau din emailul de azi catre d-nul Dorin Tudoran citatul care poate circumscrie in plan practic si de actiune intregul mesaj transmis mai sus, idee transmisa si anterior pe acest blog ( inclusiv cu referire la puterea prea mare a serviciilor secrete in Romania in administratie, alta idee transmisa de d-nul Tudoran in comentariul 15 al acestui articol de blog ) :

    „ Noica il cita pe Marx cu ideea : „ Daca in Europa nu va avea loc o revolutie socialista, atunci, America va exploata vechiul sistem pe seama Europei “. Acum s-ar putea spune ca daca SUA nu va face o revolutie institutionala, atunci, Europa, va ( putea) exploata vechiul sistem pe seama SUA „

    ADAUG ACUM, REVOLUTIA SOCIALISTA EUROPEANA A INCEPUT DEJA….Daca insa Hollande continua cu idei gen „Franta face parte din grupul de tari care conduce Europa”…, mi-e ca trendul comunistoid manifest nu prea mai v-a putea fi oprit….

  • Daca_nu_nu
  • napocitaniu

    @dom’ Dezideriu Dudas

    ne’a prins si resurectzia natzionalismului economic cu nadragii’n vine, bag sama!

WP Admin