≡ Menu

o glyky moy ear Ω γλυκύ μου έαρ Αι γενεαί πάσαι

Video postat la: takisthessaloniki

Αι γενεαί πάσαι,
ύμνον τη ταφή σου
προσφέρουσι, Χριστέ μου.
Καθελών του ξύλου
ο Αριμαθαίας
εν τάφω σε κηδεύει.
Μυροφόροι ήλθον
μύρα σοι, Χριστέ μου,
κομίζουσαι προφρόνως.
Ους έθρεψε το μάννα,
εκίνησαν την πτέρναν
κατά του ευεργέτου.
Ω της παραφροσύνης
και της χριστοκτονίας
της των προφητοκτόνων!
Ως άφρων υπηρέτης
προδέδωκεν ο μύστης
την άβυσσον σοφίας.
Ω γλυκύ μου έαρ,
γλυκύτατόν μου τέκνον,
που έδυ σου το κάλλος;
Πεπλάνηται ο πλάνος,
ο πλανηθείς λυτρούται
σοφία ση, Θεέ μου.
Φρίττουσιν οι νόες
την ξένην και φρικτήν σου
ταφήν του πάντων κτίστου.
Έρραναν τον τάφον
οι μυροφόροι μύρα
λίαν πρωί ελθούσαι.
Ειρήνην Εκκλησία,
λαώ σου σωτηρίαν
δώρησαι ση εγέρσει.
Αι γενεαί νυν πάσαι,
ύμνον τη ταφή σου
προσφέρουσι, Χριστέ μου.

 

 (Imn atribuit Sfântului Roman Melodul, marele imnograf bizantin.

 Aranjament muzical – Vangelis Papathanasiou.

 Voce – Glykeria)

  • mariana

    Superb.
    Sarbatori fericite, dle. Tudoran !

  • lucid

    Uluitoare lamentatzie, iar Glykeria este exact vocea care trebuie. Cu mai bine de o mie de ani inainte de Palestrina, in Orient se canta Dumnezeieste la propriu si la figurat. Si pentru asta e greu sa acceptam lectzii de la un pitic, tot la propriu si la figurat -- vorba lui Patriciu azi in Adevarul -- ca sarko.

  • Dorin Tudoran

    @lucid
    Unii cred ca imnul acesta este pre-crestin datand de pe vremea Misterelor de la Eleusis. Ar fi fost preluat, intrand in patrimoniul celor ce tin azi de Vinerea Mare. De fapt, este cantat in (incepand cu) ziua de joi.
    Roman Rapsodul doar l-ar fi preluat.
    Exista o varianta, tot cu orchestratia lui Vangelis, cantata, prin 197,7 de Irene Papas. Nu e rea, dar cea pe care am ales-o mi se pare extraordinara. Ma bucur ca va place.

  • Dorin Tudoran

    @mariana

    Sarbatori fericite si dumneavoastra, doamna!

  • Devine o traditie sä primim de särbätori muzicä divinä de la Dorin Tudoran care ne alintä sufletele cu sunetele absolutului. Multumesc si cele mai sincere uräri de bine. Särbätori fericite Domnule!
    dan gogleazä

  • Daniel StPaul

    Versurile din imnul interpretat minunat de Glykeria exista in romaneste in rinduiala Prohodului Domnului din Vinerea Mare (Starea a treia) , comuna, de-altfel, riturilor orientale, ortodoxe dar si maronite ori asiriace ,etc. Iata inceputul:
    “Neamurile toate
    Laudă-ngropării
    Ţi-aduc, Hristoase-al meu.
    Arimateanul
    Jalnic Te pogoară
    Şi în mormânt Te-ngroapă.
    De mir purtătoarele,
    Mir Ţie, Hristoase,
    Ţi-aduc cu sârguinţă…”
    Stihurile elinesti sint doar o parte/o selectie din rinduiala asta. Pentru cine se incumeta sa citeasca/parcurga toata rinduiala in forma ei canonica, atentie , il asteapta o surpriza… Exista si variante in araba ( Marie Keyrouz, o voce rascolitoare, daca dati de ea , faceti-va bucuria de a o asculta).
    Sarbatori fericite de Pasti !

  • Foarte frumoasa melodia . E ca un vin . Cu cat este mai vechi cu atat mai bun.

    Un Paste Fericit

  • Emilia

    Fara cuvinte … cred ca aceasta sarbatoare este un moment potrivit sa va multumim pentru toate minunatiile pe care ni la oferiti … Sarbatori Fericite, Domnule Tudoran!

  • Zitta

    @) Dorin Tudoran: frumos, înălțător, un răgaz de a ne regăsi pacea mult dorită.

    Mă grăbesc sa iau un avion spre Țara Sfântă, nu înainte însă de a ura Sărbători fericite doamnelor Daca_nu_nu, Mariana, Elena si Mara, primitoarei noastre gazde, dl. Tudoran și tuturor acelora care-mi fac plăcute serile în care le citesc comentariile!

  • Vasile Gogea

    Armonii arhaice exceptionale, de o mare intensitate dramatica dar promitind in fundal, pregatind sufletul, marea bucurie care va urma!
    Multumim, Dorin!
    Sarbatori in Pace, tie si familiei!

  • Dorin Tudoran

    @Dan Gogleaza
    Sarbatori feiricite si dumneavoastra! Am ascultat discul de cateva ori. Astept efectele…

  • Dorin Tudoran

    @Daniel StPaul
    Multumim!!!
    Sarbatori fericite!

  • mihai rogobete

    De s-ar fi Paştele Reînvierii româneşti, odată şi-odată. Dar, abia mâine, dintotdeauna, Cristos a-nviat!

  • mariana

    @ Zitta

    Grazie. Le auguro buon viaggio e, mi sia permesso -- con una punta d’invidia, un’eccellente permanenza in Terra Santa.
    Buona Pasqua !

  • Mitica

    Sarbatori Fericite!
    Minunat!

  • Dorin Tudoran

    @ Mitica

    Mulțămim. Și dumneavoastră la fel!

  • lucid

    Multzumim lui @Daniel StPaul pentru precizari. Interesant de stiut cat de vechi e Prohodul asa cum il stim astazi (slujba). Liturghia o stim de la Sf. Vasile, Roman Melodul o fi scris imnul de sine statator sau pentru Prohod? Cand ascultzi asa ceva (de cateva ori, ca mine astazi) simtzi parca radacini milenare, si e deosebit de reconfortant vis-a-vis de jalnicele -- pagane mai toate -- ideologii ale ultimelor doua secole.
    Am incercat sa “citesc” textul dupa cum canta Glykeria -- pronuntzia moderna e foarte diferita de cea a lui Homer, dar literele se recunosc usor. M-a izbit termenul de miro-foare, noi le spunem miro-nositze din slavoneste (nositel -- purtator), desi avem in calendar sfintzi Teo-fori (purtatori de Dumnezeu). Extrem de spinoasa, politizata si inca nedeslusita istoria crestinarii popoarelor din est-sud-estul Europei. Noi ne-am inchinat intotdeauna Domnului-Dumnezeu in Biserica Sa, dar in ritual avem destule de “bogdaproste”, “blagoveshcenie”, etc. Grea problema.

  • Dorin Tudoran

    @ lucid

    “Grea” e putin spus. Problema e foarte “spinoasa”, vorba lui Geo Dumitrescu. Imi amintesc cursurile si seminariile de folklor cu Mihai Pop. Atatea sarbatori romanesti in care obiceiurile, cantecele etc. nu se “potrivesc”. Fiecare vine dintr-o alta “traditie”, dintr-un alt loc, incat e greu sa intelegem de unde ne tragem cu adevarat. Incapatanarea de a crede ca ne tragem doar din doua “surse”, dacii si romanii, ne-a innegurat … priceperea.
    Iata cazul acestui imn: cum spuneam, exista opinia ca este pre-crestin, din vremea Misterelor de la Eleusis. Ca ar fi fost preluat, adaptat si integrat celor ce se canta incepand de joia de dinaintea Vinerei Mari. Nu am timp sa merg mai departe cu investigatia — ce, cit si cum a preluat Roman Melodul. ce avem de la “el” este de la “el” sau alta preluare,integrare etc.
    Da, am reascultat acest imn (si alte variante ceva mai comerciale ale lui( si este cu adevarat rascolitor. Voi cauta un clip mai vechi, fara orchestartia lui Vanghelis; o muzica “neimblanzita” armonic. Mi-o amintesc ca prin ceata. Azi, unii “destepti” ar spune despre ea “Doua note si un branci”; or, tocmai aici este misterul: cat de rascolitoate este o asemenea muzica neajutata de registrele armonice nascuta dupa ea…

  • Dorin Tudoran

    @lucid
    iata un clip de vazut: rel="nofollow">

  • Dorin Tudoran

    @lucid

    si un altul: rel="nofollow">

  • lucid

    Fantastic! E pentru prima oara cand ascult muzica sacra cantata si la …tzambal! Stiau ce stiau romanii cu Ex Oriente Lux!

  • Dorin Tudoran

    @lucid
    Spre “deziluzia” noastra, a celor ce asociem, exclusiv, tzambalul mititeilor si bericii, tzambalul este un instrument foarte vechi si intr-o anumita etapa a evolutiei sale (alt “design”, alt numar de coarde, altfel acordate armonic (sau prearmonicului de azi) era folosit la interpretarea de muzica sacra.

  • lucid

    Am dat si de Irene Pappas -- mult mai comerciala -- si am gasit locul Imnului in Prohod, langa:
    Primăvară dulce, Fiui Meu prea dulce, frumseţea unde Ti-ai pus ?
    Mir şi cu miresme, cele’nţelepţite Ţi-au adus să Te ungă……

    Desi mai sunt cateva ore, dupa asemenea muzica nu poate urma decat:
    Hristos Annesti!

  • mariana

    Domnilor, mai am putin si invat limba greaca ! Am ascultat muzica asta dumnezeeasca de zeci de ori si am trimis-o in 12 mail-uri. Emotia ramane aceeasi, nu mi s-a mai intamplat.
    Ba da, ori de cate ori vad “La Pietà” di Michelangelo (pe care, de altfel, o asociez imnului acesta). Si o alta sculptura, mai putin cunoscuta “Cristo velato” care se afla in Cappella Sansevero a Napoli. Eu inca nu cred ca au fost facute de fiinte umane…
    http://www.museosansevero.it/cappellasansevero/cristovelato.html

  • Pingback: Despre pogorârea Luminii Sfinte deasupra Mormântului lui Hristos şi despre împrăştierea ei în România. Învierea Mântuitorului e în noi- Liviu Ioan Stoiciu()

  • Radu Humor

    Se pare ca este vorba de un xilofon, care dupa cate stiu eu nu are coarde ca tambalul, ci un fel de placute metalice sau din alte materiale (sticla, lemn, piatra, etc.).
    M-ati surprins placut (toti, toate!) cu interesul manifestat pentru genul acesta de muzica (divina !?), dar mai ales cu dragostea de Dumnezeu ce va lumineaza nu numai gusturile artistice, ci si vietile !
    Christos a inviat !

  • Dragä Domnule DT,
    mä simt onorat cä a-ti repetat ascultarea meditatiei (acesta e efectul, relaxarea!) si suportat acest mic derapaj în zona sugestibilä a cuvântului (domeniul poetului). De regulä îti reprezinti, înainte de începe, o problemä sau un scop nemijlocit, chiar minor, la final revii asupra temei-astfel-prelucrate (pe timpul ascultärii abandonezi tema zonelor subconstiente) si încerci sä constientizezi sentimentul/emotia vizavi de acel scop, armonizându-te. Cam asta-i procedura, mea culpa pt cä nu am trimis si modul de întrebuintare, uneori are un efect surprinzätor färä indicatii, fiecare ajunge la ce/unde poate, un poet ajunge oricum peste TOT!
    Fratern,
    dang

  • Daca_nu_nu

    Splendid!!!
    Felicitări şi mulţumiri!!!

  • mariana

    @ Dorin Tudoran

    Simteam nevoia sa ascult (pentru a cata oara ?) muzica asta care, dincolo de simbolul religios, imi rascoleste sufletul si in acelasi timp, ma umple de dragoste si duiosie pentru cine sufera.
    Asa, am descoperit ca mi-ati recuperat comentariul pierdut. Va multumesc.

  • mariana

    @ Dorin Tudoran

    Multumirile se refera la comentariul # 14 de la postarea “Lumina lina”.

WP Admin