≡ Menu

M-am supărat pe Bricul Mircea

Cum adresa de e-mail a mai fiecăruia din noi poate intra foarte ușor în posesia oricui, primim, cu toţi, tot felul de mesaje de la cine nu ne aşteptăm. Unele pe un ton normal; altele pe un ton mai exaltat; unele de-a dreptul injurioase; și altele ce recomandă expeditorii lor pentru un pat de ospiciu.

Primesc un mesaj în care mi se spune că expeditorul are dovezi solide nu doar că îl urăsc pe dl Traian Băsescu, dar că aş face parte dintr-un complot care îşi propune uciderea preşedintelui României, după care să treacă la masacraea celor cunoscuţi drept  ”intelectualii lui Băsescu”.

Să o iau de la coadă la cap, deşi peştele, aşa cum spune o veche vorbă românească (mai veche chiar decât peştele în discuție!), se împute de la cap, se rupe de la mijloc şi se mănâncă de la coadă.

Nu cunosc integral lista ”intelectualilor lui Băsescu”. Nici nu cred că unele nume aflate pe listă îşi merită locul pe ea. Oricum, din numele pe care le cunosc, niciunul nu este al vreunui duşman. Sunt numele unor prieteni, numele unor amici sau cunoştinţe ori numele unor oameni cu care era gata-gata să devin prieten – dacă nu am reuşit, nu am devenit unul duşmanul celuilalt. Nici faptul că într-o chestiune ori alta avem opinii diferite – uneori violent diferite! – nu ne transformă în inamici.

Pentru tot românul, dilema mai mult decât hamletiană pare a fi devenit ”Pro-Băsescu ori Anti-Băsescu?” Nu sunt hăituit de această dilemă, o consider stupidă şi consider o absurditate faptul că atâția oameni sunt frământați, până la nevroză, de această întrebare.

Dintre ”intelectualii lui Băsescu”, au tot respectul meu cei care îşi asumă limpede opţiunea politică, fără a umbla cu fofârlica. Adică – fără a încerca să identifice  binele cu dl Băsescu (identificare ce constituie o fraudă) şi să inoculeze teama că în absenţa dlui Băsescu de la Cotroceni ţara ar pieri. O astfel de inoculare este o formă de terorism electoral.

Se întâmplă că nu găsesc motive convingătoare spre a fi un suporter necondiţionat al dlui Băsescu. La fel de bine, nu am nici o îndoială că va câştiga un alt mandat. Nu îl va câştiga fiindcă îl merită cu prisosinţă. Îl va câştiga pentru că restul candidaţilor par a-l merita şi mai puţin.

Un mesaj foarte belicos îmi pune brişca la gât şi mă somează să spun, cât ai zice pește!, de ce nu-mi place dl Traian Băsescu.

Răspund, nu de teamă, ci spre grabnica potolire a pacientului scăpat de sub supraveghere – nu că nu-mi place deloc dl Băsescu; nu-mi place suficient ca să-i dau votul fără mari strângeri de inimă. Şi dintre motivele pentru care nu-mi place suficient voi menţiona aici doar unul; probabil, pentru mulţi, nu tocmai un motiv foarte important.

Dl Băsescu este din cale afară de supărăcios. Se supără şi pe cei care-i cântă în strună aproape fără încetare. Mă opresc doar la supărările sale pe presă. Şi nu mă gândesc la ”ţiganca împuţită” de la Antene, nici la ”găozarul” de la o publicaţie anti-Băsescu.

Nu tocmai de mult, dl Băsescu s-a supărat până şi pe Evenimentul zilei, vasul amiral al flotei sale electorale! Tot ce i-a mai rămas dlui Băsescu este să ne anunţe că s-a supărat şi pe Bricul Mircea, fiindcă figura de provă nu prea seamănă cu bustul voinicului Vladimir Tismăneanu; pânzele nu aduc suficient cu papionul învolburat al dlui Patapievici; pupa refuză să murmure ”Banatu-i fruncea!”, cum greşit crede dl Băsescu că ar şopti în somn prietenul meu Mircea Mihăieş.

Aşadar, un motiv pentru care îi voi da votul meu dlui Băsescu este că nu vreau să se supere pe nişte oameni pe care, indiferent de opţiunea lor politică de azi ori de mâine, îi îndrăgesc. Ştim cu toţi – domnul Băsescu face urât la bucurie, iar la supărare face prăpăd.

Cât priveşte protejarea Bricului Mircea, parte a tezaurului naţional, o soluţie ar fi înlocuirea catargului principal cu silueta dlui Traian Ungureanu; al celui din față cu editorialul “Baroane!” (varianta Cărtărescu, dacă originalul arghezian nu mai este de găsit!); și catargul din spate cu o vinietă a dnei Rodica Culcer – din Era Socialistă sau de la Ambasada Statelor Unite din România, din vremurile Ceaușescu, nu contează.  Asta, temporar, până trece furtuna – fie ea provocată de bucurie, fie  de necaz.

Pe urmă, vedem noi – ori tragem podul de la mal, spre a repara greşeala lui George Bacovia, ori malul la pod, ca să intrăm şi noi în rândul lumii; că nu s-a născut el golul ăla istoric care să se tot întindă peste noi,

P.S. Evenimentul zilei publică şi opinii disametral opuse celor semnate de  membrii senatului ziarului, ceea ce spune multe despre şansele presei de a recupera parte din onorabilitatea pierdută într-o prea lungă forfotă electorală.

  • Ce verva, frate! As spune ca nu te afecteaza deloc sufocanta vara washingtoniana -- sau te afecteaza paradoxal, pe dos! Iar solutia de salvare a bricului Mircea mi se cum, cum sa spun?, irefutabila!

  • victor L

    Nu m-as repezi sa va ridic in slavi postarea (pe timpuri se zicea ca nu e bine sa-ti ridici nevasta in slavi de teama astronautilor).Este pe masura lumii in care traim :perfecta in imperfectiunea ei.

    Textul pompeaza ceva aer in asfixiatii plamini antibasescieni.
    Iar dl Basescu merita, pe merit, cite o scatoalca.

  • Ramstein

    Foarte periculosi sustinatorii lui Basescu -- sau cel putin o parte dintre ei; au la Cotroceni un model care ne (sau “ii”) reprezinta cu cinste atat la sarbatorile campenesti (care trebuie sa continue neaparat in acest an electoral, ne spune -- spre binele nostru! -- Basescu, in pofida absentei resurselor), cat si la scara planetara.

    Cred ca nu este tocmai potrivit sa comparam “prestatia reala a lui X” cu “se pare ca Y o sa fie la fel sau mai rau”.

  • Foarte alert si incitant si acest articol al dumneavoastra, domnule Tudoran!

    Chestiunea asta cu intelectualii lui Basescu si cu intelectualii romani de elita, in general, mi se dezvaluie acum a fi muuult, muuult mai complexa decat banuisem (pana a va fi citit blogul). Cred ca numai un taxonomist de exceptie ar scoate-o cumva la capat cu gruparea speciilor si subspeciilor intelighentiei noastre. Pe de o parte, fanaticii, a caror fascinatie pentru presedinte pare a functiona, exact cum ati spus, pe pilot automat. Pe de alta parte, specia fascinatilor cu intermitente, care, din cand in cand, (rar, si in general a treia zi dupa Scripturi) ies de sub vraja sugubatului Puck si traiesc, cu un sfasietor cutremur al luciditatii, uimirea si jena Titaniei cand vede, cu ochii in sfarsit larg deschisi, creatura pe care a tinut-o cu atata ardoare in brate. Spre deosebire de Titania, trezirea lor din vraja dureaza doar pret de un editorial la vreo gazeta, ori ptret de un interviu online, doar pana cand vigilentul de Puck le toarna iar zeama panselutei fermecate peste pleoapele dorminde. In fine, slava Domnului!, exista si categoria intelectualilor lucizi, eyes wide open, cu privirea roata, care, oricat de diferentiat ar cantari si-ar masura ei lucrurile, ajung la aceeasi concluzie: ăsta e, mai mult rau decat bun (aici apar micile diferente de apreciere), dar altu’ n-avem, asadar, cu el defilam. (M-am referit la presedinte Basescu.).

    Nu trebuie omisa nici subspecia sinecuristilor, care, optand sa devina manageri, prin gratie prezidentiala, asadar “partizani” pe statul de plata, nu renunta nici la pretentia de-a fi mari formatori (independenti!) de opinie. Ma rog, ei s-au autoplasat intr-o nişa sui-generis. (Nu cred ca e nevoie sa mentionez si numele reprezentantilor categoriile de intelectuali enumerate mai sus, ele fiind -- zic eu -- lesne de identificat.).

    Problema insa e insa in alta parte si nu stiu daca ea tine exclusiv de sentimentul romanesc al existentei, potrivit caruia, zice-se, ca romanului i-ar ajunge sa stie ca in principiu ar putea face un anumit lucru pentru a nu se mai mobiliza sa-l si infaptuiasca. Eu am o sumbra banuiala, si anume ca problema tine mai mult de sistem si de “structuri” (stiu, nomine odiosa!), care, in decenii, ne-au agatat marile creiere in unele clenciuri din care nimic si nimeni nu le mai poate scoate intacte. Altfel, cum sa ne explicam ca ditamai elitele -- moraliste, moralizatoare, reformiste si europeniste -- nu au izbandit sa impuna si in Romania o minima LUSTRATIE, asa cum au facut-o, cu mai mult sau mai putin succes, elitele fratesti din majoritatea fostelor tari comuniste?
    O suta de mii de semnaturi, din cel putin un sfert din judetele tarii, (mai putine decat a colectat EBA!), atat ne-ar fi trebuit, dupa Constitutia din 2003, pentru a impune lustratia prin initiativa cetateneasca. La cati pupini avem azi, la cati intelectuali disociati (in al doisprezecelea ceas?) de pupini, la cat ditamai GDS-ul, la cati jurnalisti cu rating si/sau tiraj, adunarea celor 100.000 de semnaturi ar fi putut fi floare la ureche.

    Sigur, istoria nu e contrafactuala, dar, daca am fi reusit, ehei, cu totul altfel am fi discutat noi astazi! Mai mult decat faptul ca am fi discutat altfel, am fi inceput si noi, in sfarsit, sa facem cativa pasi (decisivi) din isterie in istorie! Nici nu am fi avut atat de multe “sfere” de lustrat: un pic de curatenie in justitie, un pic in tagma politicienilor, ceva mai multa in lumea academica si in presa… Ce daca am fi ramas cu Panteonul pe mai mult de trei sferturi gol? De abia am fi facut un pic de loc pentru vocile care ar merita sa se auda mai bine. Ele sunt astazi bruiate de zeci de impostori, nimic altceva decat niste rotite si cureluse de legatura in sistem, rotite care isi dezvelesc dintii, ranjind, catre alte rotite, ce trag la functionarea aceluiasi sistem. Iar sistemul macina de douazeci de ani aceeasi neghina, spre isterizarea natiunii si cresterea (direct proportionala) a bunastarii “iubitilor ei fii”.

  • victor L

    ” Cel corect si integru se intimpla sa nu fie instruit, cel instruit se intimpala sa fie corupt. In fata celui corect si integru va trebui uneori contestata educatia, in fata celui instruit se cuvine citeodata negata corectitudinea.”

    Cum ii stiu, dupa postari, pe unii cam grabiti a scuipa otrava (normal, doar impotriva lui Basescu), poate reflecta asupra cuvintelor lui Bela Hamvas (in Lettre… nr. 70).

    Si cartile sfinte bat apropouri.

  • Ramstein

    Cartile sfinte vorbesc si despre “cel corupt si neinstruit”?

  • Carol

    Dupa cat am inteles, in opinia dvs cu referire la mandatul de presedinte, in comparatie cu Basescu “restul candidaţilor par a-l merita şi mai puţin”

    Oare e nevoie de un oarecare mesaj trimis de un necunoscut ( fie el chiar si virtual) ca sa ne spuneti, concret, cam ce parere aveti despre ceilalti? Sau, cel putin pe jumate atat de detaliat cum o faceti in cazul lui Basescu.
    Ca asa, sa-l “ciocaniti” mereu si concret doar pe unul, spunand lapidar despre ceilalti ca ar fi si mai rai, nu prea pare o abordare corecta (ca sa nu-i spun subiectiva) a temei.

  • victor L

    Scuze,
    iti recomand lectura articolului (o parte dintr-un eseu) publicat in Lettre; nu incerc sa te conving de nimic, stiu ca esti format pe “orice, numai Basescu nu”.

  • Dorin Tudoran

    Victorer: De unde detii informatia ca sunt format pe “orice, numai Basescu nu”?
    Da-mi un link, terog, pentru Lettre/Lettres, whatever.

    DT

  • Dorin Tudoran

    Carol: m-ai dus cu vorba data trecuta, nu mai tine. Spune-mi ce ai de spus; azi termin concediul si de maine nu mai pot “vorbi” aici decit seara, tarziu.

  • Dorin Tudoran

    Multumesc pentru comentariu. DT

  • Dorin Tudoran

    Victore: stai linistit. Il votez; ca si data trecuta. Dar nu fara a spune ce cred. D

  • Dorin Tudoran

    Concediul meu sfarseste azi, asa ca de maine vorbim mai rar dar cu acceasi placere. D

  • constans
  • Excelent comentariul. Stilul sepia-cuceritor, fiecare primind ce i se cuvine din ranita observatorului subiectiv de la Washington. O subiectivitate asumata.
    Eu as opta pentru formula: “Dintre (nu „din”)”intelectualii lui Băsescu”…

  • victor L

    Dle Tudoran,
    raspunsul ii era adresat lui Ramstein. Scuze pentru confuzie.
    Nu stiu/pot sa dau link la articol. Dar in nr. 70 sint si amintirile lui N. Manolescu despre dvoastra.
    Victor L (putin mai clar, Victor, din Lugoj).

  • Esti curajos, frate, eu nu las vota nici daca de asta ar depinde supravietuirea mea. E o jigodie abjecta, ca si ceilalti politruci romanesti!

  • Dorin Tudoran

    Multam. Interesant. Un punct de vedere ce trebuie luat in seama, de ce nu? DT

  • Dorin Tudoran

    Corect, “dintre” ramane. Multumesc. DT

  • Rita

    Va cam plicisiti, Dorin Tudoran, aia-i ! Si o tineti langa cu prietenii dumneavoastra, “intelectualii lui Basescu”. Va mai mirati ca cei care va tin isonul sunt doar un Liviu Antonesei gangav, care se gudura si el pe unde poate si mai tranteste un Doamne-ajuta !, si un Florin Iaru (tot mai agitat pe la TV, ca o iapa careia ii intra mustele in urechi). Poate ca s-ar mai alatura un Stelica Tanase dar cum nu e rost de banuti, nu cred ca si-ar pierde vremea.
    Veniti cu altceva daca vreti sa ne aduceti pe blogul dumneavoastra, cu propriile idei, cu continut, cu argumente, nu doar cu lipire de etichete pentru unii si altii (prieteni, desigur) si indicatii despre cum si ce ar fi mai bine sa faca (tot pentru prieteni). In definitiv, daca va sunt prieteni, de ce nu le spuneti in particular ce aveti sa le spuneti ? Ar putea parea ca vreti sa atrageti atentia asupra dumneavoastra folosindu-va de ei, ceea ce nu da bine la un caracter frumos.

  • Dorin Tudoran

    Rita:

    Nu te trage nimeni de maneca pe acest blog.
    Ai venit, ai citit, nu ti-a placut. Nu are rost sa i revii.
    Sunt mii de alte bloguri in limba romana unde te-ai simti mult mai bine.

    Multumesc pentru efort dar, zau, nu merita sa-l repeti.

    DT

  • Doamna Rita, te du si lasa-ne in durerea noastra! Nu stiu fratele Dorin, dar eu chiar n-am cgef de nazurile d-voastra! Viata are si parti placute, iar daca nu aveti parte de ele, chiar n-am vreun chef sa ma simt vinovat!

  • victor L

    Greseala, dle Tudoran,
    nu faceam propaganda electorala pentru presedinte.
    Si spuneam ca merita cite o scatoalca.

  • Dorin Tudoran

    victor, tu chiar nu stii de gluma? de votat, il votez, probabil, dar nu te-am acuzat de propaganda electorala. scatoalca, zici? sa-i mai dea si altii, daca au chef. chiar n-am nimic, personal, cu dl basescu: nu mi-a furat bicicleta, nu mi-a spart geamurile casei etc. dt

  • Tony

    Ion Cristoiu, Dorin Tudoran, Traian Ungureanu. Ce ar putea avea in comun acesti domni? Or ei avea si altele dar pentu moment doua lucruri mi se pare evident ca le au in comun:
    1) Toti au pareri clare, categorice, vizionare si exhaustive despre universul “Basescu”, chiar daca usor diferite de la unul la altul;
    2) Toti trei au obsesia (maniacala?) a etalarii (exhibitioniste?) a acestei pareri prin procedeul “pitrocire”.

    Ca sunt corecte (sau nu), pertinente (sau nu), utile (sau nu), divergenre (sau nu), complementare (sau nu) nici nu mai conteaza. Exprimarea redundanta a sentimentului basescian la cei trei mari romani a capatat accente existentiale infricosatoare. Prezentarea problemei a devenit mult mai importanta decat problema insasi. Basescu este doar pretextul manifestarii unei afectiuni comune si cu manifestari asemanatoare la cei trei.

    P.S. Vorbesc de ioncristoiul anilor trecuti pentru ca cel de azi pare vindecat cumva.

    * Oarecum socant raspunsul dat Ritei. Ati putea pune un anumt la intrare: Accesul permis doar admiratorilor neconditionati. Ori poate ca putina luciditate adaugata in ingredientele care comun raspunsurile ar fi inca si mai benefica. Altfel cei carora acest blog le place foarte tare dar nu total si neconditionat vor fi pusi in incurcatura. Daca ceva nu-mi place ce ar trebui sa fac? Sa torn mai intai si de fiecare data ode si sa explic in clar de ce-l ador pe Dorin Tudoran, blogul såu si dialogurile nascute aici si numai apoi sa critic ceva punctual care ma deranjeaza. Combateti-ma, ironizati-ma, ignorati-ma si daca o veti face cu talent, cu consecventa si perspicacitate plec eu si singur dar nu-mi spunet sa plec, sa tac, sa nu ma exprim. Nu d-voastra. Daca se poate.

  • Rita

    pt. domnul Antonesei:

    In schimb aveti chef sa va bagati singur in seama pe blogul “fratelui”. Comic. De fapt, ridicol.

  • Dorin Tudoran

    De ce te-as ironiza, Tony?
    Imi cer scuze Ritei, daca tonul raspunsului a fost socant.
    Rationamentul e simplu — daca nu-mi place un ziar, un post de televiziune, o revista etc., nu ma mai intereseaza.Dar, corect, am dreptul sa spun ce nu-mi place. Asa e.

    E dreptul tau sa crezi ca prezentarea problemei a devenit mai mare decat problema insasi; altora, dupa cum citesc pe acest blog si in alte locuri, li se pare ca “problema” este suficient de mare… Pareri si pareri.

    Da, de luciditate in raspunsuri avem nevoie cu toti. Multumesc pentru sfat. Serios.

    DT

  • Tony

    Pro DOC (cine e DOC?) -- mi se pare… amuzant ca in clasificarea neinduratoarea a sub-speciilor de intelectuali n-ati gasit deloc reprezentanti printre fanaticii anti-basescieni. Si, vorba ‘ceea, in alta ordine de idei, d-voastra cand va terminati concediul?

  • Dorin Tudoran

    Toni: ce amuzant? Ma dojenesti pentru raspunsul oarecum socant dat Ritei. Dupa care, ma inviti sa nu mai continuu acest bloc — povesctea… concediului.

    Stau si ma intreb, ca un exhibitionist ce sunt, ce este mai socant: ce am savarsit eu sau ce imi sugerezi, asa, fin, ca o subtila lobitura la biliard?

    Da-i-nainte, poate renunt la blog. La fel si in cazul in care nu renunt -- da-i-nainte!

  • orangeskorpion

    EU NU L-AS VOTA, domnule Antonesei…

    sa nu-mi spuneti ca v-ati grabit, ca nu accept asemenea scuza..

    dlui Tudoran,

    terorism electoral?? basescian???

    unde ati vazut asta?
    la Antene?
    la Protv?
    la TVR?
    la iRealitatea?
    la Ziua? cica SRS a scris al 13.lea articol contra Basescu,
    la Gindul? unde CTP il “adora” pe pirat
    la Cotidianul?

    pai, atunci unde, Herr Tudoran???

    v-am spus ca “privim” realitati romanesti total diferite si ma mir ca de la Washington Romania, Basescu, poporul, mogulii, politrucii cleptocrati unii fost-pucisti Nu se vad mai clar decit de aici la mica distanta…

    🙂

  • Ati avut impresoa ca vreau sa-mi cer scuze? Nu, nu tin.

  • orangeskorpion

    Inlocuiti cuvintul cu motiv; nu am vrut sa-mi cereti mie scuze, doamne fereste, ci sa nu invocati graba… pentru greseala…
    that’s all, dar vad ca v-ati cam suparat si dvs!
    pacat…. si mai spune dl. Tudoran ca Basescu este suparacios
    🙂

  • Nu, nu m-am suparat, am avut o zi cam grea si sitn cam fara chef. Mai bine nu intram in seara asta. Revin miine. Cele bune, l. a.

  • nene

    Baiatu’ asta n-a scris si ca “Traian Basescu este unicul politician care stie sa aplice, cu salubra clarviziune, distinctia dintre prieten si dusman”? Am tinut minte expresia pentru ca am intalnit-o intr-un articol de Carl Schmitt (despre Hitler, nu despre Basescu, Doamne fereste!)

  • Dorin Tudoran

    Skorpion:

    Unde te afli si de unde scrii nu e prea important. Poti fi orb si aflat in proximitatea problemei asa cum poti fi orb si de peste mari si tari.

    Te-ai gandit cumva ca terorism electoral poate fi: a) un termen tehnic din lumea alegerilor sau b) o figura de stil?

    De exemplu, eu banuiesc ca “orangeskorpion” vrea sa spuna ca vrei sa plasezi o intepatura mortala fostelor si viitoarelor “revolutii portocalii” — din Ucraina pina in Coreea de Nord.

    Altcineva poate sa creada ca “orangeskorpion” vrea sa transmita ca esti in totdeauna gata sa iti pui veninul din coada impotriva tuturor dusmanilor acestor “revolutii portocalii”.

    Altii pot sa creada chiar lucruri si mai bizare.

    Eu cred ca esti simpatic si iti arde de intepaturi.

    DT

  • orangeskorpion

    Dle Tudoran,

    raspunsul corect este: Eu cred ca esti simpatic si iti arde de intepaturi.

    🙂

    de regula, se spune ca de la distanta lucrurile se vad mai clar…multi amici de-ai mei din diverse tari (Europa sau Canada) au constatat, de fiecare data, venind in tara, ca ceva se misca in directia buna, chiar daca o natzie intreaga se vaicarea ca nimic nu s-a schimbat, ca totul este rau spre dezastru…

    asa ceva voiam si de la dvs: sa fiti obiectiv!

    🙂

    mai incercati!

    gute Nacht!
    sk.

  • Tony

    @Dorin Tudoran -- am mai degraba impresia ca ti-a ramas un rest de raspuns de la interventia mea precedenta care musai trebuia descarcat alminteri nu-mi explic continuarea aici, pe firul in care comentam strict (fara nicio aluzie exterioara) postarea d-lui Pro DOC. Mie mi s-a parut amuzata. La nevoie pot explica mai clar. Intrucat interventiile d-lui Pro DOC sunt nu doar amuzante dar si lungi si dese am tras concluzia ca e mult mai in concediu decat tine si ma interesa cam cat mai are. Simpla curiozitate. Nici vorba de biliard.

    Bloc sau blog?

    Despre “exhibitionism si renuntare” nu-mi ingadui sa vorbesc asa, in doi peri. Stai sa intru si eu in concediu si mai vorbim.

  • @Tony
    1) Am intrat in “ciberspatiu” ca Pro DOC, fiindca am incurcat borcanele, cand novice fiind, m-am logat prima oara la forumul unui ziar si… am confundat username-ul cu nick-ul. Asa s-a facut de-am ajuns (in virtual) si Pro si DOC !:)
    Fiindca nu cred ca nick-ul conteaza si pentru ca nu m-a preocupat sa-i dau o anumita semnificatie, m-am logat de atunci incolo ca Pro DOC, mai ales ca nick-ul DOC -- pe care as vrut sa-l adopt la un moment dat -- fuses adjudecat. 🙂
    2) Buna ideea de a-i clasifica pe cei din tabara cealalta, partile fiind oarecum simetrice si complementare. Ma voi incumeta, dar nu azi, fiindca am avut o zi grea si s-ar putea sa-mi scape unele “nuante” …

  • Tony

    @Pro DOC (only) -- Ei asa da! M-am mai linistit. Am o imaginatie cam alunecoasa si-ncepusem sa-mi inchipui ca “prodocul” e o sugestie pentru un soi de fanatic pro Oprescian. Nu ca asta m-ar nelinisti dar, ca tot omu, detest nesiguranta. Daca nu cumva “pro” vine de la “procuror” si si “doc” de la doctor in drept.

    De-abia astept clasificarea intelectualului Voiculescu.

  • @Tony

    Bag sama ca asteptati de la mine sa extind sfera “clasificarilor” -- de la editorialisti si alti civili ai societatii noastre civile la politicieni si/sau moguli de presa. D’accord! Atunci, pe Voiculescu vi-l livrez la pachet cu dl. Boc ori, daca va place mai mult, cu d-na Udrea. Daca-l preferati insa in tandem cu George Constantin Paunescu, va rog sa ma anuntati.

    P.S. Ma bucur ca, intr-o oarecare masura, am reusit sa va linistesc imaginatia speculativa, cel putin in ceea ce priveste etimologia nick-ul meu. 🙂

  • Tony

    @Pro DOC -- O sa va incurcati. Folositi simultan prea multe criterii de clasificare. Peste tipurile de intelectuali (un criteriu) si orientarea pro/anti Basescu (al doilea criteriu) acum mai vreti sa adaugati si criteriul editorialisti/needitorialisti. Nu sunteti pragmatic deloc, deloc. Si va avantati fara sa anticipati. Eu constatam amuzat inca de la inceput ca in clasificarea initiala a intelectualilor (facuta de dv) nu se regaseau in niciun fel anti-basescieni. Matematic vorbind asta inseamna ca intersectia dintre multimea intelectualilor (veritabili) si multimea anti-basescienilor (fanatici) este multimea vida. Ulterior mi-am amintit tot amuzat (ce sa fac, sunt o fire vesela) de interventia d-lui Voiculescu in care se auto-proclama intelectual pentru ca are (la baza) facultate si doctorat. Ca nu e editorialist asta nu e in nici un fel vina mea. Poate a d-voaastra! Va astept cu combinarile de n luate cate x.

  • Dorin Tudoran

    mai incerc.
    by the way, Sind aller guten Dinge drei?

  • Florin Iaru

    Rita, in afara de sentinte, mai stiti ceva?
    Cum am mai spus: imprecatia si injuria tin de minune loc de argumente.
    Si revin la un “argument” de bun simt: nu-mi place un loc, nu il vizitez.
    Rita, Rita, lovely Rita…
    Va iluzionati. De fapt, ceea ce ii cereti lui DT e sa cinte odata cu corul imne de slava, asa, poate, poate, isi va rascumpara iertarea. Ce bine ca nu calatoresc pe aceeasi corabioara cu dvs., desi, trebuie sa recunosc. E bine pe punte: ideile nu va tulbura, indoielile nu va dau tircoale, lumea e numai plina de certitudini si idei prefabricate. Pai cum sa nu fie viata frumoasa?
    De o parte unul isi spune numele in clar, de cealalta, vine neica Nimeni si-i da cu anonimiul in cap. Sa va mai explic de ce Beatles nu are nici o legatura cu numele dvs.?

  • Florin Iaru

    Draga Liviu
    Ceea ce nu pot intelege sustinatorii fanatici e ca omul poate fi si posesor sau producator de gindire critica. Adica: poti sa-ti schimbi sau nuantezi opiniile, in urma faptelor sau vorbelor. Pe cei mai multi fosti adepti ai predesintelui i-a intors din cale un motiv: filosofic, moral, personal. E atit de greu de inteles? E oare imposibil sa te simti tradat de un individ? Fie el si cu stea sau mesa-n frunte?
    E, dupa cum se vede! Cel mai banuit motiv pare, pentru domniile lor, cumpararea (pe petrodolari, euro sau alte valute) constiintelor. Mintisoara lor foarte ingusta in subtilitatile logicii nu pot intelege un alt motiv. E imposibil -- spun ei -- sa-l dusmanesti, sa-l antipatizezi sau sa-ti fie indiferent sincer domnul presedinte. Oho, daca ar fi asa, s-ar goli sacul de bani ai Vintului, Voiculescului sau Patriciului.
    De fiecare data cind intilnesc acest tip de judecata (de regula arogant, jignitor si suficient), aleg optiunea ignore. Te poti supara ca ploua, bate vintul sau s-a spart teava de la canalizare?

  • mihai 4

    Ding: http://www.badin.ro/2009/08/exclusiv-si-exploziv-cum-sunt-pltii-agenii-de-infl.html?lsid=47C0ADD08ADCD5A5588F61B2B0BE8EBF Doamne ce e si cu presa asta!Uni iau bani alti nu, asa ca hai sa-i ajutam tot pe aia care papa din cel putin doua manute ca de,au caracter si merita.

  • mihai 4

    Ding ding: http://www.badin.ro/2009/08/exclusiv-si-exploziv-cum-sunt-pltii-agenii-de-infl.html?lsid=47C0ADD08ADCD5A5588F61B2B0BE8EBF Doamne ce e si cu presa asta!Unii iau bani, alti nu, asa ca hai sa-i ajutam tot pe aia care papa din cel putin doua manute ca de,au caracter si merita.

  • Da, cred ca e cea mai buna optiune. Am ales-o si eu, dar fiind cam ostenit aseara, am utilizat-o putin cam vehement! Acum, intre noi -- faptul ca am renuntat la Cotidianul, unde nu eram prost platit si, daca reveneam asupra deciziei, eram platit si mai bine, ar putea functiona ca un argument ca il pot critica, cind e cazul si, din pacate, e cazul prea des!, pe gratis? Deci, ca o fac nefiind platit pentru asta?

  • Ramstein

    @Tony
    Singurul care are “pareri categorice” este, evident, Traian Ungureanu.
    Ion Cristoiu a amestecat intotdeauna critica cu exprimarea unei anumite simpatii atunci cand vorbea despre Basescu -- problema de gust. Ulterior, dupa o cearta in “interiorul echipei”, “simpatia” a devenit -- categoric! -- mai mare.
    Iar articolele semnate Dorin Tudoran pe acest blog vorbesc, dimpotriva, de… categorice indoieli.

  • @Tony
    Pesemne ca ati intrat mai tarziu pe acest blog, altfel ati fi inteles ca tema propusa de autorul lui a fost ‘intelectualii lui Basescu”. Dvs. propopuneti o schimbare a universului de discus, provocandu-ma, amuzant, (nici mie nu-mi lipseste simtul umorului!) la o clasificare a intelectualilor antibasescieni. OK. In cazul intelectualilor “pro”, discutia a fost limitata la jurnalisti si reprezentanti ai societatii civile care isi exprima un atasament ardent, in care a amortit spiritul critic, fata de presedinte. V-am rugat sa-mi precizati ce categorii de antibabscieni inraiti ar trebui sa am vedere pentru clasificare: jurnalisti, politicieni, moguli? Preferabil e sa clasificam indivizi dintr-o categorie la fel de bine circumscrisa precum cea propusa de dl Tudoran. Daca vreti sa ma refer la intelectuali pur si simplu, mai mult sau mai putin inchipuiti, inseamna ca schimbam criteriul de clasificare. Nicio problema. Atunci vi-l livrez pe Voiculescu la pachet cu EBA, tot intelectuala autodeclarata, pentru ca si ea are (la baza) facultate si masterat. 🙂

  • @Tony

    Scuze, discurs, nu “discus”.

    Nu de alta, dar la imaginatia dvs. si la dezvoltatul dvs. simt al umorului cine stie ce poate sa iasa din mancarea unei litere. 🙂

    Ma sparie gandul, zau asa.

  • Carol

    Dle Tudoran

    Sincer sa fiu, nu mai prea am nimic sa va spun. Personal, m-am lamurit in ce va priveste. Nu e nici de bine nici de rau. E doar o lamurire, nimic altceva.

    Concediu placut!

  • Dorin Tudoran

    o fi. dar Carl Schmitt nu este neaparat cunoscut tuturor. se pot exprima ganduri asemanatoare si in necunostinta de cauza, dar cauza pentru care exprimi acele ganduri poate deveni cunoscuta

  • Dorin Tudoran

    Carol:

    Bine ca, in sfarsit, te-ai lamurit. Cum am devenit un “caz clasat”, vorbim, mai rar si cand ai chef; dar direct, fara “invaluiri”, ca amandoi suntem ocupati, nu? Serviciu usor!

  • Tony

    @Pro DOC -- Am impresia ca discutia noastra a alunecat pe nesimtite dar totusi foarte rapid intr-un derizoriu iremediabil si profund, numai bun de constatat. Este cu atat mai ingrijorator cu cat n-a fost vorba de o basculare brusca ci de o evolutie naturala. Cine stie? Poate ca de atata suntem in stare. Fara a cauta vinovatii va propun sa ne mai acordam o sansa intr-un alt punct. Sunt sigur ca vor exista multe posbilitati (de ratat sau de valorificat) pe acest blog (daca nu cumva il va abandona dl. Tudoran prea curand).

  • Rita

    Florin Iaru,

    Ati putea sa va opriti putin din agitatie? Haideti, usor, usor, aasaaa :

    De unde stiti ca nu ma tulbura ideile ? Reiese din postarea mea? Care sunt marile idei formulate pe acest blog care m-au ocolit ? V-as fi recunoscatoare pentru un rezumat al lor. Dimpotriva, n-am vazut nici un fel de dezbatere reala, nici un raspuns dat celor care au venit cu argumente: cand orangeskorpion a raspuns foarte clar ideii (ca sa nu-i spun acuzatie) ca cei care il sustin pe Traian Basescu ar inocula o forma de terorism electoral, Dorin Tudoran a dat-o pe gluma; cand Carol i-a cerut sa vorbeasca si despre ceilalti candidati macar pe jumatate din cat o face despre Basescu, Dorin Tudoran a dat-o din nou cotita; cand cineva a postat un articol foarte pertinent al lui Mihail Neamtu despre basescofobie, Dorin Tudoran n-a avut nimic de spus.

    Probabil, in frenetica dumneavoastra basescofobie, nici nu ati bagat de seama lipsa de dialog; impotriva lui Basescu nu e nevoie de argumente, a-l injura (cum o face Liviu Antonesei chiar aici pe blog) e lucrul cel mai firesc, melodia cea mai cunoscuta ; cei care n-o canta, sunt automat suspecti si transformati in adulatori; si da-i si scrie impotriva lor (de pe pozitia celor care detin adevarul, desigur)

    De unde reiese ca nu-mi dau tarcoale indoielile ? Mai degraba dumneavoastra pareti sa aplicati acest sablon tuturor celor care nu sunt pe “aceeasi corabioara” cu dumneavoastra (a dumneavoastra e cea buna, a mea e cea gresita si meschina); si daca tot vorbim de indoieli, chiar daca nu acord aceleasi virtuti indoielii cum pareti a o face dumneavoastra si nu gasesc ca indoiala este cu tot dinadinsul ceva bun, as fi curioasa care sunt marile indoieli care va bantuie; ca nu prea va afisati cu ele (atat cat v-am putut urmari eu)

    Limbajul corpului dumneavoastra este unul al hiper-certitudinii asupra parerilor pe care le aveti (dar din pacate nu prea le exprimati coerent si nici pana la capat, ca v-o ia corpul inainte); de curand v-ati aflat in acelasi studio cu Vanghelie si nu l-ati atins nici cu-o floare, in schimb ati zambit superior si atoatestiutor toata emisiunea la adresa lui Basescu si a PDL-ului; zambetul superior si grimasele lui Florin Iaru sunt in sine argumente, de ce ar mai trebui sa si explicam ceva ? poate nu stiti, dar chiar si atunci cand camera era pusa pe ceilalti interlocutori care vorbeau, in stanga ecranului se vedeau mainile dumneavoastra agitandu-se (deci dati din maini si cand nu vorbiti- e ingrijorator, nu credeti ?)

    Imi mai amintesc ca v-am vazut intr-o emisiune a lui Liviu Mihaiu in care erati foarte sigur ca un stat din care religia este complet eliminata este mai bun decat unul in care ea exista; iar despre icoane stiti cu siguranta ca degradeaza sufletele tinerilor; in ateismul dumneavoastra, aveti vreo cat de mica indoiala ?

    Dar asupra optiunii dumneavoastra politice (indiferent care e aceea- chiar si aceea de a nu avea nici una), aveti vreo indoiala? Daca ati avea-o, nu ati fi atat de vehement impotriva celor care au o optiune, in speta Traian Basescu. Si cum vi se pare, de pilda, faptul ca Dorin Tudoran admite ca il voteaza pe Traian Basescu dar toarna seriale despre cei care il sustin? Pai, ori i se pare o varianta mai buna, ori nu.

    Cu un singur lucru sunt de acord din toata postarea pe care mi-ati adresat-o (cu superioritate): nu e fair ca discutiile sa se poarte intre oameni care semneaza cu numele lor si oameni care nu-si dau numele. Dar nu eu am inventat blogul, iar daca ar aparea o dezbatere publica pe aceasta tema, sunt sigura ca ati apara dreptul celor care comenteaza de a o face sub anonimat. Ati avea curajul sa va asumati public o alta pozitie? Daca da, accept apostrofarea dumneavoastra (chiar daca e facuta intr-un mod total neelegant – “neica nimeni” etc). Daca nu, incercati sa va inghititi replicile de acest tip.

    Cum nu sunt in concediu, ma opresc aici.

  • Tony

    @Ramstein – In mod evident (vorba ta) te afli in eroare. Ca asta este rezultat al faptului ca te inseli pur si simplu (varianta benigna) sau ca te inseli pentru ca esti rau intentionat, nu conteaza prea tare. Intrucat te cunosc destul de bine din blogosfera inclin sa cred ca esti rau intentionat. Ion Cristoiu s-a aflat pentru cativa ani intr-o campanie zilnica anti-Basescu. Sau ma rog el asa si-a imaginat sincer. N-are rost sa insist acum asupra resorturilor pshologice care l-au determinat sa-si etaleze umorile folosindu-l ca pretext pe principalul personaj al timpului. Mijloacele rudimentare si vadita obsesie maniacala a lui Ion Cristoiu (desi a avut ecouri constante in cadrul unui grup de cititori de aceeasi factura; vezi forumul Ion Cristoiu) au determinat ce-i drept efecte mai degraba inverse decat cele aparent scontate de catre Ion Cristoiu in prea zilnicul său exercitiul de manipulare. Pana si lucrurile cu adevarat imputabile comise de catre presedintele Basescu s-au pierdut in noianul de rahat zilnic produs de editorialistul-minune. Blocarea lui Ion Cristoiu in mecanismul de aparenta razboire cu Basescu pentru ani si ani de zile ramane un fenomen insuficient studiat din punct de vedere psihologic. Ion Cristoiu s-a vindecat spontan prin epuizarea (momentana) a umorilor sale interioare. Ajunsese sa le livreze in afara cu o rata mult mai mare decat era capabil sa le genereze in interior. Acum e in pauza de acumulari (cantitative). Este posibil ca atunci cand va fi capabil sa faca (iarasi) saltul calitativ, Basescu sa nu mai fie suficient de imprtanta ca sa-i merite atentia. Cristoiu (micul-marele-Cristoiu) nu lupta decat cu cineva de talia sa: cu cel mai mare. Faptul ca tu incerci acum sa reevaluezi opera piticului prin starea sa de acum este o diversiune buna doar pentru tine insuti.

    Traian Ungureanu. Hm. Ramane un nedreptatit inclusiv pe acest blog. Bogatia materialelor sale in care se refera la fenomenul „Basescu” este tratata intotdeana afara din context. Aceasta bogatie (in sine) are desigur justificari psihologice asemanatoare cu cele din cazurile Cristoiu sau Tudoran, dar exista totusi unele aspecte care ar trebui considerate. Nu-mi este la indemana sa fac in cateva cuvinte punerea inapoi in context a activitatii editorialiste a lui TRU. Nici nu-mi propun. Vreau doar sa spun ca, lund la intamplare oricare dintre articlolele sale referitoare la Basescu, si ignorandu-le complet pe toate celelalte, ca si cum cel ales ar fi fost singurul (un exercitiu de imaginatie destul de dificil ce-i drept) am putea constata o rigoare logica si o argumentare impecabila. Rareori s-a gasit cineva sa-l contrazica punctual pe TRU (intr-o maniera credibila si/sau macar comparabila ca eleganta intelectuala) in legatura cu luarile sale de pozitie. Inflatia acestor luari de pozitie a devenit punctul vulnerabil al campaniei sale de sustinere a presedintelui Basescu. Din pacate capcana in care a cazut TRU este greu de evitat pentru orice om inteligent, consecvent si temperamental. TRU nu este un pro-besecian deact in masura in care este un adversar al reancarnarii comunismului intr-o varianta metamorfozata, difuza si descentralizata. Find complicat sa fii in acelasi timp anti-iliescu, anti-nastase, anti-patrici, anti-mazare, anti-voiculescu, anti-mirceabadea, anti-ciutacu, anti-etc-etc-etc, e mai comod sa fi pro-Basescu. E o simplificare simbolica. La urma urmelor care sunt variantele alternative? Cristoiu si Tudoran.

    Dorin Tudoran – (despre care spui ca ar practica jocul categoricelor indoieli) este un alt actor care-si joaca rolul lundu-l pe basescu drept martor si pretext. Daca privesti acest blog ai impresia ca a fost creat special pentru ca tovarasul basescu sa fie adus in discutia colectivului. Dar nu este deloc asa. Pacaliti de aparente incep sa-si faca aparitia aici micii TRU si mici Cristoi care vor lua teapa daca nu cumva Dorin Tudoran se va sufoca mai inante din cauza lor. Dorin Tudoran are totusi pareri categorice despre Basescu de pe pozitia sa de profund apolitic ceea ce-i ingaduie nu neutralitate ci detasare. Repetarea obsesiva a acestor pareri detasate este insa instrumentul altor cauze. Dorin Tudoran are o treaba cu intelectualii veritabili din Romania. Cum nici unul dintre acestia nu se gaseste in siajul adversarilor politici ai lui Basescu ce rost ar avea discutia despre Geoana, Antonescu sau Duda. Dorin Tudoran un remarcabil intelectual al natiei nu-si gaseste locul in peisajul intelectual al patriei si tot incearca (de cativa nai buni) sa se lamureasca pe sine sau sa-i forteze pe altii sa-l lamureasca in legatura cu pozitia sa. Din motive de continuitate i se pare ca Basescu este vehicolul potrivit catre aceste necesare clarificari. Si spun continuitate pentru ca atunci cand a cam disparut din presa daboviteana tot cu asta se cam ocupa: cu exprimarea repetat-obsesiva a detasarii sale lucide fata de marele dibaci. Cata luciditate atata suferinta. Problema este daca suntem in postura de a ne ingadui detasari cu caracter de foileton. Probabil ca de acolo din America, apoliticul intelectual Dorin Tudoran este in aceasta postura. Macar daca l-ar ajuta in necesarele clarificari. In privinta lui Basescu adevarul (ambalat in mult rahat) se gaseste raspandit la cristoi, tru-si si tudorani. Dar e un adevar fara relevanta in actualul context politic din Romania.

  • Dorin Tudoran

    @Rita
    Doamna,

    Nu vreau sa va dau inca un raspuns “socant”, totusi, de ce reveniti pe un blog ce va displace profund?

    Nu am dat-o pe gluma, Doamna. Mi-am permis — dreptul meu, nu? — sa vorbesc despre acelasi subiect pe un ton mai relaxat, dar, terorism electoral am spus, terorism electoral ramane. Asta nu vrea sa insemne ca practicat de unii, nue este practicat si de altii, citati intr-o lista de altcineva pe acest blog. Simplu, Domana: cand sperii electoratul ca de pierde candidatul sustinut de tine, tara dispare de pe fata pamanitului, practici ceea ce se numeste terorism electoral.

    Si-apoi, stimata Doamna, cu toti trebuie sa fim — indiferent ce candidat sustinem — pregatiti a supravietui (ca persoane, ca miscare de sprijin, ca — iata si vorba cea mare — ca natiune) daca al nostru candidat pierde. Atitudinea contrarie poate provoca tot felul de neplaceri ori situatii penibile. De aceea am si dat exemplul dlui Traian Ungureanu, pregatit sa se arunce de pe un bloc, daca PDL se aliaza cu PSD, iar atunci cand alianta s-a produs, dl Unugureanu a uitat sa se sinucida (Slava Domnului ca nu a facut-o!) si s-a dus, vorba poetului, “sa moara putin” in Parlamentul European.

    Bun, e o vacanta placuta, Belgia are una din cele mai bune bucatarii din lume, dar ce se va intimpla daca, atunci cand se intoarce dl Ungureanu de la PE, PDL va fi la guvernare tot alaturi de PSD?

    Ce vor face sustinatorii fanatici ai dlui Basescu daca acesta — prin miracol — pierde alegerile? Intreb acest lucru, fiindca ei ne explica, si ii cred, ca vor sa se implice, sa joace un rol pe piata politica a tarii etc.

    Cum vor juca, in continuare, acest rol benefic, intr-adevar pentru tara, daca dl Basescu nu castiga? Cum vedeti, unii au si inceput sa renunte, ca si cum nu stiau ca intrand intr-o forma de activism politic exista sanse sa castigi dar si sanse sa pierzi. Mai iei si pumni in cap, nu esti tinut doar adoratii. Ma opresc aici, ca va “confuzez” cu totul.

    Nu am dat-o cotita, Doamna. Vorbesc — cind doresc si despre cine doresc. Dar nu impiedic pe nimeni sa vorbeasca — de cite ori doreste --despre alti candidati.

    Nu am nici o obligatie, Doamna, sa comentez, de fiecare data, orice se posteaza pe acest blog; nici macar cand este vorba de un articol al dlui Mihail Neamtu. Uneori tac si ma gandesc la ce ar fi bine sa spun chiar cand mi se dau citate din Kant ori din Biblie. Cand am sa gasesc de cuviinta sa spun ceva despre dl Neamtu, o voi face

    Am citit articole la fel de interesante precum cel mentionat de dvs., articole avandu-l ca subiect (nu ca autor) chiar pe dl Mihail Neamtu. Tot nu am comentat; inca.

    Nu stiu cum e mai politicos sa spun:

    a) va faceti ca nu intelegeti ori
    b) chiar nu intelegeti ce spun.

    Va mai spun o data si gata:

    Una este sa votezi un candidat in lipsa unuia substantial mai plauzibil si alta este, Doamna, sa sustii un candidat spunind ca de nu cistiga, tara se duce de rapa. Una este sa luminezi si alta este sa bagi spaima in electorat. Sunt si asa destule motive de spaima si fara astfel de tactici. Oricine recurge la ele este in culpa.

    Daca si o distinctie atit de evidenta trece prin fata ochilor dumneavoastra fara sa o vedeti, devine greu, Doamna, sa purtam un dialog.

    In sfarsit, va dau dreptate in doua privinte, Doamna:

    1. Da, nu dvs. ati inventat blogul. Felicitari!
    2. Da, anonimatul e un drept castigat.

    Dar, stimata Doamna, mai cred ceva: cum dreptul la anonimat e deja adjudecat, n-ar fi rau sa ne castigam si curajul de a semana cu numele noastre, cele adevarate.

    Anonimatului “politicos”, Doamna, eu ii prefer “obraznicia” de a semna cu numele adevarat. Dar nu impun nimanui sa iasa din anonimat, caci, draga Doamna, anonimatul este si un destin. Si destinului e greu sa i te opui; ca e destinul tau, sau destinul altuia -- totuna.

    In sfarsit, vad ca va numesc “Doamna”, cand este foarte posibil ca ar trebui sa ma dresez umneavoastra cu “Domnule”. Iata, as zice, un alt inconvenient — minim, recunosc! — determinat de practicarea anonimatului.

    Nu mai corectez, ca sa va dau motive suplimentare de repros.

    DT

  • Dorin Tudoran

    Tony, esti prea bun ca sa pretinzi ca nu ne cunoastem.

    Micro-eseul tau este excelent. Evident, cateva lucruri sunt usor trase de par. Nu ti le mentionez caci le stii — doar esti autorul textului.

    Ma indoiesc insa ca ai dreptate scriind ca adevarul despre dl Basescu “e un adevar fara relevanta in actualul context politic.” Ma si sperie un pic afirmatia ta.

    Daca adevarul despre Basescu nu e relevant, atunci adevarul despre cine altcineva ar fi relevant intr-un an cu prezidentiale in Romania? Adevarul despre Petru cel Mare?

    Punctul cel mai bun, in opinia mea, il atingi (desi felul cum il exprimi poate fi “perfectionat”) cand spui ca am o problema cu “intelectualii autentici” din Romania.

    Am recunoscut de foarte multe ori: par suspect unora ca “dau” mai mult in “oamenii de bine” decat in “oamenii de rau”.

    Adevarat, asa “dau” — fiindca ma doare mai tare cand vad (daca vad corect este alta discutie) ca “oameni de bine” comit o eroare decat ma nelinisteste faptul ca “oameni de rau” calca in strachini. Nu pot ramane rece, cand un intelectual stralucit da cu bata in balta, dar ma pot abtine vreme indelungata sa nu-mi dau cu parerea despre ce face un idiot.

    Nu cunosc lista cu “intelectualii celorlalti”, deci nu pot judeca ce spui, dar, asa, din prudenta, si tot nu cred ca ar trebui sa afirma ca in “siajul” celorlalti chiar nu se afla nici un intelectual de valoare.

    In sfarsit, ca sa te urmez, este “fara relevanta” daca scriu ori nu si despre alti candidati. Ca si despre altii, si despre mine multi oameni au deja o opinie formata. Daca ei cred ca sunt anti-Basescu, anti-Basescu raman; orice as scrie despre ceilalti candidati. Adevarul esre “lipsit de relevanta” si in acest caz.

    Vrei o dovada (stiu ca nu vrei caci esti foarte bine informat), iti pot da niste linkuri care sa te duca la articole pe care le-am scris, de pilda, “data trecuta”: si despre Traian Basescu, si despre Theodor Stolojan si despre Andrian Nastase. Dar le stii, asa ca…

    Multam pentru comentariu, si nu mai corectez, ca tot nu are nici o “relevanta”, nu?

    DT

  • Doamna Rita,

    Cateva dintre problemele pe care le-ati ridicat ma imping sa intervin.

    1) Dupa cum vedeti, eu insumi semnez sub un nick-name, din motive pe care le consider intemeiate. Asta insa nu-mi da, sub nici o forma dreptul ca, din pozitia mea de anonim sa-mi atac interlocutorul – persoana publica – cu argumente care n-au nici in maneca si nici in clin cu o minima cultura a dialogului. Daca ati fi vrut sa initiati un dialog cu buna-credinta, v-ati fi referit exclusiv la ideile expuse aici de dl. Iaru (de pilda), si nicidecum la ipostazele in care l-ati vazut (sau nu), la limbajul dumnealui mimico-gestual in fata unei camere TV ori la alte ‘amanunte” care intra in categoria detestabilului argumentum ad hominem. Nu numai ca atacul la persoana este una dintre cele mai cunoscute erori logice, denotand carente educationale, dar in cazul in care cel atacat e persoana publica, iar atacatorul un anonim, putem deja vorbi de ignominie.

    2) Cred ca nu ati inteles mai nimic din serialul d-lui Tudoran Carmaciu’ si dibaciu’ si, in esenta, nu ati inteles ca acest blog nu este unul propagandistic, precum, sunt blogurile portocalii, unele mai accentuat partizane, altele de un partizanat mai abil disimulat. Din cate observ, aici nu ati fost banata (cum a fost subsemnatul pe blogurile portocalii), si nici nu vi s-au tinut comentariile la fezandat, (“moderare”!) timp de ceasuri bune, in general pana ce autorul blogului si-a atras comentatorii la un nou entry.

    Cine va impiedica sa va exprimati LIBER argumentele si contrargumentele aici, fara sa-i pretindeti insa autorului blogului sa se ralieze punctului dvs. de vedere si fara sa va inchipuiti ca-i puteti fixa “politica editoriala”? (His home, his rules.).

    Cat ii priveste pe intelelectualii basescofili, majoritatea au ajuns simpli autori de ditirambi de toata jena. Doar doua exemple de-o enormitate de tot hazul: “Basescu e un presedinte pentru alte orizonturi istorice “ (recunoasteti autorul; nu e acelasi ca l-a facut pe Ceasca “geniul Carpartilor”) si “Basescu e singurul drept din Sodoma” (ghiciti cine a spus-o?). Sigur, intelectualii limburisti si-au pus in joc propria reputatie (majoritatea n-au facut-o pe veresie, ci pe privilegii – de la sinecuri la contracte banoase, pozitii inalte si eurodeputatii). E treaba lor, in fond, nu-I asa? Asa e, dar vin altii, lesne predispusi la erori logice, (ca dvs., de pilda), care, in sustinerea presedintelui fac apel la autoritatea respectivilor autori de panegirice, din care citeaza ca din Sfintele Scripturi. Am participat in discutii de genul: “Cuuum, nici cu Liiceanu nu mai esti de acord? Cuuum, nici Cartarescu nu-ti mai place? Parca erai fan!” Stai si le explica, pe indelete, ca Liiceanu si-a uitat si peratologia si “Apelul catre lichele” in momentul in care a inceput sa sustina falsa dilema ( alta grava eroare logica) “Basescu sau sistemul ticalosit?” De parca mai conteaza daca avem de-a face cu ticalosii lui Basescu ori cu ticalosii celorlalti, de parca mai are vreo importanta daca ne fura Ridzi, ori Udrea sau Remes? De parca mai are vreo importanta daca unii fura pentru PSD sau PNL si altii pentru PDL si intelectuala de tip nou, cu sigla de eurocandidat EBA? De parca ar mai conta daca incompetentul de la Finante se cheama Pogea sau Vosganian (primul agreat de Basescu, al doilea, dimpotriva).

  • Rita

    Dorin Tudoran,
    Domnule,

    Vroiam doar sa va multumesc pentru compliment. Caci pentru o femeie in anonimat (e drept ca numai astfel), a fi confundata cu un barbat este un compliment.

  • @Tony

    Foarte eleganta explicatia abisal-psihologizanta a atitudinii celor trei jurnalisti fata de simbolul, developatorul si pretextul (totodata) Basescu. E ca si cum ati fi spus ca, daca nu ar fi existat, Basescu ar fi trebuit inventat pentru a umple un gol. Unul mai mult metafizic decat politic. Nu ma refer la aprecierile dvs. asupra d-lui Tudoran, in masura in care dumnealui le accepta, nu mai am nimic de zis, mai ales ca am si eu un feeling ca intuitia si unele informatii de background nu v-au dus prea departe de adevar.
    Dar sa-l banuim pe Cristoiu de un fel de ciclotimie ideologico- jurnalistica mi se pare o usoara exagerare. Cred ca explicatia schimbarilor de atitudine ale “maestrului din Gagesti” nu sta in cine stie ce mecanisme psihologice -- fie ele si bipolare -- si nici in dialectica luptei dintre plin si gol -- o explicatie mult prea comoda pentru zig-zag-urile cu care ne-a obisnuit. Presa a gasit o explicatie tere-a-tere, care merita cantarita cu mai multa atentie: fiica lui Cristoiu se afla de mai multa vreme la Bruxelles, in cautarea unor oportunitati de cariera, iar Bruxelles-ul e orasul in in care d-soara EBA a devenit eurodeputat.
    In privinta lui TRU, desi nu-l cunosc personal, mi-e greu sa-l vad ca pe un ins consumat de o idee-fetis, careia i se subsumeaza ca un posedat. Sa nu facem abstractie de banii suplimentari primiti de la PDL, pe vremea in care jurnalist independent la Cotidianul si nici de micul beneficiu al candidarii la eurodeputatie, din partea PDL, pe o pozitie eligibila. Daca luati in considerare si faptul ca alti jurnalisti “independenti”, Patrasconiu si Luca Niculescu, au ciupit niste avantaje reale, banesti, din crezul lor oranj (via ICR), parca nu-i mai vedem atat de platonic pe basescofilii nostri.

    Cat despre basescofobi, va raman in continuare dator, desi pe ei
    i-am urmarit mult mai putin si, in plus, cred ca acolo fiecare caz e unic in felul lui. In plus, i-am perceput tot timpul ca fiind mai mult reactivi fata de ofensiva propagandistica a intelectualilor lui Basescu. Cred ca si cronologic au inceput sa se manifeste mult mai tarziu si mai deloc maniheist, din moment ce ei doar identifica “raul”, fara sa fi dibuit inca “binele”.

  • sorry: terre a terre

  • Dorin Tudoran

    PRO DOC:
    Accept tot ce este acceptabil, chiar si cand e “cu bataie” (ca la cantar) si nu accept cand totul este doar de dragul… bataii.

    Multumeasc pentru comentariu.

    Wek end placut.

    DT

  • Tony

    @Pro DOC -- Tema sugerata in mesajul dv. chiar daca e introdusa prin ipoteze fanteziste este una de mare actualitate: relatia dintre adevar si libertate (eventual libertatea de exprimare) si merita o discutie serioasa, de dragul discutiei fireste, nu cu alte scopuri. Nu-mi dau seama daca asteptati de la mine un comentariu ca raspuns dar in pofida acestei incertitudini o sa va ofer unul de indata ce voi putea. E totusi vineri seara si am (sau sunt in) planuri. Va urez noapte buna.

  • nene

    Respectivul baiat a scris mai multe eseuri despre Carl Schmitt (unele chiar entuziaste, e un fan. (v Idei in dialog, nr despre “conservatorul” Schmitt, etc) Ar fi injust din partea mea sa amintesc ca a inceput cu niste articole neolegionare ca era tanar, dar referinta la antinomia prieten-dusman nu e intamplatoare. Opozitia asta e structuranta pentru viziunea intelectualului roman intr-o masura pe care n-am mai intalnit-o in alte parti. Cunosc putin sistemul universitar din Franta si America, conflicte exista peste tot, dar asemenea polarizare clientelista ar fi de neconceput acolo. Daca definesti modernitatea prin modul de a gestiona conflictele, intelectualii nostri sunt toti, fara exceptie, premoderrni. Unde mai pui ca majoritatea se mai si declara “conservatori” sau antimoderni. Consecintele sunt previzibile. Relatiile dintre ei sunt veriticale si feudale pe cand in tarile moderne ele sunt orizontale: mancatoria are loc intre egali, nu te da nimeni afara cu urlete dintr-o catedra sau redactie. Si d-aia va exista mereu la noi o Suzana Gadea si un Popescu dumnezeu.

  • Florin Iaru

    Incredibil!
    Va să zică, mă urmăriţi demult! Mă contabilizaţi! Sînt onorat şi înspăimîntat!
    Afirmaţia mea că nu am un catindat nu vă este pe plac. Degeaba explic şi vă explic că nu-mi place nimic şi că n-am să votez nimic. N-am ce să votez. Acelaşi “dialog” al surzilor.
    Vreţi păreri despre catindati? Dar, dacă m-aţi urmărit atît de atentă, ar fi trebuit să ştiţi.
    Geoană -- un prostănac sinistru
    Crin -- un belfer superficial
    Duda -- un actor grăbit
    Băsescu -- o canalie cu charismă
    Acuma, hotărîţi dvs. care e cel mai grav criteriu din toate? Nu cel mai bun catindat, pe care-l iubim cu asupră de măsură, ci cel mai grav criteriu pentru România! La asta NU VREŢI să răspundeţi, pentru că răspunsul e foarte neconvebnabil.
    Dar dumneavoastră vreţi să mă ataşez de unul dintre ei! Ei bine, nu. Cum să vă repet? Ca sa pricepeţi!
    Şi mă îngroziţi (iar) cu povestea cu religia. Nu e voinţa mea, cheful meu, damblaua mea, de ce refuzaţi să pricepeţi? Aşa e construit, legal şi istoric, statul român! E un stat laic, puteţi pricepe asta? Religia nu e cum vreţi dvs., o obligaţie, un dat, ci liber arbitru, decizie personală. Dar, dacă sînteţi fan Neamţu, asta vă pare degrabă o blasfemie. Pentru că vreţi evanghelizarea din copilărie, pentru a lărgi poalele instituţiei religioase. Nici nu vă condamn: aşa trebuie să fie un adevărat vredincios. Intolerant. Sper că nu trebuie să vă explic, ca la copiii proşti, de ce!
    Părerile altora? Să le respect? Da, dacă sînt păreri şi nu apoftegme. La întrebarea: De ce e Băsescu mitocan, dumneavoastră răspundeţi: Ba p’a mă-tii! Pricepeţi de ce nu se poate dialoga cu dvs? Asta nu e ură împotriva lui. Şi nici Liviu A nu înjură. Că nu e mitocan nici la mînie. Or, pentru românul mediu, ceea ce se întîmpla acum în România, e prilejul celei mai cumplite mînii. Incompetenţă, rea credinţă, scandal, delapidare, mitocănie, minciună.
    Cît priveşte asumarea altei poziţii, e ca şi cum mi-aţi spune: Da’ comunist n-aţi încercaţi să fiţi? Da’ religios nu vreţi să argumentaţi? Dumneavoastră credeţi cumva că poziţia ocupată sau exprimată de cineva e rezultatul unui calcul meschin. Ca să vă dovedesc că nu e aşa, ar trebui să vă donez, pentru lectură şi satisfacţie personală, colecţia de înjurături şi jigniri, ulterioară poziţiei mele anti-religioase în şcoli. Să vedeţi ce finuţ se exprimă creştinismul pios cînd e să-şi dea arama pe faţă. Comod, doamnă, e să mergi cu gloată, să fii ipocrit şi fariseu, şi să gîndeşti cu gînduri de-a gata, luate de unde se nimereşte.
    O astfel de poziţie mă scirbeste!

  • Rita

    Florin Iaru,

    Incredibil! Sunteti o persoana publica notorie si un poet cunoscut (si recunoscut), apareti destul de des in emisiuni de televiziune, si va mirati ca oamenii sunt atenti la spusele dumneavoastra! Dar nu ca va mirati, vi se pare chiar ca sunteti urmarit, sunteti de-a dreptul inspaimantat de faptul ca cineva (in speta eu) a retinut cateva dintre manifestarile dumneavoastre (fie ele ideatice, stilistice, ori temperamentale).

    Mesajul meu catre dumneavoastra nu avea ca tema optiunile dumneavoastra politice ori religioase, ci tema era INDOIALA. O tema propusa chiar de dumneavoastra, sub forma de repros la adresa tuturor celor care au alte opinii decat dumneavoastra. Ati inteles gresit ca eu v-as vrea altfel decat sunteti, ca v-as dori credincios sau votant Traian Basescu.

    Nimeni dintre cei care il sustin pe Traian Basescu nu v-a atacat pe dumneavoastra (sau n-am vazut eu?), ci dumneavoastra aveti o problema aproape obsesiva cu cei care il sustin pe Traian Basescu, fie ei ei intelectuali sau nu. Ba chiar, surprind la dumneavoastra acea viziune apocaliptica, pe care Dorin Tudoran o reprosa “intelectualilor lui Basescu” sub numele de” terorism electoral”. Dumneavoastra considerati ca alegerea lui Traian Basescu reprezinta cel mai mare rau pentru Romania: asta nu inseamna ca cine il voteaza contribuie la distrugerea Romaniei ? Nu vreau sa intru intr-o analiza detaliata acum, mai ales ca nu este incurajata pe acest blog, dar as vrea sa remarc doar felul (ma scuzati ca folosesc cuvantul) iresponsabil in care ii prezentati pe ceilalti candidati: de pilda, Geoana este doar un biet prostanac (benign, in fond, nu? ideea de prostanac te duce cu gandul la ceva benign, maligna este, in schimb, canalia), prostanacia lui nereprezentand de fapt malignitatea indelung exersata a structurilor mafiotice de putere ale PSD-ului.

    Revenind la indoieli, am vrut doar sa va arat ca nu le aveti (repet, nu pentru ca le-as pretui la fel de mult cum o faceti dumneavoastra, ci pentru ca dumneavoastra mi-ati reprosat mie ca n-as avea, desi nu scrisesem decat cateva randuri). Nu vreau sa va conving de nimic, nu ma intereseaza daca sunteti credincios sau nu si nici cata lume v-a injurat pe tema asta. Doar sa intelegeti ca nu aveti indoieli in aceasta privinta si sa nu mai sariti la gatul celor care, in optiunea lor pentru Dumnezeu nu se indoiesc de el si nici de beneficiile pe care religia le poate aduce pentru existenta unei societati care sa nu-si bata joc de morala.

    Spuneti ca va raspund “ba pe-a matii” la intrebarea de ce e Basescu un mitocan. Nu imi amintesc sa-mi fi pus aceasta intrebare, dar daca mi-ati pune-o v-as raspunde: Basescu e mitocan ca asa e el si nu pretinde nimeni ca e altfel (ca in cazul lui Crin Antonescu, alt mitocan). Intrebarea este: prefer mitocania lui asumata (si cand l-am votat in 2004 si de-atunci incoace) politetii glaciale si inspaimantatoare a patronului dumneavoastra de trust media “intariti-va statul, domnilor !”? sau brutalitatii cinice a unui Patriciu care doreste sa aiba guvernul la dispozitie, dimineata, la cafea? Imi veti spune ca cei doi nu sunt adversarii lui Traian Basescu in cursa pentru prezidentiale. Va voi raspunde: ba da, sunt adeversarii lui de moarte si candideaza la presedintie prin interpusi.

    Apoi, spuneti ca respectati parerile altora daca sunt pareri si nu apoftegme. Si cu asta v-ati spalat pe maini de toleranta si indoiala pe care le cereti altora. Frumos. Apropo, ceea ce spuneti despre mine, ca as gandi cu ganduri luate de-a gata sau ca as merge cu gloata si as fi ipocrita, este o parere sau o apoftegma? De-o fi una sau alta, n-ati argumentat-o in nici un fel, asa cum de fapt nu ati argumentat nimic. Si nici nu mi-ati facut rezumatul marilor idei care au fost formulate pe acest blog si care nu m-au tulburat, desigur, dintr-o deficienta a mea (reluata de altfel in toata expunerea dumneavoastra: “puteţi pricepe asta?”, „Ca sa pricepeţi!”, „Pricepeţi de ce nu se poate dialoga cu dvs?”, „Sper că nu trebuie să vă explic, ca la copiii proşti, de ce!”).

    Sunteti scarbit? Recititi-va postarile (dar cu inteligenta) si veti fi si mai scarbit.

  • orangeskorpion

    Excelent, doamna Rita, excelent!

    Asta din punctul meu de vedere, dar nu si al destinatarului comentariului dvs….
    🙂

    apropo, de indoiala, eu imi petrec mult timp pe un blog portocaliu, unde chiar “domneste” indoiala, disputa pozitiva, unde portocaliii se iau “la bataie” virtuala tocmai pentru ca se accepta ca unii sa fie de acord cu anumite chestiuni “pedaliste”, iar altii nu….ambele tabere raminind in continuare pro PDL…ei, tocmai asta nu se vede la ceilalti, dar tot in noi se trage cu artileria grea!

    inca o data felicitari!

  • Daniel L.

    Imi mai amintesc ca v-am vazut intr-o emisiune a lui Liviu Mihaiu in care erati foarte sigur ca un stat din care religia este complet eliminata este mai bun decat unul in care ea exista; iar despre icoane stiti cu siguranta ca degradeaza sufletele tinerilor; in ateismul dumneavoastra, aveti vreo cat de mica indoiala ?

    Cica, nu mai stiu cine zicea, daca ne-am putea reprezenta Cunoasterea (a mea, a ta, a lui) ca pe o sfera, am putea realiza ca in exteriorul acesteia se intinde, neguros si infinit, Necunoscutul. Cu cit sfera Cunoasterii e mai mare, cu atit suprafata ei e mai mare. Nu? 🙂 Suprafata de contact direct cu Necunoscutul, adica, locul in care ne dam seama, macar vag, ce si cite nu stim. Si invers, cu cit sfera Cunoasterii e mai apropiata ca dimensiune de o minge de ping-pong, cu atit fericitul posesor e mai putin constient sau tulburat de amploarea ignorantei sale. Fiindca suprafata de contact cu Necunoscutul e minuscula…

    De ce ar avea indoieli cineva care nu stie si nu stie ca nu stie? :mrgreen:

    Si de ce nu ar fi ateu unul care nu si-a clarificat ca (insir citeva idei din Huntington s.a.):
    1. Elementele centrale ale oricarei culturi sunt limba şi religia
    2. Cultura e un factor central în explicarea comportamentului social, politic și economic. Pe scurt, cultura contează, cu consecinţe atât în bine cât şi în rău.
    3. Politologii privesc cultura ca pe ceva subiectiv însemnînd convingeri, valori, atitudini, orientari, ipoteze, filosofie, Weltanschauung-ul unui anumit grup de persoane
    4. Daca secolul al XX-lea a fost secolul ideologiei, al competiţiei dintre socialism, comunism, liberalism, autoritarism, fascism, democraţie, secolul XXI este, cel puţin la început, secolul culturii, cu diferenţele, interacţiunile şi conflictele între culturi.
    5. Membrii oricarei oricarei comunitati sint uniti prin angajamentul lor fata de un sistem de valori. Valorile respective sint, totusi, produsele culturii originare unificatoare si daca acea cultura dispare (fiindca devenim cu totii atei), poate un set de principii politice abstracte sa mentina societatea unita? Experienta altor societati care au fost unite doar pe baza unor principii politice, ca Uniunea Sovietica si Iugoslavia, nu este incurajatoare.

    Pentru ca importanta religiei crestine sa fie inteleasa, ar fi suficient ca in scoala sa li se spuna elevilor adevarul:
    -- cele mai vechi si mai prestigioase universitati din lumea asta au fost intemeiate de oameni ai bisericii
    -- invatamintul, in ansamblul sau, este creatia bisericii (deci si stiinta si cultura la fel)
    -- Evul Mediu nu a fost intunecat deloc. Dimpotriva!
    -- civilizatia occidentala e rezultatul crestinismului
    -- Inchizitia nu a fost nici pe departe ceea ce a invatat F. Iaru la orele de istorie
    -- Daca, in America, au fost identificati 2-3 popi catolici pedofili in ultimii cincizeci de ani, asta nu inseamna ca Papa e un bandit pervers, iar crestinismul o farsa sinistra
    -- etc. (de ex., vorba lui Cioran, “Ce e un filosof pe linga un teolog?”)

    Pina si lectura unui roman ca Numele trandafirului poate sa te faca sa-ti sune un clopotel. Cine avea biblioteci inainte de Guttenberg? Cine se ocupa de circulatia si multiplicarea cartilor inainte de Guttenberg? Cine citea? Cine scria? Cine infiinta scoli de tot felul? Calugarii si popii, evident, nu ateii la fel de sterpi si atunci ca si azi.

    Ar fi supravietuit ungurii in Europa daca nu i-ar fi crestinat Stefan cel Sfint transformindu-i dintr-o populatie oarecare intr-un popor care 800 de ani a insemnat ceva in centrul Europei? Doar atit fiindca li s-a urit cu binele la un moment dat si au inceput sa se joace de-a ateii, de-a marxistii si de-a Republica Sovietica la nici doi ani dupa rusi. Avangardisti, progresisti, kaka-maka… Si uite-asa li s-a dus dracului regatul.

    E, acum vedem la scara continentala cum se duce dracului ditamai civilizatia. Dupa aceeasi reteta. Si nici americanii nu se simt prea bine. Ii maninca si pe ei undeva.

    Nu exista nici un popor in toata Europa care sa nu-si datoreze existenta istorica trecerii la crestinism si nici o populatie necrestinata, dintre alea migratoare prin Europa, care sa nu fi disparut fara urma tocmai din lipsa valorilor care sa o faca viabila pe termen lung.

    Religia e totul, domnu’ Iaru! Ia mai mergeti si pe la biblioteca (in loc de studiouri tv) si cercetati cum dracu de supravietuieste un popor putin numeros insa cu o istorie documentata de fix 5768 ani si citeva luni in momentul asta, din care ultimii vreo doua mii de ani imprastiati din Alaska pina in Vietnam. Raspunsul e: religia, domnule! RELIGIA.

    Mai cititi.

  • Daniel L.

    Avind in vedere ca Ro e o republica semi-prezidentiala, cineva din afara percepe ca infantila si ridicola obsesia “analistului politic roman” (analisti, fara ghilimele, sint foarte putini in Ro) fata de persoana presedintelui in exercitiu. Daca te uiti in Constitutie, iti dai seama ca presedintele are mult mai putina putere decit primul-ministru. Exista, apoi, parlamentul si justitia, bine separate de presedinte si intre ele. Cu toate astea, Constitutia, puterea juridica, legile initiate de guvern si votate de parlament sint rareori, si doar in treacat, analizate. Toata lumea se uita la presedinte. Ce a mai zis, ce a mai facut, pe unde s-a mai dus…

    Nici nu vreau sa ma gindesc cit bine ar fi putut sa faca, profitind de nebagarea de seama a populatiei, un guvern responsabil condus de un prim-ministru vizionar ajutat de un parlament animat de patriotism.

    Tot circul asta mediatic si politic dovedeste ca implementarea unui sistem democratic in Ro e o chestie artificiala, o maimutareala, o forma fara fond pe care nimeni nu o ia in serios si ca vechile cutume fanariote si apucaturi balcanice continua sa fie prevalente, presedintele fiind privit ca un atotputernic care face ce vrea muschii lui chiar daca legea nu ii permite si chiar daca nu exista nici o dovada ca chiar ar face. Suspiciunea e mai mult decit suficienta pentru a abera cocotat pe baricada. De aici si asteptarile aiuristice din partea sustinatorilor presedintelui in functie, de aici si convingerea miliardarilor de carton care sint anchetati pentru hotiile imense pe care le-au facut ca la originea deranjului trebuie musai sa fie presedintele, de aici si istericalele “analistului politic roman” platit de miliardarul la ananghie.

    E clar ca democratia nu functioneaza in Ro si e la fel de clar ca ziaristul, analistul etc. roman e incapabil sa vada padurea din cauza ca a trait si traieste inca printre copaci si se hraneste cu ce pica.

    Ce-i de facut? Solutia e, pe cit de simpla in cuvinte, pe atit de dificil de pus in practica: o reforma radicala a Bisericii Ortodoxe Romane care sa determine, in timp, o mutatie culturala majora. Chiar daca vremurile nu sint deloc prielnice pentru asa ceva, inteleptii din fruntea BOR ar trebui sa aiba mai multe scenarii pregatite pentru ca, la momentul potrivit, sa treaca la fapte deoarece colapsul Europei socialiste este doar o chestiune de timp. Se va prabusi din acelasi motiv ca si Uniunea Sovietica: absenta unei culturi unificatoare. A religiei, adica.

  • @Rita, doamna Rita

    “Vroiam” este o forma hibrida, neliterara si chiar incorecta, rezultata din contopirea, neaceptata de Academie, a formei de indicativ, imperfect, persoana intai, singular si plural a verbului “a vrea” cu forma corespunzatoare verbului “a voi” (vream+voiam = in mod gresit, vroiam). Forma corecta la indicativ imperfect a verbului “a vrea” este vream, nicidecum vroiam. Elegant, literar si in conformitate cu normele stabilite de Academie ar fi sa scrieti si spuneti “voiam”.

    De fapt, eu VOIAM doar o introducere pentru a va atrage (inca o data!) atentia asupra erorilor dvs. de logica. Convingerile religioase ale oricarui preopinent nu au nicio relevanta in evaluarea prestatiei unui politician, cu atat mai mult cu cat politicianul este, prin Constitutie, seful unui stat laic. In schimb, felul in care seful unui stat laic care nu opereaza discriminai religioase se foloseste, in scopuri si in perioade vadit electorale, de capii cultului majoritar, ca si atitudinea acestor “capi” fata de seful statului, de la Ceausescu, la Iliescu si -- voila! -- Basescu, (lasat sa sa livreze speech-uri in “Casa Dmnului”!), ar merita o discutie serioasa.

  • desigur, neacceptata!

WP Admin