≡ Menu

Lawrence al Arabiei: posteritate cu bucluc

Primăvara arabă continuă să rămână un subiect fierbine. Motivele care au dus la declanșarea mișcărilor incluse sub această definiție umbrelă sunt în general cunoscute. Ce nu se știe exact este când și cât de mult se vor schimba condițiile pe care atâția arabi au hotărât că nu doresc să le mai suporte.

Joi, 29 martie, trei universitari americani foarte cunoscuți – Donald L. Horowitz, Andrew Reynolds și John Carey – au fost protagoniștii unei discuții dedicate sistemelor electorale folosite în prezent în regiune, proceselor constituționale ce pot apărea în zonă și “anotimpurilor” politice care ar putea urma  acestei primăveri arabe – Constitution-Making, Electoral Design, and the Arab Spring.

Niciunul dintre cei trei vorbitori nu este un specialist per se în în lumea arabă, lucru pe care l-au subliniat de la bun încept.  Horowitz și Reynolds sunt constituționaliști reputați iar Carey (care a lucrat și în România) este un foarte respectat specialist în chestiuni de guvernare și mecanisme legislative care guvernează procesele electorale.

Situația țărilor din zonă este diferită – de la Tunisia, unde există o societate civilă puternică, la Egipt, unde există opacitate  pe mai toate canalele de comunicare între putere și populație. De aici și întrebarea dacă nu cumva, în unele dintre țările zonei, aceste frământări nu vor sfârși prin întărirea și diversificarea statelor te tip totalitar, în care va crește rolul militarilor și al grupărilor paramilitare. Egiptul este un exemplu de câtă deschidere democratică sunt pregătiți să accepte liderii militari.

Dacă nu știi suficient despre mecanismele prezente, sfârșești prin a te întreba cum este posibil ca astăzi în Parlamentul egiptean să fie mai puține femei decât înainte și de ce arată atât de ciudat un moment electoral de la care multă lume aștepta o substanțială schimbare în bine.

Ciudățeniile nu sunt puține și, în funcție de formula aplicată în cadrul unui sistem electoral, nu trebuie să ne mirăm că obținând mai puține voturi, un partid poate sfârși prin a avea mai multe locuri în organul legislativ.

T. E. Lawrence, Photo & Copyright 2012 - Wikipedia

Unul dintre sistemele electorale folosite în zonă este Block Vote (sistemul majoritar) – explicații detaliate despre cum funcționează diverse sisteme electorale găsiți aici. Un efect al votului majoritar în zona discutată este șansa unui partid islamic de a câștiga suficiente locuri spre a conduce lejer jocul  parlamentar.

Pentru occidentalii care deplâng asemenea rezultate, Andrew Reynolds a avut o recomandare: plângerile trebuie adresate legendarului Lawrence al Arabiei.

De ce?

Britanicul devotat chestiunilor arabe a fost cel care a propus (și a fost ascultat) folosirea acestui sistem pentru că el dădea rezultate bune în alegerile locale din micuțul Cambridge.

Lawrence al Arabiei, Photo & Copyright 2012 - Wikipedia

Morala: chiar cu cele mai bune intenții, exportul/importul de modele implică riscuri substanțiale și note de plată greu de bănuit.

  • Fiefdom

    In Hexagonerie, sistemul electoral cu pricina ii favorizeaza, de multa vreme, pe comunisti, care iau, la alegerile parlamentare, doua procente, dar, avind fiefuri solide, dau douazeci de deputati Adunarii Nationale, pe cind Frontul National, partidul lepenistilor, chiar si de ajunge la optsprezece procente, nu castiga vreun loc unde zisei. Asta e! Dar, la electiunile pentru Parlamentul European , se schimba calimera (si uite-asa, davinim-davno, ajungea Gustav Pordea, agent nedovedit inca al Bucurescilor Ceausieni + inscris pe loc eligibil in schema frontista, defutat la Marea Adunare din Strasbourg!)

  • mihai rogobete

    Fără petrol, Islamul ar fi fost demult oale şi ulcele. Incapapilă să coaguleze colectivităţi supratribale, cultura islamică n-are altfel de soluţii decât silnice, coercitive, poliţieneşti pentru a contracara imensa presiune disolutivă a liberalismului occidental asupra vulnerabilităţii cutumiare, dacă asistenţa socială generalizată se va destrăma.

  • Apropo de importul de modele, ce ne facem noi cu cei pentru care lumina inca se incapataneaza sa vina de la… Rasarit? Ba chiar si mai de la rasarit decat fostul “Rasarit”.

    phttp://www.pesurse.ro/#/2012/4/5/exclusiv—cum-se-revizuiete-constituia-romniei-co.html

  • No Name / DP

    Sorry, mi-am parazitat adresa link-ului cu un p initial. Asa cred ca se va deschide:

    http://www.pesurse.ro/#/2012/4/5/exclusiv—cum-se-revizuiete-constituia-romniei-co.html

  • Si, apropo tot de importul de modele, pentru tarile trecute prin primavara araba sau cu “primavara” in desfasurare, ca o ironie a sortii, solutia pare sa fie “intoarcerea” la modelul turcesc. Desigur, ma refer la la modelul oferit de Turcia de astazi, nu la fostul imperiu.

  • mihai rogobete

    Un compozitor şi chitarist iranian -- Armik:

    rel="nofollow">

  • InimaRea

    No Name/DP: Daca singura asemanare cu constitutia nord-coreeana este virsta cetateanului eligibil, comparatia nu se sustine, e o speculatie falacioasa.
    --
    Daca Lawrence al Arabiei e vinovat de explozia politica incontrolabila din lumea araba, atunci si Regulamentele Organice sint de nenorocirea numita “politica”, in Romania.
    Preopinentii au mers prea departe cu doctele lor investigatii, ascunzind ori necunoasterea realitatii lumii arabe, ori amanunte revelatoare despre “ce s-a dorit” de la Primavara Araba, in SUA -- bunaoara; “in Vest”, in genere.
    Am presupus ca declansarea fenomenului avea legatura cu dorinta Vestului de a controla tranzitia de la regimuri autoritare gen Kaddafi, la unele timid democratice.
    Presupunerea a primit sprijin de la exemplul Siriei, unde nu se punea problema tranzitiei, Assad fiind un lider in floarea virstei, nu la sfirsit de cariera dictatoriala.
    Imi place ideea ce-mi suride din varianta asta: Vestul dovedeste ca poate stavili si efectul de domino. Poate chiar ca l-a anticipat si era pregatit sa intervina, “la nevoie”.
    O idee splendida -- genul crin imperial -- promite spectaculoasa inflorire: viitoarea campanie militara din lumea islamica are strategica nevoie de vacuum de autoritate statala, in zona neprietenoasa Vestului. Ceea ce poate insemna si ca trebuie demolata mostenirea lui Lawrence al Arabiei.
    Normal, in acest caz, Lawrence e vinovat de aceasta.

  • Mara

    Recent, canalul tv. italian RAI Storia (pe care il recomand cu simpatie celor ce au antena digitala, pe net nu cred ca intra free live), a transmis un documentar interesant in care invoca aceasta personalitate controversata -- “Lawrence al Arabiei”. A fost contextul istoric favorabil in care s-au constituit natiuni pentru cine a fost abil, s-a miscat repede si a fost lasat sa o faca. Dar degeaba Lawrence “realiza socat ca luptele se purtasera mai curind pe coridoarele puterii decit pe nisipurile desertului”. Pentru ca deja Marea Britanie avea un nou interes in instituirea unui mandat in Orientul Mijlociu si anume PETROLUL. “Legal” prin “Acordul Sykes-Picot” “independenta reala araba” s-a aminat initial, apoi s-au mai schimbat dintre protagonisti dar datele problemei sint aceleasi. Intre timp controlul asupra acestei resurse de energie s-a potentat cu industria de armament care este ea insasi un sector deosebit de profitabil. Sa poti controla zona era preferabil sa tratezi cu dictaturi “maleabile” decit cu state democratice. Poate daca nu era petrolul erau lasati in bietuca lor si se dezvoltau mai frumos, exotic si original ca si India de exemplu. Dar unei oale sub presiune trebuie sa-i lasi si supape care sa elimine acele presiuni care la un moment dat devin de necontrolat. Asa a devenit aceasta oala ceva de groaza, gata sa explodeze si toata lumea se da un pas inapoi de “frica” sa nu se opareasca.
    Dar revenind la oalele noastre romanesti, mie imi place de exemplu sa fierb sarmalele in oala de lut la foc mic. Sa le ascult muzica.
    Dar vad ca si romanii incep sa se agite de cind realizeaza ca figureaza pe harta energetica sau cu potential de diverse resurse bune de exploatat. Au vazut steguletele care s-au pus pe harta lor si incep sa protesteze. Petrolul l-au dat pe gratis pentru ca au avut grija sa nu fie un management competitiv la companiile de stat. Dar nu-i bai, lasa sa lucreze altcineva pentru noi pentru ca noi, dam un ban in plus da sintem “domni” si ne uitam in voie la televiziuni cu un mic si o bere. Dar vad ca mai nou romanii se cam desteapta, pun deoparte gustarea de piine cu parizel, inchid frumusel televizorul se scarpina in cap si se gindesc ca benzina-i cam scumpa, nu-i bai ca prostia se plateste, dar de ce trebuie sa-si distruga si natura in urma unor exploatari dubioase de aur, cupru sau gaze de sist. Ca dupa cei care incaseaza miliardele potopul, si tot amaritii ramin cu iazuri toxice, solul si apa freatica poluate. Si sa mergem si mai departe cu absurdul, eu nu cred ca nici in cel mai absurd cosmar isi poate imagina un demn maramuresan de exemplu ca din interese “legitime” si diverse proiecte poate veni cineva sa-i mai rareasca din radacini prunii lui. Imediat ar scoate brisca.
    Parerea mea este ca democratia, asa discutabila cum este este preferabila dictaturii si responsabilizeaza cetatenii indiferent de religia pe care o practica.
    O zi buna si senina.

  • Dorin Tudoran

    @Mara

    Mostenirea britanicilor in zona este cel putin “mixta”. Au ajutat la aparitia unor institutii etc., dar mostenirea politica a fost cum a… fost. Mai mereu a trebuit sa vina altii dupa ei sa-i ajute pe “localnici” sa indrepte (cat au putut si daca au putut) ce au lasat britanicii in spate.

  • @InimaRea

    Daca relatarea reporterului prezent la lucrarile comisiei parlamentare de revizuire a constitutiei este corecta -- si eu nu am motive sa o pun la indoiala! -- din ea rezulta clar ca UNPR-istul Nicolicea a propus coborarea varstei la care poti fi ales deputat de la 23 la 18 ani. Potrivit aceluiasi reporter, “argumentul” pe care si-a cladit Nicolicea propunerea a fost invocarea Constituitiei Coreei de Nord, care prevede ca varsta la care poti fi ales e chiar ceva mai mica, adica de 17 ani! De alfel, foi printate din traducerea in romana a legii fundamentale nord-coreeana stau, ravasite, pe masa de lucru a lui Nicolicea, care, dotat cu asemenea surse de inspiratie, participa taman la lucrarile comisiei parlamentare de revizuire a Constitutiei Romaniei.

    Vedeti, va rog, pozele respective de pe site-ul al carui link l-am transcris mai sus, fiindca -- nu-i asa? -- o poza face cat o mie de cuvinte. Mai mult, doua poze, una chiar cu Nicolicea (in amorsa), cu mainile pe Constitutia Coreei de Nord, face… sa ti zbarleasca parul, nu alta.

  • Dorin Tudoran

    @No Name/DP

    Mai in gluma, mai in serios intrebarea este: conteza varsta unui parlamentar in Coreea de Nord?
    Ori ca ai dreptul sa candidezi la abia 40 de ani (cum recomnda un Bratian(u) dezamagit de rezultatele unor alegeri pierdute), ori ai dreptul sa o faci de la 4 ani si 6 luni e acelasi lucru in Coreea de Nord: nu parlamentarii gandesc; altcineva gandeste pentru tot poporul. Asa ca…

  • Evident: in Coreea de Nord varsta unui parlamentar nu conteaza, din moment ce parlamentarul in sine nu conteaza, indiferent de varsta la care-i ales. De aici, insa, ar decurge o alta intrebare: vrem ca si la noi parlamentarul sa nu mai conteze chiar deloc? Fiindca nu poti sa nu te intrebi in continuare: din ce comisie parlamentara ar putea sa faca parte un tanar de 18 ani si, daca ar face parte, care ar fi aportul lui la activitatea unei comisii de specialitate? Apoi, ce tanar de 18 ani ar fi dispus sa renunte la studiile superioare de dragul politichiei? A, sigur, daca vrea sa fie mai intai parlamentar si apoi sa faca “la privata”, la distanta, vreo facultate de sport (ca sa-si completeze “mapa profesionala” de ministru), mai zic… Dar cine vrea sa importam/sa ne intoarcem la “modelul” asta? Eu, una, categoric nu!

  • Gheorghe Campeanu

    Off topic, in timp ce primavara araba este din ce in ce mai glaciala, si daca accepta amfitrionul blogului:

    Pina una -- alta, aflu din surse vigilente ca Romania trebuie sa se mobilizeze in confruntarea cu un alt flagel (patogen):

    rel="nofollow">

  • Dorin Tudoran

    @Gheorghe Campeanu

    Obsesiile nu trec usor.
    Ca fost jucator de hochei pot marturisi ca unii dintre cei mai buni prieteni ai mei din adolescenta erau adversai si colegi din Sfantu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Cluj, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni…

    Nu-i mai putin adevarat ca a intona imnul Ungariei la un meci in care juca, de fapt, echipa nationala a Romaniei mi s-a parut o mare eroare; i-as spune chiar provocare imbecila, dar nu stiu cum s-au podus de fapt… faptele

  • Uf, astenia de primavara…

    Imi permit, asadar, sa adaug o erata si o precizare.

    Erata, mai intai: la postarea #10: legii fundamentale nord-coreene… in loc de “legii fundamentale nord-coreeana” (“nord-coreeana” fiind relicva unei formulari pe care am schimbat-o in cele din urma).

    Precizarea: postarea anterioara ii era adresata d-lui Dorin Tudoran.

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Provocarile de acel gen sint si imbecile si iresponsabile. Insa apelul la puritatea nationala a sportului respectiv (sau al oricarui altui sport) nu este in niciun fel raspunsul. Cit despre umbreluta retorica a Noii Drepte….. , pate Lawrence of A. sa ne ajute cu umbra sa generoasa.

  • InimaRea

    No Name/DP: Doamna, eu nu pun faptele la-ndoiala (cu Nicolicea si argumentele sale) ci interpretarea data de media.
    Poate ca nu stiti ca Palatul Parlamentului -- fosta Casa a Poporului -- impreuna cu tot ansamblul arhitectonic din care face parte (“La Fintini”, i se zice in Bucuresti) e de inspiratie nord-coreeana. “Importatorul” a disparut, cladirea a ramas, nu deranjeaza pe nimeni faptul ca e o copie a unei cladiri din Phenian.
    La fel e cazul cu Casa Scinteii (Casa Presei Libere, pasamite) -- copie a Universitatii Lomonosov, din Moscova.
    La rigoare, cam toata arhitectura vechilor Bucuresti era de inspiratie franceza. In Ardeal, de inspiratie germana.
    Nici constitutia noastra nu-i originala, e un cocteil ezitind intre republica prezidentiala si republica parlamentara.
    Cu toate acestea, n-am ajuns nici coreeni, nici francezi, germani, am ramas romani -- cu bune si cu rele.
    Printre rele, talentul “sopirlelor” de genul celei despre care vorbim.
    Printre bune, sanatosul instinct al formelor fara fond. Inestetic, recunosc; pagubos, s-a demonstrat; dar salvator, in ultima instanta.
    E in noi o-ncapatinare araba de a ramine noi insine, dincolo de toate avertismentele istoriei. Culmea e ca nu ne place deloc cit sintem de noi insine -- ori ne place sa jucam asta. Mai curind, ii viclenim pe toti ca sa raminem noi insine. Ca ne mai si furam singuri caciula, nu conteaza. Cum spunea Florin Iaru -- ca raspuns la un comentariu la cel mai recent articol al sau din Adevarul -- important este ca rezistam, ca nu pierim.
    Din pacate, doar atit putem. Nu c-ar fi putin dar nu-i de ajuns -- de aici frustrarea din “rusinea de a fi roman”.

  • Dorin Tudoran

    @Gheorghe Campeanu

    Despre Noua Dreapta, domnule, insa sa ma iertati…

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Noua Dreapta? Cam asa ! Sau, ba ei pe noi.

  • Dorin Tudoran

    @Gheorghe Campeanu

    noua dreapta in romania e la fel de noua ca noua stanga…

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Precum krypto/proto vs. “noua” dreapta/stanga? De acord, dar noi nu (numai) pt. asta le apreciem pe ambele.
    Weekend usor.

  • Domnule, sunt mai familiarizata decat mi-as fi dorit cu ambele cladiri la care v-ati referit si cu atat de inconfortabila lor arhitectura comunista la (fiind ele niste hardughii dotate si cu birouri pentru nesfarsitele si inortocheatele lor coridoare!), desi mi-ar fi placut sa-mi fi petrecut mai multi ani intr-o cladire still Hundertwasser. Cat despre Constitutia noastra, pornind chiar de la prima, iorgovana, as prefera sa dau un “delete” si sa-mi sterg din memorie caznitele procese prin care s-au compus variantele ei, astfel incat produsul final sa nu fie nici prea-prea, nici foarte-foarte, nici pe drum, nici pe carare! Dar, daca tot o mai revizuim o data, de ce, Doamne, sa ne aruncam ochii, a inspiratiune, tocmai pe cea nord-coreeana? Cui i-ar folosi o Camera a Deputatilor plina de tineri care abia si-au castigat dreptul de-a alege? Ce competente legislative ar avea ei? Pai, daca vorbim de soparla, soparla , -- dar ce soparla, ditamai dinosaurul! -, e la parlamentarii care s-au apucat sa ne revizuiasca marea lege tragand cu coada ochiului la Constitutia lui Kim Ir-sen!

    Cat despre cat de noi insine ramanem, boicotand sau nu istoria si razandu-ne in barba de formele fara fond, permiteti-mi sa nu fiu de acord cu dvs. Putem mai rau decat atat si putem, ba si reusim, sa si dovedim asta! N-am ramas ceea ce am fost! De la dacii care, fenotipic, erau blonzi cu ochi albastri si cei mai viteji dintre… etc. etc., la ceea ce am ajuns, e-he-hei, prin multe transformari am trecut. Dar intrebati-l mai bine pe dl Neagu Djuvara, sa va povesteasca dumnelui ce soc a avut la intoarcerea in Romania vazandu-i pe taranii nostri, aratosi si cu prestanta inca in toate albumele interbelice, imbracati prin ’90 cu pulovere de la turci, care le atarnau desirate si agatate, peste burtile labartate! De rezistat, rezistam noi totusi intr-un fel pan’ la urma, aveti dreptate, dar de ce sa nu inventam si alte modele de supravietuire, in afara de otravirea fantanilor si parjolirea terenurilor?

  • Dorin Tudoran

    @Gheorghe Campeanu
    Si dumneavoastra.

  • InimaRea

    No Name/DP: N-as continua dixcutia asta, care n-ar duce nicaieri -- de altfel -- daca n-ar fi picat la tanc momentul reamintirii unei revelatii (personale, nu cutremuratoare).
    Eram la Roma, si colindam pe jos de nu-mi mai trecea. Statui, statui, grupuri statuare, fintini -- ce mai, ca la Roma.
    In dreptul statuii regelui Victor Emanuel, m-a pocnit revelatia: Dar italienii astia republicani de ce-or mai pastra statuia ultimului lor rege?
    Dar catolicii astia de italieni de ce-or mai fi pastrat Capitoliul, ca si carul lui Jupiter deasupra? Nu mai bine-l dadeau jos pe Jupiter si-l puneau acolo pe Sf Petru, macar?
    Uite ca nu, le dadu Dumnezeu gindul al bun si facura San Pietro, lasind Capitoliul in pace.
    Roma e un muzeu la scara 1/1 a istoriei fiindca n-au darimat vestigiile vremurilor trecute, chiar daca -- intre timp -- Roma nu mai era imperiul ci capitala Republicii Italiene.
    Si m-am gindit ca ne-ar fi stat si noua bine cu statuia Regelui Carol I, ba chiar si cu a lui Carol II -- nu sint ei parte a istoriei noastre? Ne e mai aproape Mihai Viteazu decit Carol I? Decit Ferdinand Intregitorul de Neam?
    Bine ca macar Arcul de Triumf a ramas, ca Ateneul a fost renovat si i-a fost restaurata fatada.
    Ideea ca anumite cladiri pot fi comuniste e siameza ideii ca alte cladiri pot fi burghezo-mosieresti. Cred ca “inima” o au in comun.

  • @inimaRea

    Asa e, eu nici statuia lui Lenin n-as fi clintit-o de pe soclul ei din fata fostei Case a Scanteii, dar asta nu inseamna ca statuia cu pricina nu reprezenta un stil anume si nici ca n-a fost emblema unei epoci. Epoca insa a fost parte a istoriei noastre, pe care mai bine ne-am fi asumat-o, asa cum a fost ea, decat s-o fi refulat… Dar, oricat de mult mi-as dori sa nu ne tratam tara ca pe un palimsest, trebuie sa admitem ca arhitectutra comunista isi are carcateristicile si disconfortul ei. Cineva, nu-mi amintesc acum cine, spunea cam asa, (apropo de diferenta dintre arhitectura comunista si cea burgheza): daca arhitectii burghezi au creat si niste coridoare de dragul birourilor, cei comunisti au creat si niste birouri, de dragul coridoarelor!

  • @inimaRea

    Asa e, eu nici statuia lui Lenin n-as fi clintit-o de pe soclul ei din fata fostei Case a Scanteii, dar asta nu inseamna ca statuia cu pricina nu reprezenta un stil anume si nici ca n-a fost emblema unei epoci. Epoca insa a fost parte a istoriei noastre, pe care mai bine ne-am fi asumat-o, asa cum a fost ea, decat s-o fi refulat… Dar, oricat de mult mi-as dori sa nu ne tratam tara ca pe un palimpsest, trebuie sa admitem ca arhitectura comunista isi are carcateristicile si disconfortul ei. Cineva, nu-mi amintesc acum cine, spunea cam asa, (apropo de diferenta dintre arhitectura comunista si cea burgheza): daca arhitectii burghezi au creat si niste coridoare de dragul birourilor, cei comunisti au creat si niste birouri, de dragul coridoarelor!

  • Erata (se putea altfel?): InimaRea (cu I mare);
    palimpsest;
    arhitectura;
    caracteristicile.

    P.S. Imi cer scuze pentru recidiva.

  • Crocofant

    @Mara
    Si Maramuresenii se pricep la deforestat si exportat lemnul local, pe te miri ce, in sudul Italiei sau aiurea, fara teama de amenzi usturatoare ori carabinieri: ”Ca nici jindaariu nu-i de hier/Sa nu tune brisca-n el!…” Cit despre acoperisurile caselor, altadata (dar nu tare demult) sindrilite + tuguiate, frumoase ca niste TRULLI din Mezzogiorno, acumu-s toate din internita, amianta, azbest: incombustibile, incocosabile, inebranlabile, cancerigene, hidoase…

  • Dorin Tudoran

    @Crocofant

    Aproposito de jindaariu:

    “Domn primare, domn’ primare/
    Nu te da asa de mare/
    Ca esti om precum ii omu’/
    Si-o sa te usuci ca pomu’ ”

    din folklorul pdl-ist, ramura congo-bazavillia

  • Daca_nu_nu

    „Nyie-mi taie cuţîtu
    Că l-am ascuţît amu
    Pe tocilă la primar
    Să-i fac feliu la jindar.
    ……………………
    Nici acela nu-i ficior
    Care n-are la chicior
    Cinci cuţîte şi-un pistol…”

    rel="nofollow">

  • InimaRea

    No Name/DP: Sint stinjenit ca nu pot inchide aceasta discutie inainte de o precizare pe care -- n-am incotro -- trebuie s-o fac, in numele adevarului si-al prieteniei.
    Nu exista arhitecti comunisti, doamna -- in nici un sens nu exista. Exista constructii in stil comunist dar acela nu e arhitectural fiindca nu vine dintr-un curent cultural -- gen Renastere, Baroc, Nouvelle Age. Vine din comanda politica, a carei ratiune ii este indiferenta (in cel mai bun caz) arhitectului -- cum ar fi copierea stilului “rusesc” (nu sovietic) de proiectare a ansamblurilor de locuinte (ceea ce s-a dovedit preferabil dupa ce s-a trezit Ceausescu sa ceara reducerea costurilor, economii de materiale si tot felul de prostii).
    Am o prietena de-o viata, arhitecta (dintre fondatorii Ordinului Arhitectilor) cu care-am umblat prin Bucurestii anilor ‘980 si l-am perceput arhitectural. Am aflat si povestea arhitectilor comunisti.
    De pilda, proiectarea Centrului Civic a fost calvar. Ceausescu nu avea simtul perspectivei, nici imaginatia necesara pentru “a vedea” in ansamblu -- nici vorba de a citi un proiect. Atunci, i se aranjau miniaturi ale zonei, sa aiba si el o idee despre cum ar fi. Iar el isi facea datoria de sef suprem -- mai muta cite-o casuta de-acolo, mai rarea pe dincolo. Ce nu-i convenea, rupea si arunca suba masa -- sute-mii de ore de proiectare aruncate ca nimic.
    In zona Tineretului, sint niste blocuri ciudate, cu un etaj fals. Explicatia: cocotat el pe ceea ce trebuia sa fie biroul sau din Casa Poporului, i se arata Monumentul Eroilor care, din cine stie ce motive, il indispunea teribil. Nu voia sa-l vada, asa ca blocurile dintre el si Parcul Libertati trebuiau inaltate cu un etaj. Fundatia nepermitind asa ceva, s-a gasit solutia arhitecturala a unor parapeti pe post de etaj fals -- un giumbusluc nu arhitectural ci politic-idiot.
    In ciuda ironiei dv, eu as fi pastrat statuia lui Lenin. Nu chiar in fata Casei Scinteii ci intr-un muzeu al comunismului, unde sa duc copiii si sa le arat de unde ni s-a tras atita nenorocire -- plus niste filmulete de epoca, sa vada si ei “pe viu” cum domina Lenina accesul in Bucuresti, dinspre Baneasa, unde erau cindva “portile albastre ale orasului”.
    Asadar, avem literatura comunista dar nu arhitectura comunista (materialul de lucru e de vina, bata-l!) Ma si mir ca nu s-au gindit comunistii conducatori -- si-au avut timp, nu gluma -- sa proclame stilul arhitectural Secera si ciocanul. Sa fi avut constructii-perechi, peste tot -- una ca secera, alta ca ciocanul. Ei, atunci aveam arhitectura comunista -- daca mai veneau si niste esteticieni sa teoretizeze stilul, sa-i defineasca grandoarea, umanismul, nobletea proletara.
    At last but not least, ma raportez mereu la Turnul Eiffel. Presa sfirtitului de sec. XIX era orpilata de oribilitatea ridicata-n centrul Parisului, “morman de fiare vechi” fiind cel mai blind eufemism pentru ce vedeau parizienii acolo.
    Nici nu-si poate cineva imagina c-ar mai putea lipsi La Tour Eiffel de-acolo.
    Cam asta se-ntimpla dupa ce se domolesc -- in sfirsit -- patimile, iar “oribilitatile” intra-n peisaj.

  • Gellu Dorian

    Continuare la Daca_nu_nu

    Nici acela nu-i ficior
    Care n-are la picior
    Cinci cuţite şi-un pistol
    Şi-o sticlă de monopol!

    Nici aceea nu-i femeie
    Care n-are la brîu cheie
    Nici acela nu-i bărbat
    Care doarme nopatea-n pat!

    Sau:
    Vorovitu-s-or vro tri
    Că pe mine m-or beli
    Şi-or face din pielea me
    Budilară şi cure
    Şi din pielea turului
    Taşcă brigadirului
    Iar din pielea dinainte
    Portofel la preşedinte!

    Ori:
    O ceată de buciumari
    Mi-o ieşit în drum cu pari
    Eu cu piana de la clop
    Pe toţi i-am făcut polog
    C-o rujînă de cuţît
    Pe toţi i-am făcut pămîmt!

    Cu primaru-s pretin bun
    Şi cu parul di pă drum
    Cu primaru’-s pretin mare
    Şi cu paru din cărare!

  • Dorin Tudoran

    @No Name/DP & InimaRea

    Discutia dvs. imi aminteste de o alta; una avuta, in cateva reprize cu Ssan Sontag, Guter Grass, Vladimir Volkoc si Joseph Brodsky. A inceput la Madrid, in 1985, prin Omul Kalasniko,, a continuat la Hamburg si s-a “clarificat” la New York, la o Conferinta organizata de FPRI (Foreign Policy Research Institute -- coordonator al conferintei Validimi Tismaneanu).

    Punctul meu de vedere a fost ca exista o cultura comunista asa cum exista si o cultura nazista. Ce nu a existat si va putea exista este o civilizatie comunista sau o civilizatie nazista, caci, eu, unul, vad civilizatia ca un doctorat, un PhD luat de o cultura.
    Nici cultura nazista, nici cultura comunista n-au luat acel doctorat -- spre bine tuturor subiectilor lor.

    Cred si azi ca asa stau lucrurile. Altii cred ca ma insel.

  • mihai rogobete

    De ce i-o zice, arhitecturii, dom’ InimăRea, muzică îngheţată? Demolarăţi Arta fugii, a compoziţiei, epistemologia şi hermeneutica dintr-un n bobârnac. Dac-a fost viziune asupra lumii, a fost asupra spaţiului şi timpului, marxism-leninismul, adică asupra dispunerii volumelor umane în societate şi istorie. Păi?!

  • Daca_nu_nu

    @) Gellu Dorian
    Daaaaa!!! Exact! Aşa era!!!
    Cu variante:
    „Şi-o glajă / fele de monopol…”
    Uitasem.
    Vă mulţumesc!

  • neamtu tiganu

    nea Dorine, vezi ca nu prea mai e bine sa te lauzi ca ai fost in relatii cu Günther Grass, acum citva timp a scris o poezie cu cintec si e mare taraboi.

  • Zitta

    @ Dorin Tudoran: nu știu dacă filmulețul de mai jos e ”on topic”, probabil că nu e nici ”politically correct”, pentru că vine din Israel. Sper că va rămâne doar o parodie, că va trezi doar zâmbete vizitatorilor blogului.
    Cele bune tuturor, celor care sărbătoresc Paștele, sărbători senine și PACE!

  • Dorin Tudoran

    @Zita

    Multumim de urari si va dorim, la randu-ne, Sarbatori fericite si Pace!
    Link-ul l-am scos, fiindca nu toata lumea are umor suficient…

  • Dorin Tudoran

    @neamtzu tziganu

    stiu, stou, stiu…
    desi a fost printre intelectualii occidentali ce au semnat scrisoarea catre Ceausescu in care-i cerea sa-mi dea drumul sa plec, idscutiile mele cu GG au fost mai mereu in contradictoriu. Am mai povestit ca, la Hamburg, Susan Sontag mi-a reprosat ca am fost obraznic cu GG. Ceea ce cred ca era adevarat. Dar GG ramane GG.

  • @InimaRea & Dorin Tudoran

    Si mie perseverarea in aceasta discutie (in care abuzez nepermis de mult de bunavointa d-lui Dorin Tudoran) imi creeaza un mic disconfort, dar, fiind vorba de niste malentendus, ma simt obligata sa aduc necesarele precizari. Imi pare rau ca nu m-am exprimat suficient de clar, lasandu-va impresia ca as fi fost ironica in referirea la statuia lui Lenin. Nici vorba, eu chiar cred ca Lenin trebuia lasat acolo, cum si-au lasat si alti ex-comunisti statuile pe soclurile lor, unele chiar ostentativ orientate spre Rasarit (vezi Budapesta, cu uriasa comsomolista privind spre MOCKBA chiar din fata castelului Corvinilor ), fiindca nu statuia lui Lenin a impiedicat si ar fi continuat sa impiedice presa noastra de la emancipare si profesionalizare.
    In privinta stilului arhitectural comunist insa, voi continua sa-l consider stil distinct, definit prin felul specific de reflectare a raporturilor individului cu autoritatea statala, cu dictatura. De fapt, prin definitie, stilurile arhitectonice reflecta relatiile individului cu divinitatea, timpul, elementele (in sensul filosofiei antice), semenii, propria-i natura, natura inconjuratoare, macro sau micro-cosmosul, atitudinea fata de valorile vietii s.am.d. Faptul ca stilul arhitectural comunist romanesc e de inspiratie ruseasca (cum a fost si regimul care l-a impus) nu cred ca are o relevanta deosebita, mai ales in cazul fostului “mic Paris” . Oricum, stilul asta poate fi vazut azi in tot spatiul ex-comunist (cu mici diferente locale accidentale, cum sunt cele evocate de dvs. in legatura cu problemele de perspectiva ale lui Ceausescu).

    Domnule Dorin Tudoran, sunt total de acord cu clasificarea dvs. privind cele doua culturi -- comunista si nazista -- si cu ideea esecului amandurora (slava Domnului!) de a fi devenit civilizatii (un concept c-o sfera mult mai larga), in ciuda eforturilor de a impune stiluri specifice in toate artele, dar si-n comportamenul social, organizational, institutional etc.

    Cele bune si un Paste fericit (pentru unii) ori Florii cu bucurii (pentru altii)!

  • Zitta

    @) Dorin Tudoran: aveți dreptate, scuze!
    Tot din Israel vine și videoclipul acesta:

    rel="nofollow">

    Cum spuneam, PACE!

  • Justerini

    Helău,

    Cultură și civilizație sînt doi termeni excesiv de polisemantici și, dacă încerci să îi definești, nu mai termini. Poți să îți faci o ocupație full-time din asta, doar să găsești pe cineva să te plătească…

    Doar așa, de-o reamintire,… copy/paste din S. Huntington:

    Există multe definiții și înțelesuri ale culturii. Să menţionăm doar trei.
    -- În primul rînd, cultura se poate referi la produsele unei societăți. Vorbim despre cultura înaltă a unei societăți -- arta, literatura, muzica -- și de cultura sa populară, de folclor.
    -- În al doilea rînd, antropologii vorbesc despre cultură într-un sens mult mai larg, ea semnificînd întregul mod de viaţă al unei societăţi, instituţiile sale, structura socială, structura familiei, precum şi înțelesurile pe care oamenii le atribuite acestora.
    -- În cele din urmă, alți cercetători, politologii mai ales, privesc cultura ca pe ceva subiectiv, însemnînd convingeri, valori, atitudini, orientări, ipoteze, filosofie, Weltanschauung-ul unui anumit grup de persoane.

    Oricum ar fi definite, comunitățile sătești, clanurile, regiunile, națiunile şi, în sensul cel mai larg, civilizaţiile, au culturi distincte. Civilizațiile sînt cele mai largi entităţi culturale cu care oamenii se identifică. În prezent există opt mari civilizații sau zone culturale în lume (Western, Orthodox, Islamic, African, Latin American, Sinic, Hindu, Buddhist, Japanese). Evident, fiecare dintre acestea include nenumărate subculturi.

    P.S. Bonus. 🙂 Tot Huntington:
    În ciuda unei elite desprinse de realitate, care insistă să afirme că vede apariția unei culturi universale (Davos Culture, cum a numit-o Huntington (n.m.) după locul în care se întîlnesc anual politicieni, bancheri, oameni de afaceri, intelectuali, ziariști din toată lumea), pe teren culturile persistă și au consecințe asupra dezvoltării economice și politice, asupra politicilor globale și asupra identității naționale.

    Cultura e privită tot mai mult ca un factor central în explicarea comportamentului social, politic și economic. Pe scurt, cultura contează, cu consecinţe atât în bine cât şi în rău.

  • mihai rogobete

    Plastic, statuia lui Lenin era un kitch, nici măcar psihologist; triumfalist.
    Dacă s-a reţinut, poietica artei comuniste miza prioritar pe transfigurare: geometrizarea ideologiei. Despre ce este vorba? Centralismul, solidaritatea şi aspiraţia utopică erau figurate prin amplasarea construcţiilor în focarele civice, masivitatea şi turnuleţe -- soluiţii arhitecturale cu nimic originale, de altfel, şi care trădau dualismul funciar al, în definitiv, metodei dialectice de gândire: simetria şi contrastul, asimetrismul fiind tabu-ul acestei arhitecturi. De unde, pseudo-naturalismul, ca estetică -- realismul socialist, pentru care numai realitatea comunistă era lume, reprezentarea substituindu-i-se.
    Cât despre autenticitatea relaţiei dintre ideologie şi arhitectură, numai cine n-a remarcat inspiraţia spiritualităţii greceşti, rezemată pe adevăr-bine-frumos, în cele trei picioare ale scăunelelor şi meselor tradiţionale româneşti, sau crucea fundaţiei oricărei biserici creştine, (nemaivorbind despre cele şase coloane de-o parte şi şase de alta, interioare, corespondente celor 12 apostoli), numai aceştia pot confunda arhitectura cu stilul.
    De acord: comunismul n-a fost o civilizaţie păropriu zisă, ci un un erzatz dualist.

  • Mara

    @Zitta, aveti dreptate, oamenii obisnuiti si rezonabili, traiesc in armonie si toleranta, chiar in simbioza pentru ca isi impartasesc din cultura si obiceiurile lor (chiar si culinare). Problema este cu politicienii care sint de o anumita factura mai radicala, mai toti trecuti prin scoala serviciilor secrete si care vad altfel interesele strategice in zona.
    Numai respectind interlocutorul te poti astepta la un dialog cit de cit civilizat. Sa speram ca pe viitor ambele parti sa-si exersese mai sincer acest exercitiu al dialogului daca se poate si sincer.
    Sarbatori fericite si senine.

  • InimaRea

    Mihai Rogobete: O fi fost viziune asupra lumii dar ciclopica. Una iesita direct din Odiseea -- episodul in care Polifem inchide gura pesterii, fortind ingeniozitatea lui Ulise de a scapa de-acolo.

  • Gheorghe Campeanu

    @ All

    Meteorologia lumii arabe (cu sau fara concursul colonelului Lawrence) vazuta de Paul Berman (The National Review). Food for thought:

    http://www.tnr.com/print/article/books/magazine/101716/islam-blasphemy-freedom-speech

  • Gheorghe Campeanu

    Scuze! The New Republic (opusul relativ al lui National Review)

  • Pingback: Unicameral, uninominal, unii și alții()

WP Admin