≡ Menu

O despărțire de Traian Băsescu. Înțeleg, înțeleg, dar cu ei cum rămâne?

Photo-blog-7-150x150[1]Citesc (AICI) un text plin de mâhnire al dlui Gabriel Liiceanu, text pe care aș spune că îl așteptam; și nu de ieri, de azi, ci de ani buni. Asta pentru că, dl Liiceanu, deși sprijinitor al Proiectului politic Băsescu, a avut în câteva rânduri reflexul de a lăsa să se vadă că nu este un permanent suporter necondiționat, penalizând – e drept, mai degrabă cu umor, cu gentilețe, decât cu asprime – o boacănă sau alta a președintelui Băsescu. Un exemplu ar fi momentul în care s-au tras acele sfori penibile pentru a fi trimisă la Bruxelles, ca parlamentară europeană, inenarabila EBA.

Despărțirea dlui Liiceanu de dl Băsescu nu vine nici prea târziu, pentru a putea fi ignorată, nu vine nici la timp, pentru a mai folosi la ceva. Greșesc. De fapt folosește. Ne ajută să înțelegem cât de înșelătoare poate fi clipa. Căci, deși pentru o vreme Deceniul Băsescu ni se va părea o tristă eternitate, va veni vremea când va fi perceput la adevărata sa mărime – o clipă tulbure de care nu doar Traian Băsescu a fost vinovat. Cu ale sale cele bune, și cu ale sale cele cu totul nebune, zilele acelui deceniu își vor fi avut noima lor de a exista. Cei care îl vor cântări peste o jumătate de secol o vor face cu alte unități de măsură decât ale noastre.

Textului de azi al dlui Liiceanu îi lipsește parcă un paragraf.

Cum rămâne cu ei, cei care, chiar dacă au votat o dată sau chiar de două ori pentru Traian Băsescu, au exprimat rezerve din ce în ce mai serioase față de felul în care opera președintele? Luați peste picior de cei care, chipurile, înțelegeau mereu mult mai bine ca alții, scăldați în acuzații aiuritoare, uneori boicotați nu chiar cu mare discreție, se uitau uluiți la acei “senatori de drept” ai statului de drept de rit Băsescu. Un stat de drept care, la câteva clipe după plecarea dlui Băsescu de la Cotroceni, s-a arătat în întreaga sa mizerie. Continuă să se deconspire și azi. Fiindcă spectacolele degradante de azi de acolo vin, din măruntaiele statului de drept preferențial clădit de Traian Băsescu și camarila sa.

Deși fermecată, scara dlui Traian Băsescu a ajuns exact acolo unde a dus tot timpul – jos, foarte jos.

Reiau mai jos Prefața la volumul Băsesc, deci exist! Intelighenție și putere în România, 2004 – 2014 publicat anul trecut la Editura Cartier, ca să vedem, vorba bunicii mele, pe ce scândură dormim.

 
tudoran_cop_final2-page-001

 

Înițial, aceste texte — și multe altele – au fost destinate libertății absolute: hiperspațiul. Îi mulțumesc lui AVP (aka Viorel Padina) pentru a mă fi convins că și blogăritul e scris; “în legile omenești” ale zilei.

Ipostaza “pe hârtie” nu este o autoamăgire. În spațiu ori pe hârtie, o cronică polemică a clipei are puține șanse de a trăi cu mult mai mult decât clipa pe care o ia în primire. M-am eternizat în efemeride.

Veți da aici peste multe nume. Nu ele mă interesează. Mă interesează mentalitățile. Numele nu fac decât să ilustreze mentalități. Numele trec, mentalitățile rămân. Fie ele vechi, fie ele noi.

Mentalitățile sunt asemeni piramidelor egiptene. Unii dintre vizitatorii lor se simt, dintr-o dată, faraoni. Efemeritatea din ei începe să se creadă altceva – eternitate. Așa se naște lipsa măsurii.

Cu puține excepții, textele sunt selectate de pe un blog personal, CERTOCRAȚIA, acoperă o perioadă de cinci ani (2009-2014) și nu sunt orânduite cronologic.

Fixarea în timp cred că poate câștiga mai mult contur prin preocuparea pentru niște teme, decât prin obediența față de o disciplină calendaristică. Coerența se câștigă, nu este oferită.

În felul acesta, un subiect (ilustrat el de o persoană sau de o mentalitate; propus el de o polemică sau de tăceri strategice) rămâne o țintă mișcătoare. Fotografiind fluturi morți, nu surprinzi zborul.

Mă interesează o perspectivă din care poate fi observată nu doar evoluția temei, dar și cea a cronicarului față de temele alese. Așa se explică de ce un text din 2014 poate fi urmat de unul din 2009.

Dacă numele ilustrează mentalitățile, temele ilustrează o meta-temă. Meta-tema cărții nu este omul politic Traian Băsescu, ci Deceniul Băsescu.

Politicianul cu numele respectiv este doar unu. Deceniul care-i poartă numele suntem toți. Degeaba atribuim doar politicianului toate nereușitele. Nu ne putem însuși doar reușitele deceniului respectiv.

Și tema (unii o numesc Traian Băsescu, alții – Marinaru’), și meta-tema (unii o numesc Deceniul Băsescu, alții – Regimul Băsescu), sunt încă fierbinți, nerezolvate. Un pro sau contra strict pasional este irelevant.

La fel, meta-tema Memorie & Istorie (recentă), ilustrată de teme precum pupinismul – activ sau crepuscular ori camarila mediatică. Sau meta-tema Tiranofiliei Moraliste și Oportuniste.

Nu trebuie să te cheme neapărat Traian Băsescu pentru a gândi “Băsesc, deci exist!” Deloc paradoxal, nu puțini anti-băsiști sunt prizonierii aceluiași mod de a-și întreține certitudinile.

Nu cred că există un spectacol mai jalnic decât cel oferit de pupini foarte activi până mai ieri, intrați într-o fază de pupini crepusculari, pentru a sfârși printr-un antibăsism suspect de asurzitor.

Azi, când ușa prezidențială nu mai duce spre biroul său, politicianul Traian Băsescu îi numește ”lingători de clanță”. Are dreptate, doar că el le-a cultivat gustul clanței.

Alți corifei ai simțului critic cu sens unic se retrag strategic din acțiuni agitprop trăgând o ultimă salvă: ”Un președinte pentru alte coordonate istorice – Henric al V-lea”.

Efortul lor academic se focalizează azi pe dileme ce frământă românimea care nu poate uita de Radio Erevan – ”A fost ori nu Beria un intelectual autentic?”

Sunt în așteptare. Trebuie să vină ea o altă clipă favorabilă. Mereu a venit. Ăsta-i rostul clipei: să vină. Chiar dacă apoi trece.

Nu mi-am propus să realizez o Antologie a Nerușinării Băsiste. Nu de alta, dar eu însumi aș putea figura în ea – am fost foarte critic cu omul politic, dar am optat pentru el în două rânduri.

Și nu pe principiul “răului mai mic”, ci cu speranța că, una peste alta, la finalul deceniului, jumătatea plină a paharului va fi mai… mare decât jumătatea goală.

Nu regret că, pentru o vreme, am crezut că metehnele omului politic vor fi surclasate de calitățile sale. Regret doar că Traian Băsescu a sfârșit prin a-și nedreptăți crunt calitățile, vitaminizându-și defectele.

Exact la sfârșitul deceniului care-i poartă numele, a ținut să iasă din scenă răsturnând tot ce i-a stat în cale și trăgând după el o față de masă, oricum din ce în ce mai murdară. Ce clipă!

De fapt, nu noi luăm în primire clipa. Ea ne ia în primire. Dacă acceptăm acest adevăr, în pofida protestelor ego-ului nostru bosumflat, șansele de a fi înțeles ceva din ce am trăit devin mai mari.

Și a înțelege este singura cale de a supraviețui clipei. Ba chiar și deceniului.

1 martie, 2015

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • neamtu tiganu

    Si eu am fost basist, cindva prin 2004, dar telectualii lui Basescu m-au facut anti, nu de alta, dar vroiam sa mentin echilibrul. Poate daca intelectualii l-ar fi tras atunci de mineca, ici colo, poate ca nu s-ar fi ajuns la catastrofa actuala. Deceniul Basescu mai inseamna ceva, deceniul in care “intelectualii”, ce-i care au rezistat eroic 50 de ani prin cultura, s-au compromis iremediabil. Cel mai elegant din partea lor ar fi sa taca, cine se scuza, se acuza.
    Si totusi cea mai tare inventie a deceniului Basescu e baschetbalista Kovesi, cred ca a fost pusa presupunind ca-i muiere, tinara si poate fi “formata”, dar s-au inselat, fata e tare. Imi sugereaza adinc filmul “incoruptibilii”. Cred ca actual prioritatea Romaniei e salvarea baschetbalistei.

  • Se vede ca ați făcut sport — trageți foarte bine la coș, aproape la fel de bine ca legendarul Wilt Chamberlaine.

  • Pingback: Dorin Tudoran despre despărţirea lui Liiceanu de Băsescu! | @ntonesei's blog()

  • neamtu tiganu

    dom Basescu a facut si lucruri bune, de altfel e imposibil sa faci numai prostii, chiar si Hitler a facut autostrazi si iubea ciinii.

    Imi amintesc, cu nostalgie, axa Bucuresti-Londra-Washington, in perioada in care intra Ro in EU, unde mai pui ca e f. greu sa tragi o axa prin trei pct. necolineare, fara sa mai vorbim de faptul ca, din pacate, Londra si Washington nu au aflat nici azi ca se afla pe aceasta axa, dar orsicit, genialitatea se vede.

  • Harty

    Paragraful lipsa se scrie acum. Dupae putirinte.Daca ni se permite, dar mai ales daca nu se intampla asta.
    Actualitatea preseaza, si nu este presa celor facuti la fara frecventa intereselor mai degraba dosnice, ci singura presa care conteaza. A vietii proprii si oarecum personale.Desi ilustartive, daca nu ilustre, cum spuneti cu dreptate.
    Descrierile stiintifice ale societatii actuale, rezumate de Dl Basescu, nu sunt o diagnoza, inca. Dar ameninta sa devina o prognoza. A viitorului, adica a releului coruptiei fundamentale a patriei.Releul sunt aparatorii patriei pe timp de pace. Doar ei.Intre ei.
    Fara ei nu se putea si nu se poate nimic.De unde si impresia de musama patata de o dulceata de mult fanata.
    Comic, dar de un ridicol secret, este ca doar cativa oameni au tinut intre degetelele lor secretizate tot circul asta.Si inca il mai tin, dar mai putini cu unul, care nu se mai amuza deloc.Circ aparent umanist, dar in fond simplu asasin.Iar ei, niste psihopati proptiti in comunitatea perversa a moralei fara de virtute.(care acum se extinde atlfel fara control, daca te uiti la ce si cine aluat locul nomenclaturii, fie doar la Timisoara, oras european dintotdeauna, dar cine mai stie daca va apuca sa fie si capitala europeana, cu …congenerii patrioti)
    Vediamo! zic eu, cu respect.

  • Dezideriu Dudas

    Acum cca. 4 luni am fost la cca. 4 m. de baschetbalista…Participam la bilantul « Romaniei curate ». Spunea la un moment dat ca momentele cele mai emotionante ale carierei sale erau atunci cand se canta imnul Romaniei inaintea partidelor….Abia acum ma gandesc, probabil ca juca la « nationala »….Mi-a placut « digresiunea » ei, desi probabil « sala » dorea sange, mult sange, in numele anticoruptiei….
    Cand am luat si eu cuvantul ( am mai scris pe-aici, daca sovieticii au facut filmul « Si Ilie face sport », de ce n-as face si eu, Dezideriu, deci nu un Gigel, democratie ? ), n-am avut curajul « sa trag si eu la cos »….O facuse insa inainte Alina Mungiu, dar nu « trasese » ca la baschet, ci folosise ceva gen arma automata : cica ar trebui sa multumim Consiliului Concurentei…., cred ca le-a dat si-un premiu. I-am explicat d-nei Mungiu cum “se trage la cos” in “baschet(i)”….( nu stiu daca a apreciat “baschetbalista”….) si am adaugat ca daca cineva din partea capitalului autohton ar fi participat la bilant, “l-ar fi luat cu capul” acea apreciere…Consiliul Concurentei s-a comportat de la infiintare pana acum ca si cum s-ar numi Consiliul Concurentei Capitalului Strainilor ( bun si de dorit ) Impotriva Capitalului Romanilor ( corupt si rau).

    Ref. la Traian Basescu ar trebui sa scriu mai multe. O voi face cu prima ocazie. Acum, doua idei + un P.S. :
    1. Cand « la destepti » lumea s-a prins ca povestea se va destrama definitiv si irevocabil, au vrut « sa se spele repede pe maini » de Traian Basescu. Aici, am transmis atunci un semnal de genul : ASUMATI-VI-L !
    2. Traian Basescu a fortat sistemul sa greseasca, nu pentru ca a venit cu o forta supra-sistemica, ceea ce era de neacceptat, ci pentru ca intr-o precaritate omeneasca si de grup maxima, a crezut ca poate invinge. Cred ca democratic se poate accepta asta, desi, recunosc, cu greu, tinand cont de cat talent are uomu’ ‘ista la « a da cu bata-n balta » ( e drept, acum balta-i « capu’ baschetbalistei », dar aici sunt de-acord cu dom’Neamtu….)…. Nu cred ca cineva poate crede ca Elena Udrea, Elena Basescu, si alte-alea ( inclusiv cate case or fi fost…)…., chiar sunt periculoase pentru interesul national…..Periculoase au fost toate consonantele pro-sistem, acela « ticalosit », sintagma cu care Traian Basescu « a fost lasat » sa cucereasca puterea….Au fost si genul acesta de legaturi pernicioase si tocmai ca acum se delimiteaza « unii » ( OLAN – DEJII, “din nou primii pe ramura” cand nu mai accepta NEDREPTATEA PE LUME cu Basescu – KGB , vorba d-lui Tudoran adaptata, atat timp cat nu le mai iese nimic de la gheseft…./ OLAN – DEJII reprezinta primele forme de « TINICHIGERIE », in numele careia Basescu a invins la GDS FILOZOFIA – cre’ ca era si don Gabriel prin curte…-, cea a anilor ‘50 ? )…

    P.S. « Cu ei cum ramane » ? Are grija don’Gabriel ( direct, sau « curentat de solenoid », in sensul in care trebuie…) . Acum ii mai urecheste putin si-i mai trimite la plimbare pe cei care n-au batut pasul de defilare mumos….Imi cer scuze ca transpun aici acest « adevar rece », dar m-am saturat de « cucernicia fierbinte » de dupa 1989…..A nu se crede ca voi exclude nivelul don’Gabriel din evolutia ulterioara a « Romaniei » ( nu ca zic, dar vreau sa spun….). Din contra , chiar il rog, pe el sau prietenii lui, sa se pregateasca sa-mi raspunda la intrebarea mea legata de cum vad ei aceasta intuitie postnicasiana a mea…. : https://vasilegogea.wordpress.com/2016/09/23/un-alibi-poetic-pentru-zile-prozaice/#comment-15995 ).
    Nu e nevoie sa ma caute in mod special. Doar sa iasa din cand in cand. Ne vom intalni. De acord cu Liviu Antonesei ca blogul d-lui Vasile Gogea este cel mai bun blog cultural din Romania. De aceea am folosit acel suport. M-am adresat insa acolo « mostenitorilor lui Noica » si stiu ca « solenoidul » nu poate capta energia apelor prea limpezi, repezi si tumultoase din « masivul Gogea »….De aceea nu se poate ca d-nii Gabriel Liiceanu si Andrei Plesu sa stie ce se intampla si « pe la munte »….In « josul scarii », la ses, la mare chiar…, nu-i problema ! E totusi o pozitionare extrem de importanta aici . Si d-nul Tudoran ( n-a mancat…) si ei ( au mancat… « salam cu soia ») se pot intalni la mare, atat timp cat d-nul Tudoran a scris odata ca « tragedia » va avea « iesire la mare »…

  • Harzig

    Dl Liiceanu, la o prima lectura, nu iese din nicio tacere. Intai pentru ca nu a intrat intr-una, Domnia sa nu stie ce este tacerea, oricum nu este spatiul alb, zgomotul de fond (cum ar zice viitoarea tiitoare a aspiratiilor sale democratice nesatisfacute) dintre iteratiile sale monumentale, indimenticabile, fatale.Ok, ma bucur pentru domnia sa, ca poate.Si ca ii place propria valoare.
    Textului nu-i lipseste nimic, regret sa o spun. Este un soi de despartire de ceva sau cineva cu care dialogul de tip Martin Buber nu s-a legat. Poate in alte dimensiuni, non-verbale, dar asta nu ma priveste.
    Realitatea (este )ca strainul radical Traian Basescu a fost ce trebuia. Nu robotelul prea cunoscut prin rigiditatea sa, ci maleabilul om ‘al nostru’. Care stie esenta echilibrelor, si mai ales ceea ce nu poate spune, decat cu un risc deloc de asumat. Sustinatorii se adauga si se scad, indiferent de banii lor, ca altfel nici Iorga nu a fost o lumina in politica.
    Targul SF din Bucuresti este instructiv. Ii poate invata pe toti ca puterea, politica, si statul, are regulile lui. Care invalideaza brusc zeci de mii de oameni, ceva gen jumatate de armata a Romaniei, pentru ca ai lor capi sunt idioti irecuperabili. Si bine ingrijiti, alesi, protejati, mustruluiti cateodata pentru readucerea pe calea cea buna, ca totusi ei sunt indispensabili.
    Coruptia mare, nu cea de 20 de lei, este coana mare. Nu exista fara baeti. Organele de securitate.Bucuria si speranta noastra, inter-generationala, multidisciplinara, aseptica si arhiplina de virtuozitate. Aproape morala.
    De unde si lupta pe viata, pe care filozofii care se despart de tatucii lor, ca tovarasii culturii Gumelnita 25 (cred), nu o pot pricepe, cu cele zeci de mii de volume citite intr-un mediu infectat de securism deplin conspirat.
    Sa iti dai foc la casa, la fiecare 25 de ani.
    Fabulos (Meine Damen und Herren)aferim!

  • Harzig

    Cultura Cucuteni, desigur.Important este sfertul de veac, sistematic in istoria patriei, precum si…autocombustia bine informata.

  • Harzig

    Desi nu vreau sa va deranjez din aruncarile dvs., mai ales acelea fentate, va multumesc pentru chestia cu olan-dejii. Nostri.
    Pentru ca exact de asta este vorba.Ratiunea este simpla. Nu ai nevoie sa te ataci la un functionar deja atent inconjurat, decat daca esti roman.Sau bulgar.Altfel, te imprietenesti cu el cu circa un deceniu inainte, sau, mai bine, il obligi sa fie patriot. Doi oameni blajini, din 5, sa zicem, asigura continuitatea simultana a patriotismului si a asigurarii fara de care nu poti trai linistit vreo 20 de ani.
    Mai rau, este adevarat, se prezinta situatia sporturilor care pretuiesc aruncarile. Pentru ca depinde de aceiasi antrenori, initial, apoi oamenii isi descopera abilitati si capacitati greu de cernut, sau discernut.
    In regula generala, sportivii trebuie evitati. Mai ales ca le place sa fie si dupa ce s-au retras, nu neaparat ca antrenori. Dar, daca nu cumva intra in categoria amintita, adica a celor loviti de epifanii, aripi frante si imperative morale, este greu sa le atingi inaltimea, mai ales in public.
    Dar cand arta devine stiinta a resurselor umane si non-umane, lucrarea devine un sah, sau mai bine, pat, gandit dinainte.Cu ani, vreau sa zic, in ciuda tuturor desteptilor treziti din desteptaciunea lor de o alarma practic falsa.
    Cum te poti lupta cu trecutul bine asezonat? Eu as intrerupe timpul.Un prezent continuu le place tuturor celor care stiu, desi nu vor sa se cunoasca.
    In rest, succes cu ‘capitalu’.Daca va place paradisul, oricare ar fi el…

  • Radu Călin Cristea

    Măcar să fie un gest de sinceritate definitivă. Sunt pățit în privința lui G. Liiceanu. Îmi amintesc, en passant, de demolarea lui V.Tismăneanu înainte ca acesta să fie ales președinte al acelei comisii de analiză a dictaturii comuniste și panegiricile ce i le-a dedicat mai apoi.

    Despărțirea de Băsescu include și mecanismele rele pe care acesta le-a inventat și care acum se întorc împotriva lui. Tot ce mișcă la vîrful justiției e creația lui. Poate s-a defectat creația și creatorul are dreptate. AntiBăsescu e un personaj mult mai captivant decît Băsescu.

  • Pingback: O despărțire de Traian Băsescu. Înțeleg, înțeleg, dar cu ei cum rămâne? | România curată()

  • RADU2016

    Liiceanu a spus direct si transant ce gandea;nu-si renege trecutul si acuza tarele prezentului. Tudoran nu stiu exact ce vrea sa spuna -- daca mnealui stie atunci sa-i fie de bine

  • Ghita Bizonu’

    Aprdon ptr unii calea de supravieturie este gasirea unui nou c…. popou de tucat/lins

  • Chiar asa -- stiu exact ce vreau sa spun, stiu exact ce am spus. Asa ca sa-mi fie de bine. Si imi este.

  • Ultor

    Si totusi, lepadarea domnului Liiceanu vine prea tarziu…A avut mult prea mult timp si mult prea multe dovezi la dispozitie pentru a se dezice in ‘timpul jocului”…La fel ca si in cazul anticomunismului, a fost un mare anti dupa prabusirea sistemului…Nu poate fi scuzat, fiindca n-are de ce sa fie scuzat. Stia ce face, ce sustine, deci nu era un naiv…Coteriile de grup au fost mai puternice decat instinctul de conservare a onorabilitatii intelectuale. Stia ca Basescu e securist, fesenist si om politic corupt, dar….a fost dur si intrasigent cu acarii pauni, gen Mona Musca. Pe ea d-nul Liiceanu n-a putut-o ierta nicicum, anticomunismul sau fiind fara rest. Pentru mine, acest intelectual, a devenit o gaura a memoriei, fiindca e unul din putinii intelectuali care chiar m-au (dez)amagit…

  • Ghita Bizonu’

    Neamtzule

    ca scrii dom Basescu a facut si lucruri bune, de altfel e imposibil sa faci numai prostii, chiar si Hitler a facut autostrazi si iubea ciinii
    Ce a facut bun Adolf .. se mai vede si azi. A da mai pune si renunatrea la Gotisch si trecerea la algabet latin “normal”.
    Onsa ce a facut bun Basescu nu prea se se vede.. ca nu stiu daca blocarea constructiei de autistrazi se pune la “bun”.
    Este chiar curis .. am mai auzit oameni, de altgel inteligenti sau prsupusi ca atare, care zic “a facut si lucruri bune, de altfel e imposibil sa faci numai prostii” da nu stiu sa zica ce dracu a fost bun.
    Parafarazabd pe unu Armand du Plesis as zice ca ce facu bine basescu’ a fost RAUL.
    Ma rpg ingeleg ca voi il iubiti ca v-a salvat de Nastase cel Rau care a furat 1/2-3/4 din Delta, a stans vreo 2 mld de $$$, avea o colectie de arta de minim juma de meard $$$ si mai ales care a cumparat termopane din China! Insa azi din tot ce s-a zis despre nasatse mai subzista cestia ca este vanator si a impuscata 18 mistreu la o partida la Balc (ma rog 18 mi se pare cam exagerat -- deja activiatte profesionala…. ) Da .. daca iesea aveam si noi o autostrada spre vest …

    Insa as zice ca Ba’Secu este vinobat (el si gasca de teleptuali, anlisti, consiglieri si lati limbisti) de o grava deformare a perceptiilor sociale.
    a) Democratia inseamna Conducatorul. Adica cam asa se alege un presedinte, care intreunind “legitimitatea electorala” este indreptatit sa aiba guvernul “sau” impus Parlamentuluiu (ca cum zicea Marcel Hoara -- presedintele are abotitari constitutionale ca sa ne protejeze de abuzurile Parlamentului) Pentru aceasta legeitimiate am ajuns sa batjocorim si cuvantul “omoare” Adica onoarea devine obligatia de a fi fraier si sa iti placa. Adica unu (a fost Saftoaica) denunta un ministru ca a facut ceva (a violat-o pe Lucretia aia maritata cu unu Tarquin Collatin, a asasinat pe Burebista si pe Cezar, a fustat aurul lui Dromichet samd) si ministru pri isi da desmisa pri este supendata precum sicirul lu Ma’omet. Si in gnl proce acuzat (ca a vilat pisci, ca a asaninat gandaci de bucatarie) trebe sa isi dea demisa pronto imediat!
    b) Statul de drept e Oraganili. In primu rand DNA care Kodrutza iaste. Si restu
    c) ideea de Justitie a fost deromata.
    c.1) Intre anii 78-82 (5 ca io la FF) am invatat ca esti prezumat neviovat. Azi , graie Basescului te duci in instanta ca sa iti dovedesti nevinovatia. AM ajuns ca dpv teoretic sa fim mai mai … ? decat eram in timpul lui Ceausescu!
    c.2) Am batjocorit idea de minima justitie :
    primum -- In timp ce se taia ca la zalhana din pensiei, lefuri, samd diversi Mondiali, Umbrareni, Udre si alte Cocosi se umflau in conturi !
    secundum -- in timp ce se derulau “afaceri” de zeci de milioane “coruptia” era urmairta viguros si asa profesorii si medicii erau aia mai corupti dintre coruptii lumii!! Se urmeau babele cu stevie si marar …. Intimp ce BUBA vindea posturi de ministru era urmaita Rarinca si babuta aia din Moldova
    tertium-- a fots inventata o noua modalitate infractionala . Adica cum sa fii corpt, sa corupo si sa scpai cu bani cu tut. V cazul Microsoft in care Florica a plecat liber cu milioanele jefuite! Chiar daca s-a intaplat dupa ce Ba’Secu nu a mai fost prezidel …. mopdificaarea legislativa a fots opera ministrului sau ..
    quartum -- a fost bagata sub pres coruptia. Sesizari al Curtii de Conturi si ale Corpului de Control al promului Ministru zac in nelucrare ca Godziluta are alte “prioritati”

    Cam asa stam cu “realizarile” epocii Ba’Secu.
    Ce este regretabil este ca voi disporitenii care votati sa se intample aici cestii din astea .. nu sportati consecintele voturilor voastre!

  • neamtu tiganu

    Ghitaaaa, fu o ironie, ironie Ghitaaa

  • Ghita Bizonu’

    Uf .. pai atunci sunt j’de mii de rorpmoco. Incepand cu Liiceanu

  • neamtu tiganu

    dom Liiceanu e un om cu totul deosebit, de ex. se spune-n popor ca filozofii, in general umanistii, nu se pricep si nu-i intereseaza afacerile. Ei bine, nu-i chiar asa, uite ca dom Liiceanu reuseste sa conduca, se pare cu succes economic, o firma obtinuta pe cai absolut legale si concurentiale.

  • Dezideriu Dudas

    @ Ghita Bizonu’

    Liiceanu e rorpmoco ? Eram sigur ! Exista si Editura Rorpmoco ? Il crec’ca poa’sa fie de toate, da’ “bandit” nu cred ca e ca dom’Neamtu…

    Dom’Ghita,

    Cand am citit ca in iunie 2012 si-au dat mana ( “peste tara”…) Benny Steinmetz cu George Soros, mi-am dat seama ca “noua generatie de banditi” care a venit ( principalul “bandit” a venit imediat….)…., s-a nascut din acea strangere sanatoasa de mana…Asta fara sta stie nea’George ceva, ca de la mana pan’ la gura….
    “Pe partea cealalta” am scris azi ( azi noapte de fapt, sa nu ma prinda “masina salvarii”, vorba lui Mircea Dinescu ) ceva de doctorul Nicolae Daramus, printre primii romani care a prins Fundatia Soros cu rata-n gura-n Romania ( a avut odata o lupta cu Nicolae Manolescu si ca sa afle si acela, a aparut odata informatia si pe blogu’ista…). Cand am auzit insa de la el ca e foarte apropiat ( atunci ) de Mircea Toma si Octavian Paler, mi-am mai hodinit admiratia fata de curajul sau…DE CE ? La “prosti” avem o regula simpla. Albu-i negru si invers, si n-aveam cum da gres pana prin 2012. Dupa, mai ales acum, preferam gri-ul….Desi izmenele trecutului-s albe ca indipensabilii modernitatii….Daca aveam sansa post-modernitatii trageam si noi o dunga neagra pe-undeva…., asa, “stam cuminti la locurilii noastre”, fi-ne-ar….
    ADICA, daca dom’Neamtu “a recunoscut c-a fost mistret” ( aici a gresit un pic, nu trebuia sa glumeasca, trebuia sa recunoasca serios….da-sa-i la banditi, “se mai râde” si nu vor pentru ca sa-nteleaga…), noi, ca “padure” ( “ paduraru’ “ a fost inainte, pe vechiul Cod, acum e “padurea”…), ce facem acum ? Il somam sa re-devina “porcusor de Guineea” ?
    SE SUIS NEAMT(U) !

    P.S. Pentru Dom’Neamtu : Masa, dansul si felicitarile la Inginerii din Germania. Inginerii din Romania au acum toti picioarele-n sus. S-au nervozat rau “fimeilii di sirvicii”….Invitat Special : jr. Ghita Bizonu’, e’te-asa, numai de-al dreak’, sa ramana inginerii de la Academia Catavencu fara coledzi….

  • neamtu tiganu

    nea Dezideriu, iti recomand sa te tii departe de baschetbalista…

  • Calin

    Aproape fara sa exageram, dincolo de vicisitudinile si focul formulelor literare, autorul, pe care il putem anonimiza de dragul discutiei, ne spune perfect logic asa: Eu am sprijinit pe cineva dintr-o categorie (politicieni)pe care nu poti sa o cunosti (indiferent de sacrificii, gen zbor foarte periculos intr-un avion dezechilibrant de gol…); dar Mie nu imi pare rau, pentru ca eu am sprijinit o imagine si ideile mele, fundamentate cognitiv, despre acea imagine; totusi acum constat ca imaginea respectiva nu mai este acceptata de persoana careia i-am lipit-o pe defectele imposibil de prevazut inainte ori chiar la timpul sau; atunci ma vad obligat sa ma despart de imaginea mea astfel instrainata fraudulos, desi perfect morala inca si astazi, si asta doar pentru a ramane Eu insumi. Parca vad o alta mai buna aproximare, sau poate un mai bun pretext intrupat politic al valorii mele certificate fara putinta de tagada.
    Deci vorbim despre o logica impecabila. Moralitatea nu se intalneste cu cognitia decat in atitudinea celui care are curajul sa le imbine cand nu se poate face nimic in privinta asta, si sa le separe atunci cand poate face ceva mai bun. Sa redevina liber de proiectia sa intr-atat de morala ca devenise un rezervor de acte publice reflexe, inspiratoare decisive ale societatii civile total democratizate.
    Pare un sofism rau-intentionat, dar cam asa suna singura ancora de care se agata doar oamenii puternici. Singura ancora care reuseste sa-i anonimizeze pe cei mult prea cunoscuti, desi practicanti ai modestiei active, si subsecvent sa-i compromita pe cei care au pretentia sa se remarce cu tot felul de idei si comportamente neavenite.
    Vorbesc de invazia moralei eticizate si a eticii demoralizate (e de prost gust jocul de cuvinte, stiu), de asaltul lor asupra spatiului public simbolic, virtual, cateodata si fenomenologic real.Si, din pacate, si juridico-constitutional.
    Intentiile bune raman bune daca devin ca atare, daca sunt practicate, altfel carcasa lor retorica de abia asteapta sa se razbune crunt pe promotorii lor neglijenti si inconsecventi.
    Sa multiplici standardele, intentional sau p neobservate, asta este inca destul de bine, desi inevitabil rau. Dar sa confunzi apologia moralista cu actiunea politica corecta si responsabila, pe de o parte, si cu obligatia neconditionata, legala si constitutionala, aceasta devine o moda “de gandire” extrem de periculoasa, mai ales ca este promovata intr-un registru al violentei simbolice incazarmate.
    Cum ar veni, noi, veritabilii anonimi, ne temem de intoarcerea refulatului colectiv. Si de starea asta de urgenta nedeclarata si nerecunoscuta, nu ca la altii, deci de starea de criza totala care califica progresiv si parese fatal toate tipurile de crize actualizabile intr-o clipita.Dar voi, cei fara frica optimismului..?

  • Dezideriu Dudas

    Cum bre’, si sa dea ea la gaura ‘ceea de la cos nestingherita, nesupravegheata si de capu’ ei ? Am mai scris pe-aici ca tre’ sa fim organizati. Ne-am lasat pe tanjala cu fosta mare speranta prezidentiala si tocmai c-a facut « gaura-n cer », aproape’ doctorala…, si cu binecuvantarea Patriarhului Romaniei ! Nu-ti dai seama ca ‘ceea, prima noastra dragoste, mai are putin si scapa definitiv…., daca nu ne mobilizam exemplar la doctorat ? Si bre’, tre’ sa fim vigilenti, ca astia au inconjurat (pana si) « doctoratu’ », din toate partile…G.R.A.U.R. a pus mana si pe « baltag », desi Sadoveanu credea ca era in post-era FIAT LUX…Iar vrei sa ajunga « toate » la galacticu’, specialist in Teoria Gaurilor Negre ? « Gaurile negre », pe pamant, sunt doar gropi. Si nu cre’ c-a mai ramas una in care sa nu fi dat….Exceptand ultima gaura, despre care n-ai cum sa mai scrii….In galaxii insa, pot fi muntii Himalaya ! Cum dreak’ « Imparatul Filozof » sa nu reuseasca sa conduca,…, « cu succes economic, o firma obtinuta pe cai absolut legale si concurentiale » ( adica editura Rorpmoco – vezi ca Ghita-i de-al nost’, l-am verificat la « Seculara inapoiere a Romaniei ») ? Adica sa renunte la inaltimea morala a lu’ Himalaya lu’ Audi si Volvo ( FIAT-LUX-u’ lu’ Sadoveanu n-avea cum rezista…) si sa coboare-n Delta Daciei, doar asa ca noi suntem total ne-orientati ? Ne orientam nu ne-orientam, vremea orientarii trece….Aici nu e ca la « rezistenta »…., unde ‘geaba trecea vremea, ca « rezistau » doar unii…., « pe nou » cu o incontinenta himalayana….

    « Toti pentru unu’, unu’ pentru toate » poate fi noua deviza a « stahanovismului Rapirii din Serai ». Daca iar suntem dezinformati si-i doar o forma, inversa acum, de-a fi lasati pe dinafara ? Da’ chiar n-avem si noi nici atatica de drept din Dreptatea ‘ceea de pe lume ? Nu vezi bre’ ca si pana si moldovenii ‘ceia vorbitori de limba moldoveneasca au inceput sa ne dea clasa ? Ca sa treaca o lege prin care toata hotia din Moldova ( ei cu miliardu’ lor sunt la « pionieri »….) sa treaca de la elite la popor, n-au avut nevoie decat 24 de ore ! Acolo management si marketing « occidental » ! La noi, elitele, in fiecare seara la televizor, de vreo 20 de ani tot incearca sa convinga poporul ca suntem hoti cu totii. Vorba lui Claudiu Iordache ar transa problematica : « Nu va mai chinuiti sa ne mintiti ! Va credem ! »

    P.S. Un slujbas, ne-pensionar, al Imparatiei Statului de Drept, imi spuse odata ca « Rapirea din Serai » n-a mancat « salam cu soia », desi cu ceva timp inainte, unu’ pensionar, era sa se ‘nece de ras cand i-am spus ceva asemanator. Hai bre’, imi spuse, era soia cat casa-n « Rapirea din Serai » ! Acum, la « baschet », e mai clar, daca extindem perspectiva sportiva… : O fi vorba de bâta de la baseball sau o fi vorba de « baltagul » de la oina ? Iar vrei sa ne dea solutia « Imparatul Barroso » ? Nu de alta, da’ ‘ista sigur n-a citit ni’ca in « dumbrava minunata »….Si nici nu cre’ ca l-a cunoscut pe « Mitrea Cocor »…La reforma agrara a fost « brici », de unde si « acele » industriei ! Din pacate, la reforma capitalista, pentru industrie a ramas doar briciul….De restu’, se vorbeste la televizor.

  • Dezideriu Dudas

    Aici trebuia sa fie postarea cu “solutia IMPARATU’ BARROSO”, da’ cum ne e simpatic la toti, am gresit la fix….

    GOLDMAN PAX

  • Cinicul de serviciu

    L-ati citat pe Carol al II-lea care spunea ca n-are posteriorul atat de mare pentru cati ar vrea sa i-l linga. Si el a dominat un deceniu istoria Romaniei alaturi de alta Elena.

  • Cinicul de serviciu

    Oricât de naivi ar fi intelectualii romani (și domnul Liiceanu este un intelectual veritabil si de mare calibru) nu pot sa cred ca n-au înțeles ca de la 30 ani in sus oamenii nu se schimba. Poate dacă sunt Sf Pavel și numai în drum spre Damasc, deși asta nu e voie acum. Și nici măcar nu știm dacă Sf Pavel împlinise 30 ani!

    Existau in biografia pre-presidentiala a lui Basescu suficiente semnale ca omul Basescu nu putea fi un salvatorul carismatic investit cu atatea sperante si incredere de inteligentzia damboviteana.

    Ma surprinde ca domnul Liiceanu n-a înțeles ca Băsescu reprezentantul Navrom la Anvers la sfârșitul anilor 80, si toti stim ce insemna asta, era același personaj cu primarul capitalei care-și însușea ilegal un apartament, același care sabota din interior guvernele Convenției. Cu toate acestea el era investit cu încrederea domnului Liiceanu.

    Un individ care-si insuseste ilegal apartament in Bucuresti desi era bogat, inca din 89 (conform declaratiilor proprii), arata cat de mic acest om era in realitate. Un om care se lauda ca nu citeste nici o carte? Cum sa crezi ca acest om va fi altceva decat ceea ce a aratat pana atunci?
    Băsescu condamnand comunismul e parte dintr-un roman orwellian sau kafkian. Acest om era, din nou potrivit declarațiilor proprii, unul din marii profitori ai comunismului, ca de altfel și unii din consilierii sai, care astazi il ataca pe Klaus Iohanis pentru ca nu mai au access la Cotroceni si la diverse stipendii ca membri in tot felul de comisii si comitete.

  • Mattei

    Interesant peste poate este faptul că denunțătorul acceptat oficial al sistemului ticăloșit nu se lasă nici acum, doar că nu îl mai denumește așa de adecvat.Acum sistemul este coloana vertebrală, echilibrul statului, deși pare să lucreze -cam nesigur-doar pentru el însuși, de când Statul însuși tocmai ieși spre pEnSIE.
    Denunțătorul denunțătorilor, acum al denunțătorului așa de prețuit cândva, caută și el să se îndrepte spre o alta formă de denunț, mult mai eficientă, deși la fel de publică după ce este operată mereu în privatul cel mai confidențial. Căci suspiciunea rezonabilă se bazează exact pe denunțul cel mai fin, doar că acum este codificat juridic.Sancționat statal și extra-statal de cele mai înalte și inepte foruri.
    Partea care trebuie denunțată, deși ne este imposibil să o facem, este mereu un plagiat. Care nici măcar fals intelectual nu este, și noi știm că falsul în acte ori falsul intelectual este doar un bilet enorm de scump, în termeni sociali, spre o condamnare cu suspendare. Căci să înveți să lupți cu crima organizată statal nu este ușor, trebuie să te inspiri de la oameni care au mai tradus și ei diverse dispoziții umorale, de pe la voi sau ale statelor europene.Așa înveți că doar sistemul cândva ticăloșit funcționează, paralegal, extra-judiciar, și asta spre paguba binemeritată a unor politruci fără identitate certă. Dar mai imun (se poate, sistemic) decât copilașii lor de suflet din fruncea Inrudirii Supreme.
    Doar plagiind înveți că nu știi cum să te lupți cu crima organizată statal care te folosește în orb, de aceea ai nevoie de legitimări de ilegal. Doctorate, seminarii, conferințe, universități, totul este o formă de calmare a nesiguranței zilei de mâine, când poate și cel mai secretizat doctorat din lume își va dovedi afinitatea, săracă informativ, dar imposibil de forțat să (se) autodenunțe, din motive de rudenie, cu inutilul plagiat-tip.
    Cum denunțul este o formă sublimată a enunțului, nici măcar un contract de confidențialitate nu îl va putea opri. Așteptăm cu nerăbdare să vedem consecințele lui firești asupra viitorului denunțător al unui sistem al cărui cap propriu s-a fost ales în deplină necunoștiință de cauză. Dar aici nu mai putem invoca necunoașterea legii denunțului bine făcut.

  • Mattei

    “Dragomirii” Frăției mai presus de firea rudeniei simple (Ionelu de la SIE ori Danielul de la SRI), toți adepți feroce ai antiterorismului -prin corupția cea mai nerușinată -să nu se supere pe noi.Cu ajutorul fraților de peste ocean vom putea expulza toți teroriștii din partea asta a lumii, cu excepția lor, iar noi vom putea face mulți bani pentru zilele negre care se între
    văd.Și vă dăm și voie silită să ne spionați, oh, ja.Ja.
    Zâmbiți, tovarăși, că doar orice cekist este un bun atlantist!

  • Lazăr

    Reforma statului a fost operată.Nu și statul. Ce a mai rămas? Societatea civilă și cei cărora le pasă. Agenți SIE indeniabil.Dar noi nu putem ști.
    Și atunci, dacă suntem buni, cine a fost pus la adăpost, pentru spectaculoase acțiuni ulterioare?
    Deci da, scriitorii care își descoperă acum talentul sunt niște nimurugi.Ceilalți sunt surogat de arieni.Cu dosare serioase.
    Anti-corupția se va opri la niște uși. Sper că nu ale tuturor șefilor de orice din giudețe, plus Bucureștiul cosmopolit, că dracu vă va lua Statul mult Iubit.

  • Mattei

    Să impui desecretizarea doar celor care au și săvârșit-o, să crezi că Statul este doar un joc, pe alocuri lingvistic, alteori operativ, să te bucuri de statisticile plătite de firme conspirate, și asta doar pentru a da bine, să refuzi justiția pe motiv de păreri și viitoare judecăți publice, să uiți filiera statală de ocultare a evaziunii fiscale, să te bucuri de noile achiziții in chiloți ale Statului, să inviți la proteste când știi că organele sunt supranumerice și prea bine pregătite pentru a da în gură civililor, ba chiar și culturii,
    Asta este o forma decisivă de a fi.
    Filozofia se va bucura de statutul ei conciliant, de la Platon și Dionysos citire, plus avantajele societății civile conspirate, care astfel va fi împiedicată fatal să ia altă ființă decât banii.Ori entuziasmul fără granițe.
    Statul își va continua calea, în afara ariei de acoperire a dreptului.Perceput drept străin, abuziv, incoerent și ineficient.
    Rezulatul este unic. Inovarea prin copiii oamenilor de bază, să zicem, ca exemplificare, a celor care au plătit 50 de milioane vechi să devină acum indispensabili contactelor/negocieri cu organele inepte ale tuturor atlanticilor posibili.
    Contradicția este insuportabilă, de aceea procurorii nu se vor reține între ei, judecătorii vor evita să judece ceea ce principiul operativ al sistemului nu le va sugera, generos, polițiștii îi vor înjura pe primii și se vor adapta mersului lucrurilor, specialiștii-experți vor fi aleși de același principiu operativ, fie că este vorba de etalonul kilogramului ori a compoziției chimice a unui medicament, in fine
    Președintele va fi fiind o specie pe cale de dispariție, că doar nimeni nu are nevoie de el, nici principiul operativ, nici funcțiile care depind de alte puteri, nici suveranul troglodit.
    Așa că ne putem despărți toți de toți, fără frica de a greși.

  • Mattei

    Dar să o facem cu deferența lui Giovanni Falcone, totuși…

  • neamtu tiganu

    Motto Cei trei evanghelisti erau doi, Luca si Matei.

    Dom Matei cred ca esti frate geaman cu Lazar, Calin si Harty, daca aveti ceva pe suflet, spuneti mai baieti… si daca nu suportati alcoolul mergeti la culcare.

  • Ghita Bizonu’

    Si mai zicea ca ar fi avit nevoie de 2 hectare de c.. posteriror ca sa satisfaca toate cererile!~

  • Vasile Gogea

    Am citit, ”la rece”, de mai multe ori textul lui Gabriel Liiceanu. De fiecare dată, însă, m-am ”împiedicat” la acest pasaj: ”Nu am de gând să dau nimănui socoteală pentru opțiunile mele politice. După câte știu, într-un spațiu care se pretinde democratic, ele sunt total libere și neincriminabile. Și nici nu cred că atunci am greșit.” Unde a dispărut ”spiritul critic” al ”intelectualului public”? Să nu-și dea seama d-l Liiceanu că a oferit (poate involuntar) un alibi nesperat tocmai ”lichelelor” cărora le adresa cu vreo două decenii în urmă un patetic ”apel”? ”Liber” nu înseamnă în mod necesar și ”neincriminabil”. D-l Liiceanu ar trebui să știe acest lucru, fie și numai din istoria filosofiei!

  • Dezideriu Dudas

    Dom’Vasile, nea’Gabriel e prea tare la geografie ca sa mai lase vreo sansa istoriei….(g)OLAN-ii(deji…) din piete(-le patriei si ale lumii ) sunt mult mai « filozofi » decat firavii « golani tinichigii » din Piata Universitatii….Am participat recent ( « recent » va fi asociat de mine -- definitiv in « era POST-ticalosiei », vorba lui Marin Preda… -- pentru « la Romania », la geografie si nu la istorie….) la un curs sustinut de Toader Paleologu. Cand a adus vorba de tatal lui, i-am spus : « Cam golan …»…A fost momentul in care « si-a rupt » discursul si a coborat din « raiul » clipei geografiei in « iadul » eternitatii istoriei….Daca istoria are clipe de sinceritate ( « cazul » Florin Constantiniu…. ), «geografia» este o retorica infinita, fara posibilitatea niciunei clipe de evaluare, sincera sau nu.

    P.S. Nea’Gabriel, cu toata geografia lui, ar fi « sirop de trandafiri » daca n-ar fi intrat in joc si « alchimia teologiei democratiei » ( pentru Romania, « alchimia finantelor » se terminase….). Un tablou evocator post-decembrist, sa-i zicem, actualizat ( in acceptia teologica de mai sus…) : “ Car cu oi » ( « pictor » Arhimandrit Serafim Alexiev ) : “ Cine osandeste pe aproapele, batandu-si joc de nenorocirea in care se afla, cine il barfeste si il critica plin de rautate ( si tocmai aceasta este firea osandirii ) este orb intru totul in viata duhovniceasca. » …. « Tabloul » se termina o tusa a MARELUI PICTOR : « Lăsaţi-i; sunt nişte călăuze oarbe (pentru cei orbi). Şi dacă un orb călăuzeşte un alt orb, amândoi vor cădea în groapă. » ( Matei 15,14 ). Acest tabou ar trebui amplasat in fiecare Ambasada straina din Romania. Cum multe sunt, in sau pe langa cartierul Primaverii, or vedea si tomnatecii ‘ceia “transportul tablourilor”…N-au cum primi si eu tabloul. Au avut toata expozitia si au ales ca, acum, POST -- …, sunt mai buni la «critica de arta»…

  • Pingback: Doru Bușcu despre „jurnaliștii” cu limbă de catifea. În reluare, Dorin Tudoran despre intelectualii băsiști | @ntonesei's blog()

  • Mattei

    Foarte frumos, foarte elegant, cât de cât argumentat, tipic Neamzusie și. Dacă mai adaugi mătăluță și o anexă de caracter la injoncțiunea tipică inteligenței atunci poate facem cum vrea neam. Mai bine totuși, dacă da, și dacă nu, facem cum decide inițiatorul certocrației.
    Hai siktir!

  • Mattei

    Cu tot respectul, spiritul critic are nevoie de mult spirit. Și cum poate fi acesta găsit, într-o țară în care sistematic, de 26 de ani,( plus …)cei care se ocupă cu *spiritul* sunt aleși, îndrumați, selectați, promovați, uneori chiar ostracizați (e nevoie și de asta, așa se creează legendele profane), alteori împroprietăriți ș.a.?De fapt, de cele mai multe ori împroprietăriți, cu active de tot felul, dar și cu pasive bine arhivate. Așa, ca să știe împricinatul cum devine treaba…cu cartea funciar-utilă.
    Legitimarea este o funcție. Imposibil de găsit în nomenclatorul meseriilor,dar esențială publicului, și de aceea secretă. Popii nășiți și filozofii psihologizanți sunt indispensabili acestei funcții plătite la negru de dușmanii celor care le folosesc. Restul legitimator, că restul ne sare în ochi mereu, ia prea mulți bani pentru ce prestează, având în vedere că nimeni nu le crede minciunile totuși absolut necesare.
    Partea bună este că avem filozofi echitabil distribuiți, ca mulți alți umaniști irepresibili, în unități diferite. Școlare, și chiar educaționale, că doar nu putem lăsa la voia sorții creierele viitorilor autohtoniști.
    Partea și mai bună este că lucrul a fost deja bine făcut, a fost finalizat de curând, spre dezamăgirea unor penibili de stat, și de-acum publicul va trăi din renta astfel îndelung pregătită.
    Perfect este că alții nu îi înghit deloc, din motive de indigestie deja veche, și atunci nici măcar victime nu vor mai putea fi numiți.Și nu mă refer la aliații noștri oficiali, vechi prieteni cu Gehlen și Cosa Nostra, ci la dușmanii noștri înșelați la francizele inteligenței deja obsolete.
    Deci, aș zice eu modest, să le mulțumim legitimatorilor oficiali ( poate moderni, dar nu contemporani), că de-acum nici lichelele nu vor mai fi ce-au fost.

  • Mattei

    Dacă operăm o secțiune transversală printre organe vom vedea că e semn de pică.Să mori în floarea vârstei, de o banală pneumonie, asta este ceva obișnuit. Dacă nu știi spre ce bate vântul…
    Bine totuși că rumânii din Arad sunt sănătoși și fără viitor.

  • DG Ontelus

    în lume ne-am ivit cu doliu-n suflet// iubirea-i pentru moarte hrană/ ci mintea ni-i deschisă ca o rană/ iar viața nu-i decât un jalnic urlet/ și mulți aleargă după dragi himere/ se simt tot timpul foarte importanți/ țin aspră evidență la talanți/ nu știu acordul cosmicelor sfere

  • DG Ontelus

    legea// creșterii și descreșterii universale/ toate formele de/ informație energie materie/ cunosc în mod invariabil/ un proces de regulă ireversibil/ de la apariție la dispariție/ excepțiile se vor publica/ într-o notă de subsol/ a ultimei pagini dintr-o carte/ depozitată în subsolul/ unui imobil care se va construi/ cândva undeva cumva

  • DG Ontelus

    memorii// oameni/ locuri/ evenimente

WP Admin