≡ Menu

Mulțumesc, Cristian Tudor Popescu

http://www.gandul.info/puterea-gandului/gandirea-locotenenta-7442504

  • __Vali

    Domnule Tudoran,
    Politicos din partea dv. sa-i multumiti dar (parerea mea, un ilustru anomin!):
    1) dv. nu aveti nevoie de “blagoslovirea” lui ctp pentru a confirma cine sunteti.
    2) nu va faceti prea mari iluzii in ceea ce-l priveste; o sa va “dea in cap” cu prima ocazie.

  • divanuriletomitane

    Stimate Domnule Tudoran,

    Avand o clipa de ragaz acum 2-3 saptamani, m-am delectat « el fugitivo » pe site-ul d-lui Vasile Gogea. M-am oprit la ideea dvs. : NAIVITATEA ESTE MAMA INTELEPCIUNII, si la izvorul ei, din MONTAIGNE : « Cel ce gandeste intens la ceva sau este preocupat sa-si argumenteze un punct de vedere , nu poate asculta linistit si intelege limpede cele spuse de altcineva…». Leg aceasta viziune si de lipsa de incruntare necesara….

    Cred in continuare ca doar constructia, consecventa, ne mai pot salva si de aceea, produc o noua « ruptura » si dau o noua perspectiva in viitor. Deocamdata prezint si pe blogul dvs, in urmatoarele 2 comentarii, propunerile transmise de mine dupa intalnirea « DIVANURILOR SCOLILOR ROMANESTI » de la Bacau din 7 iunie 2010, si, cateva idei extrase din gandirea istoricului Bogdan Murgescu, un teoretician al neo-corporatismului ( intr-o evaluare subiectiva proprie ). Sper ca si personalitati ca dvs. sau CTP, sa veniti alaturi de o posibila initiativa de resuscitare a potentialului de gandire dedicata interesului public. Sau sa contribuiti la democratizarea celor actuale. Initiativele ar urma sa genereze si actiuni concrete, de unde un efort urias de relationare, selectie, potentare si aplicare.

    D.D.

  • divanuriletomitane

    PROPUNERI PENTRU „DIVANURILE SCOLILOR ROMANESTI” DUPA INTALNIREA DIN 7 IUNIE 2010

    1. In cazul bugetarilor, dar, tinand cont si de criza sectorului privat, a scaderii consumului, si la ceilalti angajati ( inclusiv la firme ), propunem micsorarea cu 25 % a costului creditelor bancare. A imprumuta bani de la FMI pentru banci iar acestea sa refuze a se implica in economia reala preferand doar sa finanteze statul, pare a fi un pepetuum-mobile ….al miscarii unor resurse financiare in scopuri greu de evaluat benign. Inca odata, mai sugestiv : statul roman ia de la FMI bani (si) pentru banci iar acestea finanteaza statul roman….”Cherchez la femme”…..

    2. Solicitare de credit de la China ( de ce in 1999 doar China a finantat Romania cand se apropia de incapacitatea de plata ? ) pentru micsorarea dependentei fata de FMI ( nu in exclusivitate, rolul FMI ca „sanitar” al bugetului nu poate fi ignorat, dar nici sacralizat) . De ce PDL ( Anca Boagiu ) considera „banii chinezesti” ca fiind un simbol al „monezii fostului sistem sovietic” ? Actualii bani rusesti cum pot fi evaluati ? Abramovici de la Chelsea a „urss-izat” fotbalul englez ? De ce PSD ( Victor Ponta s-a referit la un posibil credit acum de la China ), nu continua lobby-ul pe directia cresterii ponderii relatiilor cu China ? China demonstreaza ca stie sa-si gestioneze dezechilibrele. De ce am considera ca o tara precum CHINA este mai nociva decat FMI ( nu-i prea iubit, pe unde a fost…) ? De ce Emil Hurezeanu considera ca o colaborare cu China ar insemna o depreciere democratica a pozitiei Romaniei in lume ? Cu China, Rusia…, nu pot colabora, decat, la varf, SUA sau UE ? Tari ca Romania, doar via FMI ? CAER-ul avea sisteme de echilibrare comerciala internationala gen clearing multilateral, in momente de criza, chiar de clering bilateral. In capitalism, clearingul poate fi doar (post)colonial ? (Post)Colonialism care difera de cel clasic, deoarece acesta pare a fi posibil doar prin participarea elitelor locale, validate prin votul populatiei autohtone. „MARSUL SARII” prin care GHANDI a reusit sa rupa Imperiului Colonial Britanic monopolul pe exploatarea sarii din India ( !!! ) nu ar avea rost in Romania, atat timp cat „sarea „ ( precum aurul de la Rosia Montana ), dupa o asemenea manifestare, in mod sigur s-ar rupe din avutia nationala ( ca si in celelelte privatizari si post-privatizari ), mergand in vacantele de lux de la Las Vegas sau Monte Carlo si nu in investitii sau in vreun alt rol social. Tocmai folosind energia curata a celor care ar manifesta….Energia strazii nu mai impresioneaza pe nimeni din marea politica romaneasca ( puteau iesi sute de mii de romani in strada sa danseze „dansul pinguinului” sindicalistilor sau sa isi exprime curat dejnadejdea precum pensionarii…), in schimb, s-a demonstrat, o decizie institutionala europeana ( cazul Lituaniei in privinta reducerii pensiilor blocat de CEDO ) poate crea istorie in Romania, cu toata puterea extrema pe care ti-o da votul in Romania ( chiar daca este cu doar 1% peste cel al adversarilor politici ). De aceea nu dorim ca combatem (post)colonialismul cu mijloacele lui Ghandi, ci, colegi fiind in UE cu „Winston Churchill”, dorim SOLIDARITATEA acestuia, si nu MILA lui. Asa s-ar putea explica istoric, umanist, in arc de timp, si pozitia lui Churchill fata de Ghandi…..

    3. Angajarea “ Celor 22 “ ( post Noica …) absolventi de facultate, lideri ai promotiilor lor, in baza unui concurs bazat pe planuri si idei de reforma , timp de 2 ani, intr-o structura gen Asociatia Zonelor Metropolitane, pentru atragerea de fonduri europene. Dupa 2 ani, echipa se va improspata cu noi absolventi ( economie, drept, inginerie….), iar « vechea garda » va lucra la / cu, firmele ajutate de ei la obtinerea fondurilor comunitare.

    4 Fiecare institutie de stat, in afara de partea de autorizare, control, reglementare ( 50 % ca pondere ) trebuie sa aiba, in proportie egala, de 50 % ca pondere, si activitati de sustinere a functionarii pietelor pe care activeaza ( furnizare informatii, studii, prognoze, implicare in diferite mecanisme de piata ). Conducerea trebuie sa fie aceasi pe ambele directii de actiune iar evaluarea profesionala a functionarilor trebuie sa tina cont si de functionarea pietei respective.

    5. Unul din motoarele dezvoltarii economice in lume este piata de capital, atat timp cat antreneaza motivational clasa antrepreoriala pentru infiintarea de noi afaceri, dezvoltarea celor aflate in derulare. Sunt insa acum doua probleme grave de concurenta neloiala. Prima tine de concurenta neloiala facuta de diversele programe de finantare nerambursabila ( inclusiv Fondurile Structurale ), de piata financiara ( dobanzi mari la depozite, generate de o rata a refinantarii BNR ridicata ) ) iar pe plan specific, lipsa de maturitate a pietei care face ca orice aventura de finantare pe piata de capital sa fie extrem de periculoasa atat timp cat marile afaceri in Romania mai usor se fac in anonimat ( inclusiv transnationalele care nu sunt la bursa ! ) decat la vedere. Daca se vor crea parghiile motivationale concrete de a se depasi cele doua neajunsuri de mai sus, se poate promova in prima etapa, pentru readucerea in prim plan a oportunitatilor pietei de capital, transformarea cluburilor de fotbal in societati pe actiuni ( cu principalul argument de implicare a comunitatilor locale prin oferirea catre ele a stadioanelor aflate acum in administrarea Ministerului Sportului, pondere ce va reprezenta cota de valoare in cadrul actionariatuilui viitoarelor SA-uri care se vor forma – administratiile locale, nu mai mult de 30 %, ceilalti actionari, trebuind sa fie, cel putin 19 % actionariat individual – pentru suporteri / sustinatori, si min. 51 % pentru finantatori corporatisti …) .

    6. Nu trebuie uitata propunerea de Aministie fiscala facuta in mod repetat in ultima perioada. Ar insemna intr-adevar, indirect, o posibila reantoarcere la Legea 18 comunista ( cu prejudicii pentru cei ce n-ar folosi amnistia fiscala cu toate ca ar avea nevoie….), desi cunoastem cu totii ca « Legea 18 » capitalista e mult mai dura ( inspectorii fiscali capitalisti au mult mai multe parghii de evaluare si de actiune ). Daca incercam sa preluam capitalismul doar cu ce credem noi ca nu ne poate face rau, in mod cert vom pierde asigurarea functionarii unor supape necesare de « respiratie » a lui….Asta la modul general si pe termen lung. Rapid si concret, am putea aduce mari sume de bani si, mult mai important, si o parte din antreprenorii necesari implicarii in economia privata. Unde vor lucra in viitor disponibilizatii sectorului bugetar ? Unde se vor intoarce « capsunarii » atat timp cat se pare ca nu prea mai exista « capsuni » nici in Occident ? Cum vor evolua in continuare afacerile existente in Romania ( acum, generatoare si ele de someri ) atat timp cat a incerca ceva nou in afaceri a devenit imposibil ? FONDURILE STRUCTURALE ? Deocamdata au ajuns ca directivele PCR de pa vremuri….Le stim cu totii teoretic dar practic nu inseamna mai nimic. Exceptand asfaltarile de drumuri, infrastructura…, mult zgomot pentru nimic, tinand cont ca aceste mecanisme nici nu ar trebui sa treaca prin asemenea proceduri, deoarece beneficiarul este monopolist . Mai exact, e de evitat monopsonul : numerosi ofertanti -- un singur beneficiar ( imposibil de realizat acum), monopsonul cotrolat : cativa ofertanti – un singur beneficiar ( se cam cunosc, este in fapt actualul « sistem »….), iar in cazul monopolului bilateral : un singur ofertant – un singur beneficiar …., care mai e diferenta fata de sistemul de dinainte de 1990 ?..

    7. Mecanismele de decizie de evaluare si de control a FONDURILOR STRUCTURALE nu au niciun reprezentant ( sau au in ponderi ridicole ) din sectorul patronal, nici macar din administratia locala. Cum construim « capitalismul la sate »….fara ca « satele » sa stie ce si cum ? Propunerea de reprezentare ar fi :
    Pentru decizie : 80 % administratia locala – 20 % restul…
    Pentru evaluare : 50 % administratia locala – 50 % ( restul : patronate, sindicate
    ONG-uri, sau administratie locala, in functie de caracterul
    programului )
    Pentru control : 40 % administratia UE – 30 % administratia nationala – 30 %
    restul…

    8. Dupa « Divanurile Tomitane » editia 2009, datorita participarii Grupului Manecogntiva din Bucuresti ( lider formal, remarcabil ca efort epistemologic si axiologic : Luca Gherasim, lider informal : Alexandu Mironov ), grup dedicat cercetarii stiintifice si inovarii, am promovat ideea sustinerii institutionale de site-ri online de promovare a ideilor de afaceri bazate pe inovare, produse sau servicii noi. Mai mult, am propus ca acestora ( inclusiv la nivelul OSIM ) sa le fie asociate planuri de afaceri standardizate pentru ca oamenii de afaceri sa le poata studia avand datele preliminare necesare unei investitii. Reiterez aceasta propunere. Degeaba promovam start-up-uri, spin-off-uri ( cu avantaje considerabile pentru IMM-uri ) pe hartie, daca practic ideile de afaceri nu exista organizate pe o piata dedicata lor aflata in legatura directa cu mediul de afaceri.

    9 O propunere – mai mult nedumerire in fapt, tine de « anul Constantin Radulescu Motru », asociat acum « DIVANURILOR…. » ( evenimente ale « anilor omagiali » dedicate unor personalitati, initial asociate Initiativei « Strategiei Dezvoltarii Romaniei », ulterior Initiativei « Divanurile Adevarului » : Pana acum au fost : Arnold Toynbee -- 2007, Lucian Blaga -- 2008 si Vasile Conta -- 2009) . C.R. Motru revine in mod obsesiv asupra ideii ca natiunile dezvoltate isi dezvolta invatamantul profesional, pe meserii chiar, in scopul structurarii tehnice a evolutiei societatilor lor, dar promoveaza masiv pentru alte natiuni, invatamantul umanist, pentru transmiterea elementelor de perpetuare a dependentei fata de sisteme superioare ( el chiar face referire la relatia stapan – sclav ). E posbil ca aceasta idee sa fie o exagerare, sa fi fost eventual importanta atunci ( sistemul comunist a inversat balanta si poate azi evaluarea ei ar trebui sa fie mai atenta ), dar totusi Motru a fost Motru, unul dintre putinii mari filozofi romani ( pe langa Conta, Blaga si Noica ), a fost inclusiv Presedintele Academiei Romane, iar in lipsa totala de solutii pentru educatie, mi se pare bizar ca aceasta idee nu apare niciunde in marile instante de dezbatere ale intelectualilor romani ( « 22 », Dilema, GDS, etc…., nici macar in « fiefurile » stangii …). Propunerea ar fi de reconsiderare si de actualizare a acestei idei a lui CR Motru. Spre sfarsitul anului, dupa un studiu mai aprofundat, voi avea propria opinie legata de aceasta tema.

    10. La un nivel mai profund si mai abstract , toate propunerile de mai sus si-ar gasi raporturi de relationare si de bazare in triada sistemica FICSE – Fonduri cu Capital Structurant in Economie / IMESS – Institutii de Modelare cu Efect Structurant in Societate si VFSSS – Vectori Fractali de Stabilizare a Sigurantei in Societati, promovata preliminar de mine la editia 2009 a « Divanurilor Tomitane ». Va fi in continuare instrumentul epistemologic ( dar si axiologic si ontologic) principal pentru continuarea initiativelor asociate « DIVANURILOR …». Propunerea ar fi ca orice forta politica, sistem politic doctrinar, grup de reflectie, sa incerce sa-si inchege un corp comun de idei, pe care sa-l perfectioneze continuu, si inainte de a reactiona la orice determinare de la FMI, UE, chiar de la societatea romaneasca, sa incerce sa explice legitimitatea solutiilor pe care le ia la un moment dat. Si nu doar la televizor, cu atat mai putin doar la unele televiziuni…, ci si in cadrul dezbaterilor care ar trebui sa aiba loc in sanul societatii romanesti, ca si in cadrul celei globale dealtfel.

    11. Scriam ca in cadrul « Divanurilor Scolilor Romanesti », se va incerca cristalizarea politicilor de Stanga si de Dreapta, inclusiv la nivelul ONG-urilor. In logica inductiva am ajuns la concluzia ca acum Stanga in Romania ar trebui sa activeze energiile mediilor profesionale, a participantilor la piete in scopul modernizarii societatii, iar Dreapta ar trebui sa prezerve acele componente ale activitatilor statului care ar fi necesar doar sa evolueze si nu sa se schimbe radical. Nu ar trebui sa fie doar efortul unei singure grupari, ci al intregii societati romanesti. Propunerea este de activare a tuturor energiilor din societatea civila romaneasca ( includ aici si partdidele politice ), ca si a statului dealtfel, spre o clarificare a celor doua mari curente politice. Daca va fi cazul, chiar renuntarea la aceasta structurare ( putin probabil in opinia mea ) si gasirea altor solutii. Trebuie insa ca societatea sa dea intai tonul si sa arate calea, si apoi statul sa urmeze calea….Si nu invers. Mai rau, sa ramana « ca-n tren »….

    D.D.

  • divanuriletomitane

    Titlul articolului de pe Hotnews despre cartea lui Bogdan Murgescu, ”Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)” : “Egoismul elitelor, reaua functionare a institutiilor si insuficienta valorificare a capitalului uman”

    16 IDEI RETINUTE ( unde relatarea lui Bogdan Murgescu nu poate fi inteleasa independent, prezentam si intrebarea la inceput ) :

    1.Eu in carte am aratat ca nu se justifica o echivalare simpla protestantism = dezvoltare, ortodoxie = inapoiere. Trebuie investigate mecanismele concrete de influentare. Acestea fiind zise, pana acum nu se poate spune nici ca ortodoxia a favorizat in vreun fel performanta economica.

    2.Da, am tinut cont de Daniel Chirot. De altfel, ideea ca nu inapoierea este exceptionala la scara istoriei, ci dezvoltarea economica rapida, este centrala in volumul editat de el despre originile inapoierii economice in Europa rasariteana.

    3.Sunt multe motive pentru esecul industrializarii in secolul XIX. Cele mai importante ar fi lipsa capitalului, slaba urbanizare si politicile inadecvate.
    Statul unitar ar fi putut face mai mult. El a esuat insa. In principiu, statul poate ajuta la modernizarea economiei si societatii, dar nu o poate face singur.

    4.Nivelul interbelic a fost mediocru, si in general Romania a pierdut teren in raport cu majoritatea tarilor europene (inclusiv cu Bulgaria). Deci, Unirea nu a generat avant economic.
    Perioada 1945-1947 a fost scurta si chinuita.

    IDEEA 5.
    ( 2. Credeti ca o astfel de analiza poate (re)consolida, paradoxal, un model interpretativ, bazat pe raportul dintre centru si periferie, uneori stereotip discutat si mai ales extrapolat in mediile nonstiintifice (politice)?
    3. Cum evaluati raportul dintre economic si cultural in explicarea acestor decalaje pentru exemplele alese (Danemarca, Irlanda, Serbia si Romania)?
    Cu multumiri anticipate!
    RASPUNSURI Bogdan Murgescu
    Timpul si spatiul sunt prea scurte pentru raspunsuri complete la intrebari atat de complexe.
    1. Da, au fost si 2-3 subperioade de reducere a decalajelor relative.
    2. Nu cred ca eu confirm modelul centru-periferie, dar nici nu pot exclude ca unele dintre argumentari sa poata fi utilizate pentru reiterarea acestuia. Mai mult, acest model surprinde corect unele aspecte ale evolutiei istorico-economice. El nu trebuie insa absolutizat.
    3. Este vorba de o influentare reciproca. Cea mai clara demonstratie se poate vedea pentru Danemarca secolului XIX. )

    IDEEA 6.Va multumesc pentru comentariu……………Referitor la ortodoxie, ar fi interesant ca cei apropiati Bisericii sa incerce sa vada si cum ar putea aceasta ajuta atat coerenta societatii, cat si dezvoltarea atitudinilor favorabile performantei economice.

    IDEEA 7.
    (1. Nu am utilizat exclusiv o paradigma teoretica, ci am incercat sa folosesc elemente din diferite teorii, in masura in care acestea ajutau la intelegerea realitatilor. Atat Wallerstein cat si Weber m-au influentat, de asemenea contributiile lui Daniel Chirot sau teoriile iesirii din subdezvoltare ale lui Senghaas si Menzel, dar nici o teorie nu trebuie absolutizata.
    2. Cum poate fi explicata actuala criza pornind de la concluziile dvs.? / Am aratat in carte, p.476-481.)

    IDEEA 8 . Sa intoarcem decalajul? Va referiti poate la depasirea subdezvoltarii. Nu ar fi o carte de istorie, ci o incercare de a stabili un traseu. Pot contribui la asa ceva, dar depasirea subdezvoltarii cere mai multe decenii, si nici o previziune de acest fel nu poate fi perfecta.

    9. De ce doar bugetarii isi permit luxul de a organiza o greva, fara teama repercursiunilor?
    Pe cand o carte care sa largeasca orizontul angajatului roman care lucreaza la privat? Sa inteleaga ca si el are dreptul sa isi spuna cuvantul.
    RASPUNS :
    Este buna intrebarea de ce bugetarii nu se tem de repercursiuni. In ceea ce priveste luminarea angajatilor de la privat, de ce nu scrieti dv.?

    10. Am avut vreodata o elita care sa doreasca sa transforme Romania, romanii? S-o inscrie pe o spirala ascendenta a dezvoltarii?
    RASPUNS :
    Greu de raspuns la intrebarea despre “o elita adevarata”. Orice societate are mai multe elite. De fiecare data au fost si oameni care au dorit sa dezvolte Romania, dar uneori bunele intentii au fost compromise de judecati gresite (stiti ca si iadul este pavat cu bune intentii). Pe de alta parte, n-as spune ca a existat vreo perioada in care majoritatea membrilor elitelor politice si economice sa fie preocupati mai mult de binele comun decat de binele lor personal.

    11. Pentru perioada 1945-1989 puteti proiecta o istorie alternativa fara comunism …
    RASPUNS : ……Probabil ca Romania ar fi fost mai dezvoltata, desi bilantul foarte prost al interbelicului si calitatea proasta a elitelor politice precomuniste indeamna la prudenta. Poate doar daca si politicile din Romania ar fi fost pilotate partial de americani, cum s-a intamplat in multe state occidentale.

    12. Pentru Romania, decalajul a fost cel mai mare in 1999. Perspectiva aderarii la UE a ajutat la micsorarea sa in anii ce au urmat.
    Perspectiva statistica ajuta, dar inca si mai mult analiza factorilor de succes sau de esec. Problema este sa fim dispusi sa facem efortul de a ne corecta, si apoi sa nu ne lasam furati de echipele de zgomote

    13… de ce politicienii nostri FURA mai mult si mai pe fata la noi, decat in Vest? /
    RASPUNSURI :
    -- . Piata este prea subtire, iar profitorii prea multi.3. Nu stiu sigur daca fura mai mult, dar accept ipoteza. de ce fura mai pe fata? Pentru ca institutiile nu-si fac treaba, si pentru ca noi ii realegem.

    14. Sunt mentalitatea si atitudinea cetatenilor factori determinanti in dezvoltarea economica a unui stat? RASPUNS :…..
    Pe langa mentalitati si conducerea politica, mai sunt si structuri economice si sociale acumulate in timp, si care deseori le determina pe cele dintai. deci, solutiile nu sunt rapide.

    15. Imperiul Bizantin a fost, in acelasi timp, atat o civilizatie prospera (economic, social, politic) cat si ortodoxa ce se intinde pe o durata lunga de timp -- aproximativ un mileniu.Cum evaluati aceasta experienta istorica?…..
    RASPUNS : Pozitiv

    16…. Capitalismul si tutela americana au fost mai bune. Pe de alta parte, exceptand Saxonia si Berlinul, teritoriile ramase in RDG erau relativ subdezvoltate in cadrul Germaniei.

  • Radu Humor

    @Vali
    CTP si-a asumat toate riscurile de rigoare atunci cand a facut , din proprie initiativa, o punere la punct a lucrurilor/disputelor dintre Dorin Tudoran si posesorul celor trei litere mari (altceva de valoare nu vad sa mai aiba :roll: ).
    Si elegant a fost ca domnul Dorin Tudoran sa-i transmita un simplu “multumesc”
    E ceva specific caselor si oamenilor mari, carora nu le cade palaria nici cand bate Vantu, nici cand adie Patriciu sau Voiculescu 😉
    Pentru ca nici unul dintre ei nu poate fi condamnat pentru ceva, ci doar acuzati si asta ar trebui sa dea de gandit si altora!
    Sa-ti cladesti o politica economica finaniara doar pe criticarea si acuzarea celor care chiar au facut ceva si au trecut deja de explicatiile primului milion, asa cum procedeaza Basescu si ai lui, denota lipsa nu doar de imaginatie, dar si de posibilitati manageriale :roll:

  • Radu Humor

    Si pana “la prima ocazie”, e salutar ca CTP n-a ratat-o nici pe asta !

  • InimaRea

    D-le Tudoran, m-aţi lăsat mască! Dacă înţeleg civilitatea gestului de a-i mulţumi unuia care-ţi ia apărarea (CTP, în speţă) nu înţeleg de ce v-aţi pune şi cenuşă-n cap (ca în final). Chiar de-aţi ajuns la concluzia că aţi comis o eroare colaborînd cu Voiculescu, era de ajuns a o recunoaşte fără a detalia căci nu v-aţi făcut un serviciu ci dimpotrivă.
    Din capul locului, afirm că -- da -- Voiculescu a fost securist. N-am documente, dosare, mărturii şoptite. Am două argumente, de ajuns pentru mine: l-am auzit vorbind, la-nceputul anilor ‘990 şi am recunoscut “limba” (cum recunoşti moldoveanul, ardeleanul la Bucureşti; ori munteanul în Banat; sau ţiganul, peste tot); ştiu că Antena 1 -- din perioada Florin Brătescu -- foşgăia de foşti băieţi cu ochi albaştri, depozitaţi în activităţi admnistrative (de “resurse umane”, mai ales).
    De altfel, discuţia despre ADN-ul CRESCENT-ului şi “banii lui Ceauşescu” se-nvîrtea în jurul a două nume parcă predestinate a umbla împreună prin lume -- Secu şi Voiculescu. De aceea, e greu de crezut -- dar nu chiar imposibil -- că dv habar n-aveaţi de toată tevatura şi că aţi picat ca musca-n lapte, într-o situaţie echivocă spre dubioasă (aşa cum o vedeţi acum -- precizare necesară, la care voi reveni).
    Apoi, PUR a fost creat (şi) de Voiculescu -- ca partid de dreapta, reprezentînd interesele “marilor întreprinzători români” grupaţi în patronate de nivel naţional. Voiculescu îşi asigurase conducerea unuia dintre acelea.
    Partea nostimă -- azi, cel puţin -- este că, fix în acea perioadă, CTP era vîrful de lance al reacţiunii neocomuniste şi proilieciste, care reprezenta “platforma ideologică” a Adevărului. Ca şi Tucă, CTP şi-a cîştigat faima de justiţiar atacînd “fosilele istorice” şi pe cei care “n-au mîncat salam cu soia”. El mai şi lăudînd acţiunea minier-patriotică, ceea ce nu-mi amintesc despre Tucă.
    Ca să vă faceţi o idee despre valoarea de piaţă a Adevărului de atunci: în hotelurile rezervate Armatei, la mare, nu avea acces decît Adevărul, comandat în cantităţi industriale. “Structurile de forţă” se reorientaseră rapid, găsindu-şi imediat tătucul. Nu suportau a fi orfane ideologic şi politic.
    În frumoasa noastră patrie, se poartă ţopismul intelectual. E bun naţional, omologat, nedezminţit practicat.
    Un aspect al său: CTP -- de la Adevărul -- a devenit vajnic om de Dreapta; Pruteanu -- de un antiliecism care i-a adus mandat de senator al Cheii -- a eşuat în PRM; apoi, clasicele cazuri Ciorbea, Mitrea. Acestor oameni nu le era de ajuns a se dezice de “idealurile” anterioare. Nu. Ca ţoape naţionale, ei făceau praf locurile şi oamenii de unde şi dintre care plecaseră. Dar cunoaşteţi, nu insist.
    Însă, pînă la Băsescu, era -- măcar în presă -- un soi de complezenţă de breaslă a unora faţă de alţii, ştiind find că puteai trece oricînd de la Bulină, la Adevărul, de la PROTV, la Antena 1, şi-napoi la TVR, care nici aia nu era mereu aceeaşi, depindea de cine avea majoritate în parlament. Ziariştii erau profesionişti ai scrisului, cum muzicienii: le dădeai partitura şi ei puneau suflet în interpretare. Doar din aia trăiau, nu? Era vremea de aur a gazetăriei, cînd patronii nu deveniseră moguli de presă, iar banii lor nu puţeau nimănui. Poate că funcţiona, subteran, the commun sense: De ce-aş face nazuri în presă, iar în alimentaţie, industrie, comerţ n-aş face? Banii celor care-s patroni -- “şi care-mi dau şi mie o bucată de pâine” -- miros altfel în presă decît în rest?
    Ei bine, Băsescu “a ridicat pe noi culmi” conştiinţa politică a omului de presă, poate că şi conştiinţa în sine -- ce ştiu eu? Dintr-un foc, trusturile de presă au devenit la fel de odioase ca şi mogulii lor. Peste noapte, mii ori zeci de mii de oameni s-au trezit măcar pistruiaţi dacă nu plini de negi -- urîţi, maligni, cîh!
    Revin la “precizarea necesară”: Evident, acum vedeţi cu alţi ochi situaţia de atunci. Ceea ce părea normal atunci -- să-ţi oferi expertiza unei construcţii politice promiţătoare -- azi apare drept ruşinoasă pactizare cu nenorocita de mogulime.
    E ca şi cum ţi-ai reproşa că ai lumit-o şi tu pe Frosa -- cînd era şi ea tînără şi la locul ei, iar nu căzătura de acum, pe care-o scuipă toţi.
    Să-nchei, totuşi. Un posibil răspuns pentru fecioarele despletite de idignare că se purta cîndva coc.
    Felix şi-a asigurat locul de massă critică în politica românească. La anul de graţie 2005, Băsescu a cîştigat (cum ştie el) alegerile prezidenţiale dar PSD/PC le-a cîştigt pe cele generale. Cineva a ordonat ca Felix să facă stînga-mprejur, pentru ca ADA să guverneze. El s-a executat, iar PSD nu că nu l-a repudiat ci l-a reprimit cu braţele deschise, cînd s-a lepădat Băsescu de el. Cum s-a lepădat şi de Patriciu, al cărui cuvînt a atîrnat greu în aprobarea mascaradei cu DragăStolo.
    Adică, politica românească funcţionează după principiul vaselor comunicante, aşa că -- de oriunde te-ai adăpa, tot apa aia o bei. Trebuie să fii tehui de cap ca să ţipi ca a curată-i numai la ţuţuroiul tău. Şi sînt milioane din ăştia.
    Dar, “la alt nivel”, alte pretenţii -- părerea mea…
    PS: Acest mesaj e pentru dv. Însă, desigur, aveţi libertatea de a face cu el ce socotiţi de cuviinţă.

  • divanuriletomitane

    @ Inima rea # 7

    Presa (CTP…) intre moguli si « sistemul ticalosit »( acum, exceptand mogulii) ? Mai putem pierde inca 5 sau chiar 10 ani si cu asta ( daca nu se revine la 4 ani durata mandatului de presedinte ). Si ne vom trezi, din nou, si mai departe, inapoi de linia de start pierduta in decembrie 1989 .

    Nivelul d-lui Tudoran ? Cam prost…Nu prea intelege « nivelele cu pretentii ». Din cand in cand trebuie sa i se mai explice ce si cum….Cand a inceput colaborarea cu PUR, am incercat si eu sa-i explic ca a avut o initiativa necesara, atat timp cat « sistemul » parea a fi imuabil. A te situa de o parte, chiar daca « mai proasta », in economia demantelarii necesare, nu parea si nu pare nici acum gresit. Din pacate nici eu nu ma situez decat la un nivel prost. Toate mesajele celelalte, de la nivelele cu pretentii », ii explicau d-lui Tudoran, prostia facuta….

    M-as bucura sa stiu ca blogul d-lui Tudoran se detaseaza mult de celelalte bloguri, cele cu pretentii, datorita nivelului ridicat de prostie debitat de diversi cetateni cu pretentii mai mici….

    In opinia mea sunt perfect valabile ideile de mai sus, dar numai pentru elite. La acest nivel, ca sa intregesc echipa de « prieteni dragi » lui Paul Goma( pe langa CTP si « galosii » sai… ), ii dau dreptate si lui Gabriel Liiceanu, cand scria intr-unul din numerele de inceput ale revistei « Idei in dialog » ( finantata de mogulul eolian ), ca răul nu poate fi invins decat cu mijloacele răului. Din pacate, la nivel de mase ( linistit putem incadra aici si clasa de mijloc, cea « cu voie, mai nou, ingaduinta, de la stapanire » ), care au « pretentii » mai mici, nu cred ca poate fi aplicata aceasi metoda. In Romania inca nu se constientizeaza ca lupta impotriva raului nu genereaza automat si binele, care ar trebui sa fie construit cu mijloacele binelui, nu cu aceleasi mijloace de 50 + 20 de ani….

  • Radu Humor

    @InimaRea
    Paradoxal poate, dar m-ai uns pe inima cu acest comentariu :roll:

  • InimaRea

    Radu Humor: Domnule, poţiunea de inimă-rea face bine la pipotă, cînd unge la inimă. E veche reţetă chinezească.
    De aici, senzaţia paradoxului.

  • mihai rogobete

    @divanuri : Fiind public, pe forumul Adevărul, îmi permit reproducerea scurtului dialog purtat cu dl. Liviu Antonesei, în speranţa că va completa dezbaterea dv. (Nu am făcut stilizarea primei mâini, pentru a nu abuza de încuviinţarea tacită a interlocutorului.)

    Mihai Rogobete 06.oct.10: 23hs
    @MELOSNEGROS : Originată natural -- dualistă -- cum a remarcat excelent Lucian Blaga -- maniheistă,(tribală) -- mentalitatea populară (şi în deosebi cea rurală) este, prin caracterul ei tranşant, doar predispusă atitudinilor extremiste, aşezându-se, într-un pol sau altul, după cum e dirijată fie politic, fie economic. Relativa suficienţă materială a păstrat poporul îndoctrinat stoic pe stânga, intelectualitatea -- şi ea stoică! -- receptând, înaintea celei economice, frustrarea culturală. Anticomunismul oamenilor de cultură, adică, a fost liberalist, autentic politic -- liberalism însă, care, non-gregar, i-a şi împiedicat să se solidarizeze.

    Liviu Antonesei06.Oct.10-13:02hs

    @) Rongo

    Explicatie interesanta. Si, atunci solidaritatea sporita, nu doar intre intelectuali, din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria etc s-ar explica prin urbanizarea infinit mai reusita decit cea de la noi, sau prin apartenenta la alte denominatii crestine decit ortodoxia?

    rongo06.Oct.10-14:22hs

    Exact: doctrină socializatoare deja, catolicismul organizează, individualizează şi, cu atât mai mult, solidarizează; tribal-gregar, ortodoxismul centralizează prin depersonalizare, desolidarizează. De aceea, “in spe”, marii noştri oameni politici au fost formaţi şi marcaţi de şcoala naţionalistă, trendul socializant -- cel autentic politic -- neavând în prezent (corectitudine), nici “teren” cultural, nici candidaţi decât pentru variante postribale, ca găşti, clanuri, famiglii mafiote etc. Poate, o meta-doctrină, ca şcoală, care să refundamenteze omul politic….poate europenismul va fi neo-naţionalismul genezic.

    rongo06.Oct.10-14:44hs

    Cu riscul de a vă agasa, cultiv părerea, că, dacă neocomunismul şi-a găsit susţinători, după ’89, nu-nseamnă că românul devenise comunist. Dacă dreapta ar fi dispus de o armată de organizatori, precum FSN-ul de profesionalismul foştilor activişti PCR, fac prinsoare că, extremist prin maniheismul funciar, boborul se polariza invers.

    Liviu Antonesei06.Oct.10-15:59hs

    @) Rongo

    Nu, nu ma agasati deloc, sint chestiuni care ma preocupa si pe mine de multa vreme si e util sa schimb opinii in aceasta privinta. Auguri!

    Nu ignor topicul, dar nu îmi permit să discut o discuţie.

  • divanuriletomitane

    @ mihai rogobete # 11

    Intr-adevar un dialog incitant. Retin mai jos 3 seturi de idei sau franturi de idei :

    1. Oamenii de cultura sunt non-gregari ? Acest non-gregarism i-a impiedicat sa se solidarizeze ? / Cred ca anticomunismul lor ( precum in sensul afirmatiei originale ) , poate fi non-gregar…, deoarece este in mare parte importat….

    2. Catolicismul solidarizeaza, ortodoxismul este tribal gregar, desolidarizeaza / Nu cred, totusi, ca Motru, cu al sau personalism energetic, era catolic, in acea perioada, nici protestant…

    3. Poate europenismul va fi neo-naţionalismul genezic ?

    Ca inginer ( d-nul Tudoran odata, se baza mult pe faima acestei profesii, cand spunea cand spunea, intr-un context extrem, ca asteapta ca un inginer venirea securitatii la el acasa…) si specialist practician in in marketing ( in stil Mirela Corlatean, 80 %, fara a ingnora stilul Andrei Plesu, 20 % -- dar cunoscator al regulei 20-80…) cred ca lucrurile sunt mult mai simple. Pur si simplu catolicismul, prin traditie si civilizatie, a putut prelua din mers strapungerea civilizationala facuta de protestantism prin grabirea aparitiei capitalismului ( sunt un weberian din aceasta perspectiva ) si alaturi de acesta a putut crea baza civilizationala pe care au crescut actualele state dezvoltate ale lumii ( cazurile din Asia le-as asocia, propriilor strategii de urmarire a intereselor nationale, in functie de propriile traditii si cutume sociale ). Fiind in fruntea devoltarii economice internationale, in statele dezvoltate resursele eferente au creat si creaza o portionare echilibrata a motivatiilor sociale pe Piramida lui Maslow . Nu functioneaza deci doar motivatiile primitive, ca cele legate de hrana, necesitati primare si minimale , precum in statele sarace. Ortodoxismul, prin traditii si cutume mai rigide, dar si prin criteriul geografic care nu poate fi ignorat, a venit mai tarziu in lupta si a pierdut startul. Recuperarea Rusiei, a fost nenaturala, si s-a vazut in anii ’90…Nu se poate inchipui solidarizarea sociala in statele sarace ( Arnold Toynbee intoarce oarecum acest determinism economic marxist, dar nu e locul acum si aici pentru extensii )….ACESTE CONSIDERATII SUNT LEGATE DE IDEEA 2.

    LEGAT DE IDEEA 1, e logic ca intr-o tara saraca, gregarismul sa prolifereze….De ce intelectualii par a fi non-gregari ? Tot ca inginer, dar si ca practician in economie, pot afirma ca saracia unei tari tine mult de inadecvarea politicilor statului. Acelasi stat care, pentru a se putea mentine, investeste mult in cultura, direct sau indirect, inclusiv prin intermediul unor moguli care distorsioneaza sau chiar blocheaza diverse piete, cu ajutorul « non-gregarismului » celor « dibaci » in ale culturii… « Sarutul ucigas » dintre moguli si stat nu poate sa-i fie reprosat doar uneia din parti. De multe ori statul insusi este promotorul principal al gregarismului, tehnicile perfectionandu-se continuu. Daca s-ar naste din nou Machiaveli, si-ar da sema ca teoria lui nu mai poate cuprinde lumea. El scria ca, intre razboaie, daca luptatorii s-ar intoarce la activitatile lor civile, statele ar avea mult mai multe de castigat….Acum, pana si in cele mai nevinovate profesii si activitati civile se ascund luptatori din razboaie de temut….

    LEGAT DE IDEEA 3 : Ca om de cultura insa, poate imi explicati dvs. ideea lui Dan Puric ( de acum 2 zile de pe B 1 TV ) cum ca occidentul se bazeaza pe legaturi si structuri interumane legate ( el spunea reticulare ), in timp ce noi, romanii, prin traditie, suntem oameni liberi si reactionam solidar doar atunci cand ni se transfera energii printr-un fel de sinapse sociale, reactionand integrat abia atunci unii cu altii. Aceasi idee, poate fi imaginata si din viziunea lui Stefan Odobleja ( am retinut legatura speciala pe care o aveti cu memoria acestuia ) care contrapune consonantismul ( in intuitia mea, salvarea viitoare a orientului, si implicit, ulterior si a lumii ), asociationismului( occidental ). Vad acelasi consonantism si apropiat de personalismul energetic a lui Motru. Nu pot insa sa mai inaintez de la acest nivel…Intuiesc insa ca daca voi/vom reusi, vom putea face legatura cu ETERIALITATEA lui Arnold Toynbee , prin care acesta considera ca blocajele civilizationale nu se depasesc rational, bazandu-ne pe resursele existente, ci prin eforturi extraordinare umane…

    Dati-mi va rog un semn pe adresa de email : forumuldelaneptun@yahoo.com. Aceasi invitatie o fac tuturor celor care doresc sa paticipe la un proiect legat de pozitia Romaniei in lume…

  • @divanuri:
    Invitaţia dv. activează chestiunea solidarităţii. Pornind de la premisa că Forumul de la Neptun şi-a conturat deja fondul convingerilor şi credinţelor -- ocolesc conceptul de viziune! – (postulate, axiome şi dogme), solidarizarea mea poate trena de la bun început din cauza atitudinii luate în virtutea propriilor convingeri şi credinţe, mai mult sau mai puţin originale, băşca temerea vis-a-vis de atitudinea manifestată de Forum faţă de ele. Procesul solidarizării, aşadar, are la bază:
    -- identitatea aspiraţiilor, prin decizia contagiunii „sunt ca ei, fiindcă şi ei sunt ca mine”, a „cosangvinismului” mental, (tribal, gregar) – mentalizatorul conform căruia existenţa este condiţionată analogic de antisimetrie, (contrarietate) şi simetrie, cu atitudinea de a contesta, duşmăni şi distruge tot ceea ce este altfel identificat: cauzalitate, probabilitate, incertitudine etc.
    -- cauzalitatea, ca proces logic de confirmare a identităţii, integrarea mea ca za în înlănţuirea cauză-efect-cauză… ignorând reversibilitatea şi feed-backul desolidarizatoare, care, în cazul disfuncţionalităţilor, (majoritatea fenomenelor fiind determinate fie prin contagiune, fie probabilistic, fie metaforico-paraforic -- non-cauzale), m-ar putea înstrăina, din ipostaza de efect,(victimă), în cea de vinovat, (cauză).
    -- etc………………………………………………………………………………………………………
    -- regenerativ, prin http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1826&Itemid=112

    Când spunem „temniţa libertăţii”, stârnim nu numai intuiţia unei semnificaţii de nerostit ci şi nemaigândită, inaugurăm, printr-un ne-cuvânt, o gândire încă negândită, ţâşnim din temniţa propriei mentalităţi. Dar, când alăturăm „expresiv” două sau mai multe culturi? Perspectiva realizării unei solidarizări ireversibile -- rezultată prin controlul determinărilor creativităţii – creatice, conform percepţiei udigmice mi-a încurajat acest coment. Temându-mă, dar, să nu plictisesc.

  • divanuriletomitane

    @ mihai rogobete 13

    Pe vremuri, in studentie, la un asemenea comentariu, intr-un asemenea context, as fi raspuns ca vreti sa-mi « furati calul ».. .

    Acum imi permit sa va citez cu o idee din cyberspatiu : « Cu cât mai repede ne vom desmetici din cumsecădenie, abandonând toate formele instituţionalizate ale culturii în favoarea celor deocamdată necontrolate ale Internetului, cu atât se va scurta bezna în care, amăgiţi agonic, ne mai amăgim ».
    As extrapola un pic ….: « toate formele institutionalizate ale societatii » si nu doar ale culturii…, iar in loc de « formele necontrolate ale internetului » as extinde la « formele creativitatii responsabile. ». Ideea dvs. functioneaza si acum, la a mea mai trebuie lucrat…Nu vad o anarhie intr-o asemenea perspectiva. Orice evolutie, daca va putea fi controlata ( catalitic sau modelator, precum in viziunea Blaga – Manoilescu, pe coordonatele fata de Romania : Franta influenta modelatoare, Germania influenta catalitica ), ar fi mai buna decat actuala impietrire, care, demonstrat ( precum scria Revel in « Cunoasterea inutila », chiar daca numai pentru o componenta a realitatii ), nu asigura nici bine, nici frumos, cu atat mai putin adevar….Ma refer la controlul…, nu cel « de batiste » de pe vremuri , sau « de oua » de acum…, ci cel prin care poti influenta vectorii de asezare a evolutiei societatilor pe trenduri consonante si nu disonante, atat in timp cat si in spatiu….Adica respectarea , pe cat posibil, a unor tinte strategice precise pentru gestionarea dezechilbrelor. Devierile obiective de la parcurs nu trebuie sa ne sperie. Vor reprezenta pietre de temelii pentru scaderile de complexitate pe care trebuie sa le generam continuu., scaderi ( prin aplicarea unor modele simplificate ) care sa nu ne arunce insa in afara realitatii…….Cel mai bun stabilizator ar fi transferul autoritatii si al responsabilitatii spre periferie, pe cat posibil, chiar la nivele individuale. Fara a pierde coerenta sistemica necesara , de intretinut prin pastrarea unitatii strategice a centrului .

WP Admin