≡ Menu

Lemn sfânt – diptic

 

ION BARBU


În văile Ierusalimului, la unul,

Păios de raze, pământiu la piele:

Un spic de-argint, în stânga lui,

Crăciunul.

Rusalii ard în dreapta cu inele.

 

Pe acest lemn ce-aş vrea să curăţ, nu e

Unghi ocolit de praf, icoană veche!

Văd praful – rouă, rănile – tămâia?

– Sfânt alterat, neutru, nepereche.

(Din volumul Joc secund, Ed. Cultura Națională, București, 1930)

 

 

jan_morsink_ikonen_russian

 

 

LIVIU GEORGESCU


prin cerul mieriu

nalbă născătoare

în fânul ceriu,

prințesă-aromitoare

în vânt auriu:

a crinului plângere –

furtunii frângere,

a lumii ardoare

de duh purtătoare

prin cerul ceriu,

miruitoare

văzduhului viu

virginitate

!

în ram înrouate

flori de salcâm

în purul tărâm

fecioríí o suflare

îndumnezeit născătoare!

la temelie de casă

din ceara cerească

cernui o mătasă

de pârg primenit

cu vin și cu pască –

amnios de cer topit

!

prin cerul mieriu,

nalbă născătoare

în fânul ceriu,

prințesă-aromitoare

în duh auriu:

fecioară-n albime

cu sufletul viu

cuvioasă-n pătrime,

în cerul fâniu

pură-n feciorime

și-n eternitate!

în cerul ceriu,

în râul uimirii,

neadormirii,

dăruitu-s-a blând

ţie lemn sfânt

radiind de tămâie,

de smirnă și cuie –

numirea,

cântarea,

investitura,

botezul!

însufleţirea,

împărtăşania,

litania,

lucrul,

ruga şi rugul,

ţie fecioară,

ţie Isuse,

trup de prescură şi ceară

şi suferinţe ascunse,

trup de raze pătrunse,

fecioară-Isuse!

 

(Crăciun, 2012)

 

 

  • Liviu Georgescu

    O, ce veste minunată: lemnul în transcendere, în vibratie divină, fibră tainică scăpărând scântei armonice, voci vuind din farmecul tămâii – rășină-nvechită-n martiriu, ram de culoare ridicat în eter cu bogățiile tainei… roua, rănile, neadormirea, nașterea! -- această icoană unică, unind cele două lemne sfinte cu auriu, brun si smarald topit. O adevărată onoare să fiu alături de versul barbian și această copleșitoare bucurie dincolo de privire. Multumesc, Dorin.

  • mihai rogobete

    Sugestivă transfigurare. Prin versul repezit. Scurt, ca străpungerea lăncii. Şi fulguraţia revelaţiei. Precum viaţa.

  • Sărbătorească, luminată cîntare… Mulțumesc, Zoe

  • Mulţumim, dragă Dorin!
    Cucerit de imagine şi de cuvinte, am încercat să prelungesc clipa de înaltă bucurie şi iată, am găsit: http://www.morsink.com/about-us .
    Spre împărtăşire şi altora!

  • Liviu Georgescu

    Lemnul sfânt e viu, se transformă, devine spatiu, timp, absolut, vibrare, sunet, aromă, mister. De fapt e un triptic aici: două lemne sfinte țesute din puterea și mirajul cuvintelor și unul țesut din culori si revelații iradiate din materia lemnoasă.
    Iata cum se aprind perceptiile: multumesc lui Vasile Gogea pentru situl bogat de icoane si sonuri bizantine, domnului Mihai Rogobete si doamnei Zoe Petre pentru pertinentele cuvinte – lănci, fulgurații, revelație, sărbătorească si luminată cântare, dar zic si incantatie, precum viata adevărată.

WP Admin