≡ Menu

Între DNA și DNA

Photo-blog-7-150x150[1]Poate fi o minciună că dl Crin Antonescu doarme prea mult, dar este adevărat că se trezește târziu. Uneori, mult prea târziu.

Delimitarea de dl Dan Voiculescu – ieri și distanțarea de PSD – astăzi sunt tardive. Și o spun cu părere de rău – atât pentru om (Crin Antonescu), cât și pentru partid (PNL).

Să-l recuperezi în PNL pe dl Petre Roman, “os de Brătieni”, să-l cooptezi pe “creștin-democratul” Gigi Becali și să stai cot la cot cu Dan Voiculescu, când acesta se prezintă “Permiteți? Numele meu este Daniel Constantin și sunt președintele Partidului Conservator” sunt erori care se plătesc scump.

Acum patru ani, într-un text intitulat Deschideri, scriam următoarele:

“Crin Antonescu este din ce în ce mai deschis. Alaltăieri – la Mircea Geoană. Ieri – la Dan Voiculescu. Azi – la Cristian Diaconescu. Mâine – la altcineva./…/

Dacă înţeleg la cine  este deschis dl Antonescu, nu pricep la ce este deschis. L-aş sfătui să se închidă. Altfel riscă să-l ia vântul prin ce lasă deschis cu atâta nonşalanţă.

Curentul a popit pre mulți…”

Mi-aș fi dorit foarte mult să mă fi înșelat.

Nu există un cadou mai mare oferit PSD-ului, PDL-ului și tropăitului politic proBăsescu (Forța Civică, Noua Republică, Partidul Mișcarea Populară și alte acareturi cu sau fără carnet de membrie) decât un PNL intrând în irelevanța politică unde, deocamdată, PNȚCD este “senator de drept.”

Să crezi că un bombardier politic ca PSD ar accepta vreodată să fie reprezentat în colivia prezidențială din parcul Palatului Cotroceni de un porumbel despre care nu e sigur că poate fi teleghidat este ca și cum ai crede că Frații Grimm sunt doi analiști politici de renume mondial. O asemenea confuzie este demnă doar de ceața din CV-ul consultantului politic Niels Schnecker.

Dl Antonescu se află într-o situație de tip lose-lose.

Așa stând lucrurile, cred că ar fi un semn de înțelepciune dacă Domnia sa ar accepta astăzi că un Cotroceni via PSD a fost o poțiune halucinogenă care i-a fost administrată zilnic; ar renunța  și la o candidatură doar în numele PNL, aventură electorală fără mari sorți de izbândă; ar declanșa un proces de vindecare a rănilor din partid; și, mai ales, ar evita să fie perceput ca o bilă folosită de dl Băsescu în dărâmarea principalului popic pesedist  – dl Victor Ponta.

N-ar fi o soluție electorală imediată.  Ar fi una de altă natură. În lipsa soluțiilor strategice (durata lungă) s-a dovedit că un sac de victorii tactice (de scurtă durată) nu este suficient.

Dacă rezistă, după un asemenea exercițiu de a trece printre furcile caudine ale propriului partid, înseamnă că dl Antonescu are încă viitor politic. Dacă nu rezistă, are măcar șansa să reflecteze la motivele pentru care a ratat.

Șahistul Traian Băsescu continuă să câștige toate partidele, nu doar pentru că are pregătite, de fiecare dată, următoarele trei mișcări, ci pentru că detectează cu exactitate și următorele patru mișcări ale adversarilor. Mai ales rocadele pregătite de aceștia.

În plus, cinismul în care-și scaldă adversarii dl Băsescu este mai necruțător decît acidul sulfuric.

Pe dl Adrian Năstase îl plânge că a luat prea multă pârnaie, pentru o simplă găinărie. Mai că nu întreabă: “Ce-i veni prietenului meu Adrian să se predea de capul lui la penitenciar?”

USL-iștilor le cere să se împace imediat. Spre binele țării, evident.

Cât privește binele dlui Traian Băsescu el este asigurat de prostiile în lanț comise de adversarii săi politici.

O partidă între Bobby Fischer și niște amatori strânși în jurul meselor de șah din Cișmigiu devine nu doar plicticoasă, ci și sângeroasă, datorită unui ridicol care taie mai rău și mai adânc ca briciul.

Și-apoi, cine mai ia în serios existența  USL? Deconectată de la aparatul care o ține în viață printr-un soi de “comă indusă”, USL ar fi luată imediat în evidența cimitirului politic “Struțocămila – Alianțe Contra Naturii”.

imgres-1

Deși curtat cu insistență de cei mai cunoscuți “chirurgi” de la DNA (Departamentul Național Anticorupție), care vor să-l disece cont cu cont, singurul politician din al cărui DNA (Deoxyribonucleic accid) se aude, permanent, strigătul de luptă strămoșesc ”Con-sec-vență/Blackmail/Și (s)Cadență!” rămâne inenarabilul domn Dan Voiculescu.

Dacă nu vrea să afle, în ruptul capului, unde și de ce se încadrează unele dintre faptele sale, în schimb știe pe dinafară toate articolele de lege (y compris Constituția) cu care nu se au bine “crimele” altora.

Astăzi, dl Voiculescu cugetă astfel: “dacă tot vorbim de interese naționale, poate ar fi cazul să înceapă ancheta mult așteptată de români legată de tezaurul României de la Moscova și de implicarea lui Traian Basescu în nerecuperarea acestuia”./…/ “Trădarea intereselor naționale se încadrează perfect în art. 96 din Constituția României”.

Mâine, dl Voiculescu ar putea să ceară condamnarea la moarte a dlui Băsescu, pentru că a băut damigeana în care se afla “Graal”-ul daco-roman: proba DNA dovedind că Împăratul Traian a fost fiul lui Burebista, regele geto-dacilor, iar Roma o suburbie dărăpănată a Sarmisegetuzei.

Propun o soluție.

Decât să-l “hărțuiască” fără motiv pe dl Voiculescu, autoritățile române ar face mai bine să semneze un târg cu Domnia sa:

“Domnule profesor, vă punem la dispoziție aeronava prezidențială, vă duceți la Moscova și luați tezaurul românesc de la Putin. Dacă reușiți, la întoarcere vă încoronăm și inaugurați o a doua monarhie constituțională. Dacă nu reușiți și Putin vă pune o vreme la păstrare, în borcanul în care l-a ținut la murat pe Khodorkovsky, nu vom protesta – nici pe căi diplomatice, nici pe cale armată. Deal?”

”Trădare, trădare. De trei ori trădare!”, strigă și the one and only Mircea Badea, afectat că prin dispariția damigenei cu DNA nici el nu mai poate dovedi că este singurul urmaș, direct  și indirect, — asemeni unui complement — al “mogulului” Sulla. Cel antic și dictator.

Finalul aparține doctorului în teologie & teleologie, Mihai Gâdea:

Dragi telespectatori, ne întâlnim în emisiunea de mâine seară în care vă voi prezenta documente și dovezi in-cre-di-bile, sen-za-țio-na-le. E de necrezut, dragii mei, cât de…”

Alo, trezirea!

Mâine a și fost, dar n-ați băgat de seamă. Ce urmează e poimâine. Totul e de ne-cre-zut, pentru că e a-de-vă-rat, dragii mei. Sau neadevărat.

Totuna.

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • Ontelus DG

    În această efervescență globală, statele, firmele, organizațiile nonguvernamentale, cetățenii conlucrează la edificarea societății optim-democratice, în care drepturile și libertățile fundamentale sunt garantate, înțelese, exercitate. Liderii națiunilor nu precupețesc niciun efort pentru slujirea adecvată a intereselor celor care i-au ales, contribuind astfel la progresul umanității, la triumful modernității, la apogeul cunoașterii, la generalizarea bunăstării materiale și spirituale, la înflorirea tuturor comunităților locale, regionale, statale, continentale, mondiale, galactice și metagalactice. Biodiversitatea este salvată, ura este eradicată, satisfacția se citește pe chipurile oamenilor, încrezători în valorile economiei funcționale de piață, ale statului de drept, ale societății civile, ale lui Big Brother total, capital, magistral, exemplar, monumental. Să cânte muzica, să curgă șampania, să fie bine, ca să nu fie rău!… Aproximând o zicere știută, totul este bine în cea mai bună dintre lumile posibile.

  • intact

    Pe de alta parte DV are pe undeva intrucitva drepate, ca Basescu nu s-a implicat ba putem spune c-a favorizat chiar infractorul, cu ce sa ia tezaurul inapoi daca a vindut … flota?

  • dinozaurel staicovici

    @Ontelus
    Ati uitat, uita-v-ar nenorocul, de proiectul neocomunist al militianului Dinel Staicu, patronal impuscariat al Bancii internationale a religiilor, mituitorul diverselor judecatoare, victima numeroaselor manevre avocatice, fanul nedezmintit al Tovului Ceau, autorul unei cartuluii virtuale, concoctata nastaseste in celula detentiei sale, in care vede Romania Viitoare ca un stup cu albine lucratoare/lucrative, harnice, traind in pace unele cu altele si avindu-l deasupra -- ghid, carmaci, indrumator, caudillo = pe actorul Dan Puric. II supraclaseaza pe neoconii, si alti neoconstantini, din PeCeul Felixian. Reabiliteaza, tot asa de abil, si mai vechea, ceauseasca, ”stiinta a conducerii”, echivalata de dacoromanul Geo Stroe, de la Academia Dacoromana, pensionar al serviciilor, cu managementul postcapitalist.

  • InimaRea

    Cum-necum -- din păcate ori din alte păcate -- Antonescu nu poate demisiona pina nu-i atârnat de carul invingatorului din Noiembrie ac. Nici nu poate fi demis din fruntea PNL chiar daca-l lasa Voiculescu fara președinția Senatului. Astfel ca e pecetluită soarta “liberalilor” românești -- din Bratieni ori din flori.
    Adică, nu-i este îngăduit nici măcar gestul de minim bun-simt de a se retrage din politica. Asa-i politica -- necrutatoare ca femeia: Femeia, femeia, cu ea sa nu te pui/ Femeia, femeia e dat dracului / Femeia te urca, femeia te coboară/ Femeia-ti da viata si tot ea te omoară …
    Eu cred ca marele ghinion al lui Antonescu este ca nu are un șef care sa-l demită. Daca avea norocul de a fi inteligent-politic, intra el in guvern ca vicepremier -- numai ca sa poată fi demis. Dar daca avea norocul acela, n-ar fi făcut nici alianță cu PC, nici USL.
    Un rus zicea ca diferența dintre inteligent si destept este ca inteligentul nu intra in situații in care deșteptul se descurca, pina la urma.
    Iar potrivit acestei asertiuni, Antonescu nici măcar destept nu se arata.

  • a notarius

    Fiind mai impresionista asa, zic eu ca analiza este ok. Cu o mica observatie: Voiculescu e alta categorie.
    Si stati, nu dati inca: n-am nicio treaba ca ati lucrat pentru el. Se mai intampla. Chiar daca la o scara mai mica, provinciala, am lucrat si eu pentru oameni de a caror probitate m-am indoit de la inceput.
    A fost o iluzie, a fost o graba, o dorinta ca prin prezenta Dumneavoastra acolo lucrurile s-ar putea imbunatati, nu conteaza, important este ca atunci cand asteptarile au fost inselate, ati luat decizia care se impunea.
    Numai ca Voiculescu nu este om politic. Toti ceilalti, indiferent cu cine tinem sau cu cine nu, pot fi numiti asa, unii mai dotati, a la Basescu, altii mai ajutati, a la Petre Roman -- ati observat ca numai asa il poti numi exact: cu nume si prenume -, Antonescu nitel infantil, de altfel in perfecta linie cu aripa Tatarescu et co, insa Voiculescu nu a fost si nu va fi niciodata.
    El este ca varful aisbergului. Cea ce se vede din ocultatul care nu se lasa inlaturat. Poti sa-l numesti securist, afacerist, mafiot sau alte dintr-astea, Voiculescu este simbolul acelei puteri negre, forjate intr-o istorie nici pana acum clarificata, care tine ca Romania sa fie atat de “originala”.
    Mult prea ca sa ofere un trai normal si decent oamenilor care din varii motive raman pe aici…

  • @) DT

    Foarte buna analiza, desi nu sint suta la suta de acord cu ea. Tu pleci, master, de la premisa ca Popeye si Cirlanul Ponta nu ar fi mina in mina, eu cred ca sint…

  • Daca_nu_nu

    Și eu cred, cum zice și Liviu, că Ponta/Năstase cu Băse-s pe felie… Mai exact, ambii-s pe felia Bunicuții, care i-a manevrat din sfori de fiecare data când a simțit că unul (sau altul) pierde teren.

    În ce-l privește pe musiu Antonescu, sunt de acord cu toți, și cu articolul, și cu comentariile: TRĂBĂ ALTU! Bine, eu nu mai zic musai de dl Tăriceanu, ca să nu se creadă că am eu o slăbiciune pentru mnealui… Dar, trebuie să recunoaștem, dl Tăriceanu e un domn frumos.

    În ce-l privește pe dl Voiculescu, am, despre el, aceeași părere ca și despre dl Tismăneanu: încet-încet, am început să mă îndoiesc de calitatea lor intelectuală. Iartă-mă, Doamne, dar am ajuns să cred că fiecare este, mai mult ori mai puțin, ceea ce scrie din ceea ce citește… Bine-ar fi să greșesc.

  • @) IR, DT, All

    Sa fim seriosi, nici un partid nu-si schimba, sa spunem in martie, liderul cind are anul acesta doua rinduri de alegeri. Dincolo ca greu de ghicit cu cine, in afara lui Tariceanu, despre care habar nu avem daca are „sprijin de massa”, neavind in fata ochilor unul mai bun decit CA. Asa ca liderului in curs nu-i ramine decit sa nu adoarma la loc dupa cele trei mici gesturi semnificative din ultimele zile -- despratirea de Varan, debarasarea de Nils Schnecker -- care e mai degraba smecher si mare mincionos! -- si resituarea in relatia cu PSD. Orice alta chestie e o aventura mai mult decit riscanta pentru PNL, CA si ce-a mai ramas fara radacini feseniste in politichia bastinasa…

  • @ a notarius

    Aveti in buna parte dreptate, se simte nevoia unei mici ajustari. Si TB este tot un virf al aisbergului, al aceluiasi aiberg. Ca virfurile par sa nu se inteleaga, ori chiar nu se inteleg, e mai degraba un noroc pentru noi…

  • @LA & DNN

    1. Cum ar putea CA sa iasa din impasul in care se afla? Ce miscare l-ar putea recredibiliza suficient pentru a avea sanse ca, alergand fara PSD la prezidentiale, sa aiba vreo sansa? PNL il va pedepsi, indiferent de motivile pentru care a ratata.
    2. Am spus ca s-a trezit, dar am adaugat ca e prea tarziu. Alina Mungiu a scris unj text foarte bun despre schimbarile din PNL, intrebarea ramane: nu au survenit mult prea tarziu?
    3. Nu vad cum sunt intelesi dnii Basescu si Ponta…

  • @) DT

    Daca e prea tirziu, nu-mi dau seama… Mai ramine si sa-l tina starea de trezie macar un an…

    Mi se pare de ordinea evidentei intelegerea dintre TB si VVP. Dincolo de hiriielile pe care le joaca in fata noastra, n-am vazut vreun dezacord serios intre cei doi in chestiunile importante. Ca niciunul dintre ei nu este capabil sa respecte vreo intelegere, decit fata de licuricii mari si mici care sint stapinii amindurora, e la fel de adevarat. Asa ca pina nu apare un avantaj decisiv de partea uneia dintre parti, intelegerea va fi respectata de ambele…

  • Daca_nu_nu

    @) DT # 10
    1. Părerea mea este că dl CA se află într-o fundătură din care nu cred că va putea ieși până la alegerile acestea, care bat la ușă. Noi de când tot urlăm „nu Fenechiu”, „nu Niels ăla cu CV fantezist”, dar domnul președinte de partid n-auzea, nu vedea… După părerea mea, domnia-sa împreună cu partidul domniei-sale nu sunt altceva decât -- precum pe vremuri PNȚ -- victima unora mai abili decât dânșii. Știu că e greu să înveți din greșelile altora (nici eu nu excelez la acest capitol), dar când vine vorba de viitorul unei țări, cred că trebuie să fii mai prudent. Or, PNL -- mai exact dl CA -- n-a fost.
    2. Ba da, muuuult prea târziu. PNL s-a îmbătat cu apă rece și tare mă tem că și-a trăit perioada sa de glorie sub Ponta&Băsescu. Halal!
    3. Poate ei între ei n-or fi bătut palma explicit mai mult de „îl desemnez premier pe dl cutarica minicnosul” ori „coabităm, coabităm”… Dar nu știu de ce am senzația că sunt conduși din umbră de aceeași mână de fier. Niște indicii ar fi: Dl președinte și-a câștigat cu ajutorul celor care-l detestau pe Bunicuță. Frumos! De-aia l-am și votat! Dar cum se explică atunci faptul că, de fiecare dată cân a căștigat alegerile (sau referendumurile lui pește prăjit), Bunicuța ieșea „întâmplător” cu câte un mesaj / scandal cu contracandidatul dlui președinte? Când a căștigat prima oară, Iliescu era la cuțite cu Năstase. A doua oară, era după faza cu „prostănacul”. Venirea lui Ponta la Guvern a fost precedată de faza cu „cârlanul” etc. Poate greșesc, dar mi-emi par niște semnale. Ar fi putut fi întâmplătoare, dacă nu s-ar fi repetat. Apoi: ultimele alegeri. Zice Băse: „popor maghiar din Transilvania, ieși la vot!” (citat aproximativ). Iese Ponta si, în loc de „vă mulțumesc, români de orice nație!” zice: „am vorbit cu dl … Hunor (?! -- tot ce se poate)”; în fine, după mintea mea a transmis un mesaj de genul „e ok, am rezolvat-o cu ungurii”… Marghit a mea zice: „Ho, trăzni-v-ar! Antonescule, te-ai lins pe bot!” Io zic: „Ce ai, dragă, nu te bucuri că sunteți în cărți?” Marghit: „Bucuri pe dracu! Ăsta, manipulare!”

  • Ultor

    Nu stiu de ce intelectualii nostri sunt foarte critici cu micile/ marile greseli ale lui Crin. In raport cu aceste foarte multi sunt categorici I a-l desfiinta, in schimb Basescu poate calca pe oricate cadaver, aceeasi intelectuali ii mai dau sanse politice. Cred ca e chestie de psihologie… Personal nu vad cu ce-a gresit atat de mult Antonescu ( exceptia fiind Voiculescu ). Alianta cu PSD-ul a fost la impuse nu la liber. Cat despre increderea in sustinerea PSD-ului nu vad cum ar fi crezut sincer vreodata, dar nici nu putea sa faca altceva. Prea multi ii canta prohodul acum ca sa-i cred sincer ca sunt bine intentionati -- nu fac aluzie la acest blog . Daca Crin pleaca acum de la guvernare si va intra in opozitie, s-ar putea sa aiba o sansa la iarna. Cu Taricenu liberalii n-au niciuna, Daca-r fi avut-o nu l-ar fi schimbat

  • Daca_nu_nu

    @) DT # 10 CORECTAT (Scuze, a nu se publica / a se șterge primul, care conține erori de tastare)
    1. Părerea mea este că dl CA se află într-o fundătură din care nu cred că va putea ieși până la alegerile acestea, care bat la ușă. Noi de când tot urlăm: „nu Fenechiu”, „nu Niels ăla cu CV fantezist”!!! Dar domnul președinte de partid n-auzea, nu vedea… După părerea mea, domnia-sa împreună cu partidul domniei-sale nu sunt altceva decât -- precum pe vremuri PNȚ -- victima unora mai abili decât dânșii. Știu că e greu să înveți din greșelile altora (nici eu nu excelez la acest capitol), dar când vine vorba de viitorul unei țări, cred că trebuie să fii mai prudent. Or, PNL -- mai exact dl CA -- n-a fost.
    2. Ba da, muuuult prea târziu. PNL s-a îmbătat cu apă rece și tare mă tem că și-a trăit perioada sa de glorie sub Ponta&Băsescu. Halal!
    3. Poate ei între ei n-or fi bătut palma explicit mai mult de „îl desemnez premier pe dl cutarica mincinosul” ori „coabităm, coabităm”… Dar nu știu de ce am senzația că sunt conduși din umbră de aceeași mână de fier. Niște indicii ar fi: Dl Președinte și-a câștigat funcția de două ori cu ajutorul celor care-l detestau pe Bunicuță. Frumos! De-aia l-am și votat! Dar cum se explică atunci faptul că, de fiecare dată când a căștigat alegerile (sau referendumurile lui pește prăjit), Bunicuța ieșea „întâmplător” cu câte un mesaj despre / scandal cu contracandidatul dlui președinte? Când a căștigat prima oară Băsescu, Iliescu era la cuțite cu Năstase. A doua oară, cu Geoană, era după faza cu „prostănacul”. Venirea lui Ponta la Guvern a fost precedată de faza cu „cârlanul” etc. Poate greșesc, dar mie, astea-mi par niște semnale! Ar fi putut fi întâmplătoare, dacă nu s-ar fi repetat. Apoi: ultimele alegeri. Zice Băse: „Popor maghiar din Transilvania, ieși la vot!” (citat aproximativ). Iese Ponta si, în loc de „Vă mulțumesc, români de orice nație!” zice: „Am vorbit cu dl … Hunor (?! -- sau cum îl cheamă; cred că Hunor, tot ce se poate)”; în fine, după mintea mea, a transmis un mesaj de genul „e ok, am rezolvat-o cu ungurii”… Marghit a mea zice: „Ho, trăzni-v-ar! Antonescule, te-ai lins pe bot!” Io zic: „Ce ai, dragă, nu te bucuri că sunteți în cărți?” Marghit: „Bucuri pe dracu! Ăsta, manipulare!”

  • a notarius

    @Liviu Antonesei
    Cu tot respectul, nu pot sa fiu de acord cu Dumneavoastra. NIci in relatia Voiculescu-Basescu nici in Ponta-Basescu.
    Si nu din ratiuni politice, ci mai degraba analitice.
    Wittgenstein, promit sa nu-l mai pomenesc aici, se pare ca a spus asa: oamenii se fac politicieni ca sa ascunda cine sunt si ce nu stiu.
    Ideea poate sa para abstracta dar mie mi se pare profunda rau. Va spun asta ca sa va asigur ca nu am nustiuce mari admiratii fata de politicieni, indiferent cum s-ar numi ei sau din care tara sunt sau ce partid ar reprezenta.
    Insa in politica zilelor noastre ei s-au profesionalizat. Este foarte usor sa faci diferenta dintre un politician si unul care este doar asa un wanna-be…
    Voiculescu este prezent in politica romaneasca fara sa fi trecut nici unul dintre examenele necesare acestei profesionalizari. N-a castigat nicio alegere, nici macar una interna de partid, avand in vedere faptul ca PC sau fostul PUR nu sunt partide, ci adevarate grupuri de presiune menite sa fie instrumentele prezervarii puterii voiculesciene. N-a venit cu nicio idee politica demna de bagat in seama -- vedeti, nu vorbesc despre adevarul acelei idei, ci despre impactul sau politic -- in afara sustinerii necesitatii de a-l indeparta pe Basescu. Care, oricum ati lua-o, nu este o idee politica intr-o democratie functionala -- nu sustin ca democratia noastra este functionala! -, ci o idee “revolutionara” invatata in laboratoarele partidului-stat, idee fundamentala a gruparilor antistem dintotdeauna si de oriunde.
    Ponta(micul nostru Putin) si Basescu(micul nostru Angela Merkel) sunt politicieni care se lupta intre ei pentru putere. Fiecare cum poate si cat il duce mintea. Metodele lor poate sa placa sau nu dar reprezinta doua moduri clare de a concepe administrarea puterii intr-o democratie, fie ea si originala. Sunt competitori intr-o cursa politica, pe cand Voiculescu vrea sa faca doar pe arbitrul…

  • @ a notarius

    “pe cand Voiculescu vrea sa faca doar pe arbitrul…”!?!
    Glumiti?

  • @) ultor

    Privind la rece lucrurile. si cred asta de vreme ce imi reprim de vreun deceniu pina si dreptul la vot, as spune ca intelectualii cu pricina nu au neparat cu Crin in sine, ca sa fiu kantian, ci cu o imagine probabil exgerata pe care si-au facut despre el -- e un fel de sindrom al iubirii inselate. Pe de alta parte, cred ca ne intilnim in opinia despre Basescu -- am mai scris-o si pe acest blog, cred ca dl TB este, din punct de vedere politic, mort si livid. Ca unii incearca sa-l resusciteze, e la fel de clar, ca si faptul ca el insusi se crede uneori viu, insa fara efect, pentru simplul motic ca mortul de la groapa nu se mai intoarce. In ce priveste ciata dumisale mundana, revin la urarea facuta nu de mult -- viata lunga si puscarie pe masura!

  • @) a notarius

    Nu am impresia ca sintem obligati sa fim de acord, pina la urma de asta ne-a dat Dumnezeu un cap, sa-l punem la treaba dupa puterile noastre, care nu sitn doar cele intelectuale, ci si cele afective, temperamentale, de vointa etc.
    Nu cred ca bunul Ludwig trebuia bagata in treaba asta, politica, cea romaneasca cu atit mai putin, dar daca si eu l-am invocat pe Kant putin mai sus, trec peste asta…

  • nc

    Toată ziua de azi m-au obsedat versurile astea:

    „Vaai, vaai…”, zise peștele zdrobit,
    „Încă un scafandru ce list-a pregătit…”

    rel="nofollow">https://

    Mă întreb (cu o vodcă-n față), pînă cînd naiba vom mai fi noi precum peștișorul fermecat pentru toți ăștia care vin la putere ca în peștera de comori a lui Ali Baba, gata să înfulece din bugetul pe care l-il punem ca pe tavă…?

  • neamtu tiganu

    daca ar fi sa pun suflet in politica as pune pt. liberali. Din pacate FDP, liberalii nemti, pe care i-am votat intotdeauna, nici macar nu au reusit sa ia 5%, asa ca nici macar nu mai sunt reprezentati in Parlament. Am impresia ca ideologia liberala, presupunind ca si liberalii lui Crin ar avea o asemenea Ideologie, nu prea mai are succes la mase, e prea de dreapta pt. cei saraci si prea de stinga pt. cei bogati, iar alora de mijloc nu le pasa.

    Dar sunt un pic dezamagit, m-as fi asteptat ca nea Dorin, un infocat pasionat de Sport sa ne bage ceva de la Soci unde se-ntimpla chestii interesante. Ati auzit ca cine-si face vara sanie i se rupe iarna? Ca daca facem iarna car, poate poate mergem vara cu sania!?

  • a notarius

    @Dorin Tudoran
    N-am avut intentia.
    Poate formularea a ocultat oarecum sensul.
    Ideea este, daca tot suntem la o metafora sportiva, ca vrea sa fie si jucator si arbitru. Lucru perfect posibil intr-o societate autoritara sau si mai perfect intr-una totalitara dar mai greu intr-una care, asa cum afirma, respecta regulile democratiei.
    De fapt, sa luam fotbalul romanesc, Voiculescu ar vrea sa aiba popularitatea lui, zic si eu, Torje, instrumentele lui Hategan si puterea lui Sandu si Mitica impreuna.

  • @LA
    “It’s not over ’till it’s over” (Yogi Berra)

  • @neamtu tiganu

    inca nu stiu ce sa zic in legatura cu americanii care i-au batut pe rusi la hochei. mai astept, fiindca mi-e teama ca a fost un foc de paie.
    la fete (hochei) am tinut cu americancele, care au si condus, dar, evident, canadiencele au fost prea bune.

  • Dana (Mara)

    http://blog.activewatch.ro/rubrica-cetateanului-necenzurat/visul-lui-crin/#more-19624
    Cam dur, dar faptul ca Antonescu l-a numit pe acest Atanasiu( se pare un lacheu al Gold Corporation) la Economie spune multe despre continuitatea in proiectul rmgc si gaze de sist si intelegerea competitie Basescu -- Ponta -Antonescu. In politica noastra este un fel de “rotatie a cadrelor” practicata de Ceausescu pentru a mai adormi vigilenta celor multi. Daca ii analizam putin sint o casta aflata pe un nivel paralel cu oamenii obisnuiti care au asteptari legitime de la ei.

  • Pingback: Între DNA și DNA « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET()

  • nc

    @ Daca_nu_nu:

    „Dar nu știu de ce am senzația că sunt conduși din umbră de aceeași mână de fier.”

    În 2004 lucram pentru cineva cu mulți bani, genul care nu apare în top 300. Era nebunia aia cu Băsescu-salvatorul în care eu nu credeam. Un argument pe care îl aduceam celor din birou fiind acela că: bă, cel puțin gîndițivă că n-are cum să lupte Băsescu cu anticorupția cu Berceanu de-a dreapta. Berceanu despre care scrisese Academia Cațavencu (Mircea Toma) un foileton în pagina trei cum căpușa statul pe cînd era ministrul economiei. Nu poți să deschizi cutia Pandorei alături de oameni vulnerabili -- e o logică elementară!

    Ei bine, într-o zi, la o palavră de genul ăsta, persoana de care zic îmi spune zîmbind cu subînțeles: „Zilele trecute Băsescu a fost la Scroviștea, la Iliescu.”
    Cu alte cuvinte: oamenii erau… în „familie”…

  • nc

    „Gîndiți-vă”, of course… Scuze…

  • Ontelus DG

    Tovarăși și tovărășoaice,
    Membri și membroaice,
    Domni și domnițe,

    Ne aflăm, iată, la finele unui drum lung, de aproape douăzeci și cinci de ani, în care am reușit edificarea unei societăți mai drepte, unei economii mai bine adaptate celor mai noi achiziții ale revoluției tehnico-științifice. Cetățenii republicii noastre, fără deosebire de naționalitate, sex, vârstă și nivel de educație se bucură astăzi de roadele progresului, de cele mai noi cuceriri ale cercetării și dezvoltării, naționale și internaționale. Oamenii muncii de la orașe și sate și-au perfecționat conștiința revoluționară, transpunând în fapte comandamentele conducerii centrale a partidului. Ei au fost, de altfel, permanent consultați în legătură cu calea de urmat, oferind sugestii prețioase cadrelor noastre de nădejde, militanților pentru curmarea oricăror neajunsuri. Putem fi mândri de rezultatele obținute, însă vigilența nu trebuie slăbită, întrucât dușmanul de casă și de clasă abia așteaptă să ne dea plasă, dar nimeni nu se lasă, neglijența crasă este odioasă, iar viața este frumoasă și victoria noastră, spectaculoasă, dilimandroasă și musculoasă.
    (fragment din discursul tovarășului domn, seara la un somn, când suna un corn)

  • Dana (Mara)
  • nc

    @ Ultor & neamțu țiganu:

    Principalul defect al lui Crin Antonescu rămîne totuși acela că nu are un proiect, o strategie pentru România…

    Faptul că am ajuns să apreciem un politician/partid după cum e mai șmecher, sau mai puțin șmecher în lupta asta jegoasă, așa-zis politică, e… caraghios… Principalul aliat al oricărui politician e electoratul. Demonstrează-i doar că ești la putere pentru el și s-a terminat cu toți adversarii tăi!!!
    Problema e că și Antonescu e pentru același motiv ca și ceilalți la putere: intresele cuiva, nu ca să construiască pe bune o țară… Nimeni, din cei din așa-zisa clasă politică actuală nu are orgoliul ăsta: de a construi o țară. Toți poartă interesele cuiva, numai ale cetățenilor nu…
    Păcat de atîția oameni de treabă care sînt în țara asta…

  • Pictor Vonta

    Situatia prezenta pentru PNL era previzibila incepand cu alegerile din 2000 cand Patriciu s-a inteles cu Voiculescu sa-l inlature pe Stolojan. Urmand ca mai apoi ca Voiculescu sa-l tradeze pe Patriciu si sa-l sustina pe Crin pentru o lupta impotriva lui Basescu. Atat greii din PSD cat si Voiculescu din toate timpurile au aplicat strategia: daca nu poti sa fii la fel de bun ca altii incearca sa-i corupi si sa-i discreditezi pentru a-ti putea atinge scopul. Asa cum in 1996 CDR a fost pentru PDSR si PUR “vehicolul” celor mai grele tunuri, din 2004 pana in prezent cu o mica pauza in timpul guvernarilor Boc, PNL a fost cel care a incasat loviturile. In acest moment Crin Antonescu este complet scos din cursa pentru prezidentiale fie ca merge alaturi de USL, fie ca este candidatul PNL din opozitie. Persoana care ar putea “resuscita” PNL in calitate de candidat la presidintie si mari bazinul electoral al acestui partid este Iohannis, iar momentul cel mai favorbil ca acesta sa intre in prima linie este chiar acum pentru a demonstra mai usor ca ADN-ul USD este si va ramane compatibil cu DNA.

  • Ultor

    N-am sustinut ca Crin este un politician de mare arvengura…N-avem asa ceva pe scena noastra politica, iar din punctul asta de vedere stam mai prost decat in anii ’90 ( Ratiu, Coposu,eee… ce timpuri, ce oameni…). Il prefer pentru simplul motiv ca nu este produsul sulfuros al serviciilor sau al coteriilor de partid. Sta, politic vorbind, pe picioarele lui. Si asta nu e putin lucru avand in vedere in ce fauna coabiteaza. Nici naivi nu suntem ca sa nu vedem ca in acest mediu necontaminat n-ai cum sa ramai. Dar din aceasta perspectiva Antonescu imi pare cel mai putin contaminat. Acest fapt e un indiciu de speranta dar nu un argument pentru o certitudine. Prea des ne iluzionam ca pe urma f. repede sa ne dezumflam. Momentul Constantinescu e emblematic in acest sens; dupa doi ani de guvernare avea o presa foarte proasta chiar si in randul fostilor sustinatori ( v. ”22”, “Dilema” ).

  • Huzurezul

    @All
    Cred ca Felix ar fi incantat sa devina Baskan al Gagauziei, unde ar controla vamile toate fara ca sa-l jeneze vreo DNA; unde s-ar curluntri boiereste intre Moscova, Bruxelles si Istambul, sugind vorace la trei maice. CA, CA, mai adormit si mai nenorocos decit fotbalistul KAKA, nu va pupa niciodata, pare-se, Globul de Aur al Prezidentialitatii. Si bine nu ne pare (ca l-am votat o data, in turul intai al competitiei, nainte ca sa schimbe tricoul cu Mihaela-dragostea-mea, eroinul buclucasei, patapievicioasei, casete video).

  • laurentiucat

    i se cere lui crin antonescu sa lupte cu mainile goale in timp ce basescu are boxul ascuns in buzunarul de la spate si-l foloseste ori de cate ori are nevoie fara ca publicul sa faca mare caz.
    i se reproseaza lui antonescu ca s-a aliat cu voiculescu, cu becali… ca nu are proiect pe termen lung…eu vad ca au fost niste aliante temporare.dar nu am vazut pe nimeni dintre aliatii lui antonescu sa-i reproseze ceva, ca a fost manjit cumva. e mare chestie sa mergi prin noroi fara sa te murdaresti si nu stiu cati pot realiza asta. din cate am urmarit pana acum, antonescu mereu a spus ca doreste un stat care sa asigure un cadrul legislativ care sa garanteze drepturile si libertatile individului, o justitie independenta si un interventionism social.
    se cere pnl si lui antonescu sa fie usi de biserica, uitand ca vorbim de politica si peste tot in lume politica e gri, cel putiin.
    cred ca acum pnl si antonescu sunt cei mai putin maculati si cat de cat cei mai frecventabili din ce e acum pe piata. peste o o luna sau peste un an poate vor fi altii…

  • @) Ultor, laurentiucat

    Cred ca aveti dreptate in ce priveste nuantele pe care le trasati. Daca ar mai fi vreodata sa votez, dar am serioase rezerve in privinta asta, probabil intr-acolo s-ar indrepta si posibilele mele voturi. Desi, tot de raul cel mai mic ar fi vorba, care m-a scos deja de foarte multe ori din caza…

  • laurentiucat

    …in ce tara se voteaza altfel decat “raul cel mai mic”?

  • @) laurentiucat

    Ce-mi pasa? Mie mi-a ajuns. Daca ma pronunt totusi in chestiuni politice e numai datorita faptului ca baietii astia cheltuie si banii mei, fiind un contribuabil serios, cu toate impozitele, a naibii de multe!, la zi…

  • Dezideriu Dudas

    @ Dorin Tudoran # 10
    Intr-adevar, bun textul papesei…Ca intotdeauna, precum bomboanele pe coliva….N-ar putea sa o determine cineva sa lase inmormantarile si sa ocupe de “cele vii” ? De fapt nu e doar problema ei, e problema de “sistem”… Prea multi “dusmani” in tara asta, ca industria pompelor funebre sa nu duduie….

    @ Ontelus DG # 27
    “Se” aproba.
    Am luat act si de “contestatia” de la 3 ( dinozaurel staicovici ), initial a fost aprobata, CCR a considerat ca e constitutionala ( deja vă pregateau biblia…), dar apoi, printr-o erata, s-a respins ! Asa ca ati scapat….si vi s-a aprobat textul. E drept, pana la “papes”, mai aveti…de mers in sens invers.

    @ nc # 25
    Ceea ce a vazut nu e fost adevarat. Asa ceva nu exista ! Ca girafa pentru ardeleni….Poate s-au intalnit sa-si “arunce manusa” ! Adicatelea chiar or fi dusmani. Si Liviu Antonesei face crima de lejmajestate aici ( mai mult, extinde si la “carlan”… ), dar el are periutza pregatita si-o sa se descurce cumva…

    @ Pictor Vonta # 30
    Reiau si extind nitel ideile dvs. :
    1.Patriciu, impreuna cu Voiculescu l-au lucrat pe Stolojan care a ajuns langa Basescu, “dusmanul” lor portocaliu….Patriciu, cuprins de remuscari, l-a pus recent pe “BOC-ul” Georgiei ( fost prim-ministru al lui Saakashvili – campionul “portocaliilor” internationali ) presedinte la Banca sa de acolo…Toti dusmani, unu si unu….
    2.Voiculescu il lucreza pe Patriciu si-l pune pe Crin sef la PNL, Crin fiind un “dusman de moarte” a lui Patriciu ( era platit de acesta cu ciuda ) si ca razbunare Virgil Magureanu ii vinde un apartament in cartierul rezidential construit de el ( Crin, baiat fin, intelege eforturile investitorilor romani in imobiliare, si cumpara cu incredere ) . Si in trecut, Nea’Virgil ( cu toata hotararea lui, nu a reusit sa-l impiedice pe Patriciu sa cumpere Rompetrol… / am inteles ca s-ar fi legat cu lanturi in semn de protest in “camera obscura” a NATO, sa nu vada chiar toti prostii . Cei de la NATO, sanchi, i-au zis ca trebuia sa se lege la “aialalti”…. ) s-ar cam fi aliat degeaba cu T.Basescu daca acesta n-ar fi beneficiat de “Solutia imorala””, spre slava revolutiei portocalii in Romania…si mustrarea delfinului Nastase ( noroc cu Cernea si cu legea lui pentru persoanele non-umane… ) ….Unde mai pui ca inainte Ion Iliescu il gratiase pe Miron Cozma si PNL-ul n-a mai putut sa accepte atata nedreptate pe pamant si a purces la revolutia portocalie in Romania….Toti dusmani, unu si unu….
    Doua dintre povestile dvs. alaturi de care cred ca voi adormi linistit in seara asta…

  • kkrau viteazul

    Adevarata istorie a PNL alaturi de taticul creator PSD

    Pe scurt, PNL a semnat pentru sustinerea a trei din patru prim-ministri ai lui Ion Iliescu: Petre Roman, Theodor Stolojan si Adrian Nastase. Ponta urmeaza in mod natural.

    Azi liberalii lui Ion Iliescu au deturnat PNL si nu e prima dată când o fac. Au făcut-o și in tumultul lui iunie ’90, că tot comemorăm zilele acelea. Însă acum peste 20 de ani, “bătrânii” liberali erau mai în forță decât azi și le-au tăiat ideile FSN-iste, bine, doar pentru ca apoi sa le preia ei insisi.

    Liberalii din Guvernele Roman si Stolojan

    In iulie 1990, “tinerii” exclusi din PNL precum Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman sau Viorel Cataramă formeaza așa-zisa PNL -”Aripa Tânără”. Aceștia semneaza in aprilie 1991 “Carta pentru Democratie si Reforma” alături de FSN şi intra în Guvernul Roman 2, avand chiar un ministru in persoana lui Dinu Patriciu. Asta doar cateva luni, pana in septembrie 1991 cand Guvernul Roman 2 cade in urma unei mineriade si se instaleaza Guvernul Stolojan din care va face parte si PNL “batran” care preia ideile tinerilor mai pragmatici, pe care, ghionion, ii mai dau inca o data afara.

    Astfel timp de mai bine de un an, PNL nu se mai sinchiseste sa aiba ministri liberali (ex: Mircea Ionescu-Quintus ca Ministrul Justitiei) alaturi de cei fesenisti si sub obladuirea vesnicului Ion Iliescu.

    Tineri sau batrani, liberalii au legitimat astfel regimul lui Ion Iliescu. Povestea s-a incheiat atunci tragic pentru PNL care nici macar nu a mai atins pragul electoral (de 3%!) si a ramas in afara Parlamentului in legislatura 1992 – 1996.

    Protocolul din 2000 pentru investirea prim-ministrului Adrian Nastase

    Ok, sa zicem ca trecem peste antagonismul tipic anilor ’90. Liderul care a reconstruit partidul, Mircea Ionescu Quintus, a ajuns ulterior presedintele Senatului in perioada 1996 – 2000. Priviti lista de Presedinti ai Senatului din ultimii 22 de ani. Batranul liberal arata ca un intrus acolo printre acele nume de tovarasi. Tot ei conduceau de fapt, atunci cand i-au lasat pe Emil si Conventia sa se joace de-a puterea. Nu stiu daca l-au avut 10 ani la mana cu un trecut de care nimeni n-ar vrea sa-si aminteasca si pentru care nimeni nu are dreptul sa-l judece. Nu stiu daca le-au aratat pisica si altora. Dar trebuie sa ai multa putere de caracter ca sa recunosti: “Nu am avut puterea sa refuz Securitatea!“

    Acea decizie de colaborare si politie politica (contestata si castigata in justitie!) a fost doar o alta batjocura pe care tovarasii i-au facut-o PNL chiar in buza alegerilor din 2000. Si ce daca? La o luna dupa alegeri, in decembrie 2000, PNL semneaza un protocol cu partidul lui Ion Iliescu asigurand investirea fără probleme de catre Parlament a cabinetului Adrian Năstase, precum şi un suport parlamentar de cel puţin un an!

    PSD-PNL, o alianta naturala si veche

    Au urmat apoi absortia in PNL a APR-ului lui Melescanu in 2002 si alianta subterana a Guvernului Tariceanu cu PSD in 2007. Pe aceasta fundatie de relatii betonate in doua zeci de ani, alianta PNL cu Dan Voiculescu si apoi cu partidul lui Ion Iliescu a fost doar un pas natural.

    Astfel PNL si PSD s-au luat cu acte la tribunal formand Uniunea Social Liberala (USL) in februarie 2011. Iar la alegerile locale din acest inceput de iunie 2012, alianta inregistreaza un succes zdrobitor, amintind de majoritatile anilor ’90. Poporul a grait.

    PNL si Ion Iliescu

    … au o coabitare fericita timp de aproape doua decenii. Iar partidul lui Ion Iliescu a fost mai mereu principatul aliat puternic al PNL. Conventia Democrata a fost doar o intelegere episodica, pe care oricum PNL a dinamitat-o in cel putin doua momente – la inceputul si la sfarsitul Conventiei. Priviti-i in teritoriu: fara cateva scantei locale, oamenii PNL si PSD aproape ca se confunda… Partidul istoric a ramas doar un mit.

  • Emil

    Au avut 9 (nouă) ani să desecretizeze arhiva Dunărea. Dacă făceau asta, azi Voiculescu şi “imperiul” lui media erau doar o notă de subsol în cărţile de istorie contemporană şi în jurisprudenţa decomunizării. Iar aerul ar fi fost cu muuult mai respirabil. Nu credeţi?

  • Ivi

    …in toate aceste comentarii se uita un “un mic singur lucru major” intr-o democratie -- si anume ca un om devine politician prin faptul ca in primul rand (in ordine cronologica) “aduce voturi” …restul e “post-factum” …si comentarii mai ales de tip “simt enorm si vaz monstruos” …”si mai ce?” …acest “si mai ce” e dat de o / un masura / criteriu de evaluare a faptelor si nu doar a vorbelor…

    …si o abordare stricta de tip “Fiat justitia, et pereat mundus” nu va aduce decat “populisti si demagogi si nesimtiti, etc.” in politica…

    …nu credeti ca e “prea mult impresionism” in comentariu politic”? …inca nu am vazut un “Calinescu al criticii politice”

  • InimaRea

    Vedeam, ieri, un documentar despre Gandhi. Desi numit “parintele independentei Indiei”, adevaratul “eliberator”a fost Nehru. Gandhi nu si-a recunoscut meritele in lupta pentru independenta fiindca doua din ideile pentru care a luptat -- unitatea hindu-musulmana a indienilor si reabilitarea populatiei paria -- n-au stat la baza Indiei independente. Nehru a hotarit separarea -- si a aparut Pakistan -- iar sistemul de caste a ramas cum era.
    Gandhi era vizionar. Ca orice vizionar, era bizar. De pilda, era impotriva industrializarii, voia o viata simpla, patriarhala, pentru comunitatile rurale de indieni. Dar mai era si pentru nonviolenta -- in plina masacru intre hindusi si musulmani, la Calcutta, s-a dus printre combatanti sa-i potoleasca. “Normal”, a sfirsit impuscat.
    Indienii l-au iubit fiindca nu-l puteau intelege, si l-au santicificat fiindca nu-l puteau urma. Acesta ar fi modelul vizionarului, al oricarui Messia. Ceva de pus la icoane, ca un tel imposibil de atins dar si ca o nazuinta fara de care omenirea e condamnata la …pragmatism.
    Lumea noastra moderna e pragmatica inainte de orice. Diferenta dintre natiuni/popoare o face puterea de transformare a lumii/vietii astfel incit sa apara “normala” -- obligatorie, chiar. E multa stiinta -- de toate felurile -- in aceasta. Unde nu e decit ideea de, e Jale!
    Ma gindesc la o viata de politician -- ca a lui Antonescu, in politica postdecembrista, de la bun inceput. Nu transpare din ceea ce spune/face nimic care sa-l faca suspect de dorinta de a deprinde tainele, mecanismele si solutiile Politicii. Desi de formatie umanista si intelectual cu diploma, nu-l auzi vreodata cu vreo referinta la stiinta politicii, la corifeii politicii moderne. S-a calificat la locul de munca -- in cea mai buna traditie comunista, “furind meserie”. Iar locul de munca a fost parlamentul proteic romanesc -- de la FSN pina-n prezent. O adunare de incompetenti si ignoranti, din care nu cei cit de cit dotati intelectual au rasarit ci aproape numai cei mai hotariti, “fara mama, fara tata”.
    Fata de el, Patriciu a inteles cheia succesului politic -- averea uriasa. In nici 10 ani, politica romaneasca s-a structurat pe constelatii gravitind in jurul miliardarilor nationali. Si Nastase a-nteles asta, si Basescu. Chiar si Iliescu dar la modul leninist -- ca un ateu inversunat ctitorind manastiri.
    Voiculescu a fost in primul grup de bogatasi romani, cu mijloace neortodoxe ajungind acolo, ca toti ceilalti, dar altfel nu se putea, doar veneau toti din comunism.
    In 1997, vorbeam cu un ministru PD, despre cite-n luna si-n stele (ca ne cunosteam de prin 1991). Leit motivul lui era: Cum ajungem la Voiculescu, sa-i luam paralele, ori macar sa ne lipim si noi de ceva de pe-acolo.
    Era proaspat intors de la un seminar international pe tema ONG. Tot ce-ntelesese din asta -- fusese economist la CSP -- era solutia ONG: Infiintam “un ONG” (asa vorbea) si ne infiltram pe linga Voiculescu, sa ne sponsorizeze.
    Atunci -- mai curind, de atunci incoace, tot gindindu-ma -- am inteles “taina” politicii nationale romanesti: sa faci bani era scopul intrarii in politica; sa faci bani era semnul succesului in politica. Astfel, politica a fost -- timp de 25 de ani si-a mai fi -- cea mai buna investitie economica. Inaltul profesionalism in politica e “sa sponsorizezi” niste sarantoci, sa-i bagi la-naintare (parlamentari, demnitari, presedinti -- chiar) ca sa-ti faca jocurile. E cum ai vina cu ogari.
    Antonescu din haita ogarilor este. Destinul sau politic s-a frint in momentul in care stapinul haitei sale a disparut din tabloul cinegetic.
    In aceasta poza de grup gasesc si inversunarea cu care Basescu a vinat miliardari -- respectiv, centre de putere virtual ori chiar real adverse. Pe lista lui, Patriciu, Nastase, Voiculescu. De doi dintre, a scapat -- mai ramase unul, din pacate pentru el -- pentru ei amindoi, de fapt -- din aceeasi “organizatie de baza”: Secu’. Probabil ca asta-i si motivul pentru care “Felix” e greu de ucis.
    Daca vi se pare ca toate astea n-au vreo legatura cu interesele nationale, nu vi se pare -- n-au.
    Iar noi, bastinasii, ne dam de ceasul mortii pentru a ne putea hotari care-i mai putin rau pentru noi, cita vreme ei -- “oligarhii”- au propriul lor razboi, caruia noi ii furnizam logistica…prin vot. Ba unii dintre noi se mai si pasioneaza de sportul asta elitist, imuni la ridicolul situatiei de “a tine” cu unul ori altul dintre gladiatori, cind soarta lor e pecetluita; cind fie victoria, fie moartea lor nu ne e de nici un folos -- e numai spre paguba noastra.

  • Permiteti-mi un mic detour in istoria – iaca, azi-maine ! -- ultimului sfert de secol, inainte de-a judeca miscarile politice ale Partidul National Liberal si-ale lui Crin Antonescu.

    Din miscarile sangeroase ale lui dec. ’89 s-a degajat necesitatea pluripartidismului, ca o minima si prima garantie a ruperii de trecut. Ion Ilici Iliescu, intrebat fiind de un jurnalist francofon, in celebrul studiou 4 al TVR, daca este in favoarea pluralismului politic, a raspuns cu ranjetul lui bâţâit si iritant (de acelasi rau augur ca hahaitul de mai tarziu al lui Basescu): “Pourguoi pas”?! La cateva zile distanta, acelasi Iliescu ne-a explicat doct ca Frontul Salvarii Nationale e o miscare politica larga, ce inlcude absolut toate orientarile, de la stanga la dreapta si retur, drept pentru care nu ar mai fi necesara crearea altor partide. La mârâielile multimii si ale presei noi, dar si ale unei parti din cea veche si schimbata peste noapte la faţă (extrem de vigilente, toate, la inceputul lui ’90), a priceput si “emanatul Revolutiei” ca formula partidica « all in one » nu mai e convingatoare, nici macar la Moscova, asa ca a impartit partidul fluviu (PCR) si structurile lui de sprijin (servicii secrete plus militie) in zeci de partidulete-afluent, care, in cateva luni, au inundat noul esichier politic. In ciupercaria de partide care mimau cacofonic pluralismul la iceputul lui ’90 au aparut si cele trei partide numite istorice : PNT, PNL si PSD-Cunescu. Ele l-au poansonat asiduu pe dl Iliescu in coasta de drac, cu care fostul secretar PCR si propusese sa salveze “nobilele idealuri ale comunismului”. In raspuns la poanson, Iliescu et comp. au declansat o campanie furibunda de intimidare si discreditare a “istoricilor”, de distrugere a logisticii de care dispuneu (oricum, extrem de precare – vezi mineriadele). Ca masura de back-up, le-a impanat sistematic partidele cu zeci de “conserve” securisto-comuniste, care aveau sa-si dovedeasca din plin eficienta la primirea ordinului “de-a le sari capacele”. Dupa alegerile castigate coplesitor de Front, la 20 mai 1990 (in “Duminica Orbului”) s-a guvernat dupa principiul raspicat afirmat « nu ne vindem tara » (inainte de a o imparti intre noi, pe şest). Cu alte cuvinte: nu privatizare, ci devalizare! Fesenistii, care-si ridicasera astfel umea-n cap, si-au schimbat strategia, cooptandu-i mai intai pe liberali la guvernare, in Cabinetul Stolo, si inghitindu-i apoi pe social-democratii lui Sergiu Cunescu. Erau niste niste gesturi mai mult simbolice, al caror sens a fost de-a indulci imaginea democraturii feseniste. In paralel, Frontul (tot partid fluviu!) si-a impartit din nou apele, in PDSR si PD-FSN, intr-o regie prin care PD si-a asumat rolul de-a poansona coastele Conventiei Democrate, care a fost impinsa la guvernare intr-un moment in care Occidentul izolase complet Ro -- singura tara ex-comunista in care nu avusese inca loc o alternanta la guvernare. Despre rolul de Pepelea jucat de Traian Basescu in regimul Constantinescu (1996 -- 2000) ne-a vorbit in cateva randuri fostul premier de atunci, Victor Ciorbea, dar nu numai dumnealui. Oricum, dupa guvernarea CDR, PNT a iresit pe faras -- parte din cauza atacurilor din partea PD (fost FSN), parte din pricina propriilor slabiciuni interne, parte din cauza rolului jucat de “conservele” implantate in partid inca de la reconstituirea lui “istorica”. (Vezi evolutia “taranistului” Radu Vasile, trecut mai intai cu armele, apoi si cu bagajele, la PD). PNL, in schimb, s-a trezit dupa o vreme incalecat de instelata aripa stolojana, care tot o adunatura de “conserve” s-a dovedit a fi fost, cu toate ca a reusit aducerea in aceeasi matca a partiduletelor liberale in care se sparsese PNL in primul deceniu de framantari “libere”. De subliniat ca, in primavara dinaintea alegerilor castigate de Alianta DA, in 2004, Basescu se bucura de o cota de incredere de numai 10 la suta (cota la care a revenit dupa zece ani la presedintie). Alianta cu PNL a fost vitala atunci pentru un PD cu Basescu (la 10 la suta), si cu Radu Berceanu (la mai putin de atat.) Fara alianta DA, in care PNL era de doua ori mai bine cotat decat PD, n-am fi avut in 2004 un Basescu la Cotroceni si nici un guvern Tariceanu. Ce a urmat stim mai bine, fiind istorie recenta. Imediat dupa instalarea guvernului, Traian Basescu, sustinut de aripa stolojana din PNL , a declansat un atac furibund asupra partenerului de guvernare, somandu-l pe Tariceanu sa demisioneze, sa-si topeasca partidul intr-o larga formatiune prezidentiala si sa convoace alegeri anticipate. Cunoastem tribulatiile Cabinetelor Tariceanu, cu desprinderea aripii stolojene (bine ca s-a dus!) si cu obtinerea spjinului parlamentar al PSD, pentru continuarea guvernarii, care s-a desfasurat insa sub tirul unei propagande de defaimare de dimensiunile si furia celei declansate sub comanda lui Iliescu, in 1990, impotriva “partidelor istorice”. Dispunand de o baza logistica mult mai larga, de sprijinul serviciilor si al intelectualilor publici cu greutate, cooptati prin varii mijloace, preponderent institutional-pecuniare, intr-un aparat de propaganda cu bataie lunga si in plan extern (ceea ce-i scapase din vedere “batranului edecar »), Traian Basescu a reusit sa castige un al doilea mandat si sa se mentina la Cotroceni pana-n ziua de azi. Ne amintim cred satisfactia cu care a anunat marea coalitie de guvernare din 2009, PD + PSD, cu el presedinte, tronand ca Iliescu, in 1990, peste un FSN reunit. Faptul ca PSD si atunci, in 2009, ca si acum, in 2014, a avut propriile ambitii prezidentiale a fost motivul pentru care s-a prabusit mica restauratie fesenista.

    IN ACEST CADRU s-a miscat si a activat politic PNL, un partid care din start a pornit cu un urias handicap, neavand niciodata propriul aparat de propaganda (nema presa scrisa, nema televiziuni, nema intelectuali “de larga respiratie interna si internationala”) si nici structuri in teritoriu de talia si forta celor detinute de Front. N.B: FSN si, apoi, cele doua partide care si-au impartit frateste esichierul, unul pe stanga, altul pe dreapta, au beneficiat, pe rand ori simultan, si de celebrele “structuri ” obscure, la care multi se refera, fara a ne explica insa ce inseamna ele cu adevarat.

    Pentru a-si implini menirea si a-si justifica existenta politica, prin accederea la guvernare, PNL a fost obligat sa se asocieze cu una dintre cele doua aripi ale fostului FSN – ba cu una, ba cu alta, alaturi de care a actionat ca un fel de garantie de indreptare a lucrurilor, de rupere cu reprobabilele practici comunistoide. Un fel de inalbitor politic si re-stabilizator de incredere. Se vede si din avion, cu ochiul liber, ca PNL, de unul singur, nu ar fi avut nicio sansa sa preia vreodata guvernarea, cum nu are sanse nici sa dea, de unul singur, presedintele, oricat de impecabil s-ar comporta dpdv politic liderul lui. In primul rand, pentru ca PNL nu are fondurile necesare unei campanii prezidentiale (eventualele “pusculite” ale partidului au fost tintele predilecte ale DNA) si, in al doilea rand, pentru ca nu are structurile specializate in mobilizarea electoratului, de care beneficiaza PSD si de care a beneficiat pana mai ieri PDL (concurat azi, pe aceleasi resurse si acelasi bazin electoral, de PMP- Tomac). Başca faptul ca PNL n-are de partea lui “structurile obscure”, orice ar insemna sintagma asta. In schimb, gratie unei simpatii neintrecute, de care, chipurile, s-ar bucura, PNL are parte de cele mai critice atitudini critice. Nimeni n-a condamnat in termeni la fel de categorici unirea PD cu PSD la guvernare in 2009 si nimeni n-a spus ca din cauza respectivei coalitii contra naturii (dreapta declarata si stanga) s-ar prabusi cumva “proiectul Basescu” si nici ca presedintele “jucaus” n-ar mai trebui reales. In schimb, sustinerea PSD pe care si-a bazat rezistenta guvernul minoritar Tariceanu a fost tinta predilecta a ctiticilor intelectualilor (pe atunci f. critici) critici, asa cum, voila ici, e condamnata asocierea lui Antonescu cu acelasi PSD. Ca si cum nimeni n-ar sti ca alegerile, oriunde s-ar desfasura ele astazi, se castiga cu bani, propaganda si structuri organizatorice brici, nicidecum doar cu un candidat imaculat.

  • DUDU

    @ Michel Vitezaul
    Liberalilor li se spunea, conform cu etimologia, ”generosi”..; in secolul al nouaspelea, fiindca ”liberalitati” inseamna ”acte de generozitate”.Doar Eminescu, reactionar din fire, vorbea de ”canalia liberala” si agita, cind era bolnav, un pistol in directia ei. Oleaca mai tirziui aparea si expresia ”tradarea generosilor”, desemnind traseismul politic din epoca. De Gutza Tatarascu ce sa mai agraim? Omul lui Carol al Doilea, deci prim-ministru, ori de cite ori a fost nevoie, apoi, dupa razboi, viceprim-ministru al guvernului lui Petru Groza, deci ”idiot util”, pina spre 1948, dupa aia la parnaie. Liberalii postcomunisti continua neabatut ”generozitatea” lui Gutza Tatarascu, disponibili, mai mult decit UDMReul, pentru orice alianta ”lucrativa”. Supli, unduitori si diversi, vorba lui Mihai Delamunte. Petrica von Neulander, fascinat de dumnealor, le calca pe urme, dupa ce, in iunie 1990,va fi trimis minerii cozmauti sa le devasteze sediile bucurestene si sa le fure masinile de fabricat dolari coruptori, ”Ainsi va le monde politico-dadanubien”, vorba acordeonistului Cracanel.

  • Alina Popescu

    @ULTOR, 16.02.14,17.14 si 20,36; @laurenticat
    Ma regasesc in aprecierile dv.; este foarte vizibila si poate interesant de analizat reaua vointa cu care a fost/este “tratat”Crin Antonescu.
    Minciuni denigratoare,pretentii exagerate,injurii,toata recuzita improscarii cu noroi, in care isi dau mina C.Vadim Tudor cu jurnalisti faimosi de la GDS, 22 si multi altii…; dupa stiinta mea, numai d-na Zoe Petre a gasit cuvinte de apreciere pentru fostul ei student…
    Nu neg derapajele, dar hiperbolizarea lor mi se pare in mare neregula…
    Parafrazindu-l pe dl.Dorin Tudoran, am speranta ca dl C.A. are inca “viitor politic”.
    @Liviu Antonesei : v-as incuraja- nu e raul cel mai mic!

    Cu prietenie,
    Alina Popescu

  • Pictor Vonta

    @kkrau viteazul: Totul este corect in postarea ta insa perioada 2004-2007 in PNL deciziile au fost luate de Patriciu la intelegere cu Voiculescu pana la tradarea lui Patriciu de catre Crin Antonescu si schimbarea lui Tariceanu dupa care Voiculescu si PSD au dat firul calauzitor. Intelegerea intre Patriciu si Voiculescu a avut loc chiar inainte de alegerile din 2004 dupa care Alianta DA nu a mai functionat. Chiar daca pana in 2007 s-au pastrat aparentele PNL facea de fapt jocul impus de PC si PSD.

  • @Emil
    Caile Domnului sunt foarte incurcate cand vine vorba de desecretizari. Mai toti “actorii” care apar in asemenea dosare sunt aparatai (dintr-un motiv real sau imaginar) de “apararea intereselor de stat”.

  • oktav votka

    @Alina Popescu
    Aveti perfecta dreptate cu doamna Zoe Petre. Ai cuvinte de lauda pentru fostii tai studenti, repetenti ori nu, prinzi si un loc eligibil pe listele lor electorale. Apoi, ajuns parlamentar, te faci ca ”Micul Titulescu” nu avea cum sa plagieze, luindu-i apararea ori de cite ori trebuie. Ca un adevarat liberal, ca un adevarat ”generos”.

  • Daca_nu_nu

    @) nc # 25
    Veeezi? Deeeeci…
    Nu-mi face plăcere să aflu că mi se confirmă bănuiala, dar… Asta e!
    Auz că se retrage și dl Papahagi (ceea ce, în interpretarea mea, înseamnă că i s-a cam acrit)… Cam târziu s-a mai descebăluit și ăsta. Dar mai rărește-i, Doamne, că mult s-or mai putut îmbulzi și nu le-o putut zice nimeni nici „fă-te-ncoa”, vorba lu Marghit…

  • crin balalaicu

    @NO NAME/DP
    Foarte judicios rapelul dumneavoastra. Nici de concluziile pe care le trageti nu ma rusinez. Iata o doamna ce se pricepe la istoria politicariilor valahe si se pronunta asupra lor mai bine, mai critic, mai fin… decit foarte multi dintre noi, masculii neferoci.

  • @oktav votka

    As spune ca o judecati gresit pe dna Zoe Petre.

  • oktav votka

    @DT
    Daca m-am inselat in privinta domniei sale, sa mi se deie aspru canon. Il voi accepta cu smerenie.

  • crin haiku halalaicu antonescu

    cit s’a chinuit saracu baxescu sa le dextructureze partidu astora, iar d-l pm ponta reuseste in mai putzin de zexe zile.

    va sun io, ca i’am auzit pe antixomunistu iliesiu si pe axomunu hashotty, care erea f speriat, avindu’l pe fostul pm tariceanu in spete (cel cu, sau mai ales fara, “pe” care), si pe d-nii rushanu si feneqiu si mai in spate, cel din urma si ceva mai de la umbra decit primul.

  • Dobre

    @InimaRea
    Singura referinta a lui Crin Antonescu la un practician experimentat, dar nefericit, al marii politici e citatul sau din Kennedy: ”Ich bin ein Berliner(wurst)!/ Sint un carnat berlinez!”, reluat la o intilnire cu timisorenii. ”I am a Berliner!” suna bine in engleza, dar pe nemteste se traduce cu ”Ich bin Berliner”, fara articol nehotarat. I-ar prii poate niste cursuri despre ”Principele” lui Machiavelli date lui de Paleologu jr, dar, vai, acesta dusu-sa si s-a tot dus la Basescieni in sus…

  • OvidiuB

    @Alina Popescu, @Ultor, @laurentiucat (@altii, posibil)

    Nu va fie cu suparare, dar putem sa punem problema si in felul urmator. Exista doua cauze principale pentru care poti sustine un om politic:

    1. Este un “mascul alfa” al clasei politice, inzestrat cu calitati politice obiective (charisma, abilitati de comunicare, abilitati de a se impune in propria formatiune, abilitati de a se lupta cu adversarii politic), DAR FARA a avea un scop moral. As numi-o “admiratia amorala” -- stii ca nu te poti astepta in mod rational la ceva bun (etic, moral) de la un asemenea lider, dar SPERI ca, intrucat are calitatile pentru a controla si struni “haita”, cu ceva “incentives” din Vest poate lasa si ceva bun in urma lui. In aproape toate cazurile, acest lider face parte din “structuri”, pentru ca “masculii alfa” din politica nu pot fi cu adevarat alfa daca nu stapanesc cu adevarat si “structurile” (sau daca “structurile” nu le fac, din cand in cand, concesii care sa ne faca pe ceilalti sa credem ca ei stapanesc “structurile” si nu invers).

    Este tipul de adeziune pe care il poate provoca un lider politic de tipul lui Traian Basescu.

    2. Este tipul de lider soft, relativ curat, moral (nu sfant, dar avand niste idealuri si o dorinta de a face bine). Nu face parte din “structuri”, dar ar putea la o adica sa le fie un adversar redutabil (nu un lider, pentru ca nu se amesteca bine cu ele…sau daca se amesteca, atunci l-am pierdut din categoria asta), pentru ca are un proiect in care alegatorii cred si pentru ca asta aduce voturi, atat de multe voturi incat nici “structurile” sa nu-l poata marginaliza atat de usor. Sa numim aceasta adeziune -- adeziunea “morala”, idealista (in sensul ca nu e pragmatica), subiectiva (imi place pentru ca e bun, nu pentru ca are sanse sa castige).

    Dupa cum o vad eu, problema fundamentala a lui Crin Antonescu e ca nu a convins cu nimic ca este un lider din categoria a 2-a (cand e evident ca nu are deloc datele sa faca parte din prima). Ce proiect are el pentru tara, in afara de acela -- fie si corect -- de a scapa Romania de un lider din categoria 1?

    Corect, nu e un om din “structuri” -- si asta mi-l face simpatic sau oricum suportabil -- dar asta e in primul rand motivul pentru care “structurile” il vor lovi din toate pozitiile. Si pentru ca nu are niciun proiect cu adevarat inaltator si nici un exemplu personal care sa vrajeasca, nu va avea nici populatia de partea lui in aceasta lupta subterana si profund inegala pe care o va duce. Si atunci, fie va fi invins (nimicit, as spune), fie va pactiza cu “structurile” si va pierde orice motiv de admiratie, pentru ca un infrant care nu are niciun ideal in spate nu e iubit de nimeni.

    Asa vad eu lucrurile in ce-l priveste pe Crin Antonescu, dar poate ca ma-nsel.

  • @oktav votka
    noi nu canonim pre nimeni; ne canonim de unii singuri… acesta este crezul partidului canonic din romania

  • Dezideriu Dudas

    @ OvidiuB # 54

    Aceste cuvinte ne doare….( Pentru pct. 2. Pentru pct.1, ramane cum am stabilit )

    SEMNEZ : Mierla lui Tepes, plagiindu-l dinspre Dreapta, pe KKRau Viteazul, care , dupa ce eu la # 37, canonic, scriu de KKStanga , el la # 38, vrea sa scrie, necanonic, despre KKDreapta, desi KKDreapta fara “Compania Portocalie”, trecuta, actuala sau viitoare, n-are nici o sansa la nemurire

  • Alina Popescu

    @OKTAV VOTKA
    Sint convinsa ca nu numai pentru mine d-na Zoe Petre este un reper moral.
    V-a raspuns, de altfel, dl. Dorin Tudoran.
    Comentariul meu punea in balanta anumite atitudini, dar cum problema se vede ca nu va intereseaza, as fi curioasa cum reusiti sa treceti dela acuze vehemente la acceptarea cu smerenie a pedepsei(canon)?
    @Ovidiu B
    Opinia mea este ca va inselati.

  • OvidiuB # 54

    Punctul 1. i se potriveste “manusa” si dlui Iliescu. Este un fel de portret robot al tipului de lider pe care si-l doreste in general alegatorul care nu s-a eliberat complet de nostalgia “tatucului”. De altfel, nu intampaltor si dl Iliescu, si dl Basescu au starnit, fiecare in epoca lui de glorie politica, sentimente si resentimente de intensitati comparabile.

    Ref. la punctul 2., nu lipsa proiectului ma ingrijoreaza pe mine la dl Crin Antonescu. Daca va amintiti, “proiectul” dlui Basescu a fost asa-zisa reforma a statului, prin care urma insa sa atenteze la mai toate institutiile reprezentative ale democratiei (unicameralul, cu “un ciobanas si trei sute de oi”), sa prabuseasca in saracie lucie largi categorii de oameni si sa faca parada de un anticomunist de opereta (in care nu s-a sfiit sa-si exprime admiratia fata de Ceasca -- drept ii ca numai pentru primii zece ani!:-)) Actualul proiect al dlui Basescu ar fi -- dupa cum ne-a marturisit -- sa ia republica Moldova de manutza si s-o treaca strada cu forta, spre Ro, ca-n bancul cu Bula si batrana doamna.
    Despre proiectul (real, nu scandat) al dlui Iliescu, cred ca am scris mai sus.
    Mie, insa, nu-mi place la dl Antonescu faptul ca pare vesnic insuficient informat, dand impresia ca “lucreaza” mai mult all’improvviso decat pe baza unui plan, ca -- vai, intr-adevar -- pare lipsit de cultura politica, ca nu pune mana sa invete ca lume una -- doua limbi straine, ca nu recurge la niste profesionisti pentru campania electorala. In rest, cred ca proiectul de care are nevoie Romania ar fi revenirea la normalitate: mai putina isterie politica, mai putina agitatie propagandistica, mai spre deloc maniheism (sic!), mai putin cinism, mai putina hotie. Mai aproape, adica, de aurita cale de mijloc.

  • OvidiuB

    @No Name/DP

    Doamna, mie lipsa proiectului mi se pare esentiala. Nu vad de ce as alege un presedinte care nu poate (= sa ordoneze haosul in care va fi catapultat, sau barem sa-l administreze) si care nici nu vrea (= ceva suficient de important si credibil ca macar sa merite efortul incercarii). Domnul Antonescu nu mi se pare ca-si doreste ceva mai inalt decat simplul fapt de a scapa Romania de Traian Basescu. Ceea ce, intre noi fie vorba, nu-l face cu nimic special, ba dimpotriva.

    Aurita cale de mijloc ar trebui sa vina, dupa mine, din felul in care cele doua extreme -- “structurile” si omul de stat -- vor intra in coliziune si vor gasi, apoi, un mod de a trai impreuna. Un om normal aruncat intre “structuri” nu va duce la o cale de mijloc.

    Numai bine.

  • Polcovnicul Trutulescu jr

    @Alina Popescu
    Treaba cu ”reperul moral” e relativa si, uneori, discutabila, stimata doamna. Amintiti-va de reactia furibunda a lui Cristian Tudor Popescu din 1996, la inceputul guvernarii CDR si al presedintiei constantinesciene, cind reperul dumneavoastra moral era acuzat, si pe buna dreptate, ca si-a adus chiar fiul din dotare consilier la Cotroceni, ba discret vinturind , pe la televizii, si ideea unei legi de amnistiere a crimelor comuniste. O fi in momentul de fata reper (moral sau de alt gen, nu ma bag), atunci, pe vremea Afacerilor Tigareta I, II, III, IV, nu prea era. Parerea mea!…

  • neamtu tiganu

    Dobre “Kennedy: ”Ich bin ein Berliner(wurst)!/” Domnu Dobre, Berliner nu e Wurst(cirnat) ci o gogoase.

    Io nu vad de ce un presedinte, asa cum e constitutia romana, ar trebui sa aiba un proiect de tara!? Puterea unui presedinte e atit de limitata incit, cu siguranta, nu ar putea duce nici un fel de proiect la indeplinire. De asemenea nu vad de ce un presedinte trebuie sa fie jucator, ca si cum ar intra Piturca in teren sa dea el goluri. Mai bun e un presedinte care doarme si care din cind in cind se trezeste, incearca sa arbitreze niste conflicte, incearca o unire, o armonie.

  • InimaRea

    No Name/Ovidiu B: Antonescu are un proiect -- sa devina presedintele Ro. E onest, cumva -- nici macar nu mimeaza c-ar mai vrea ceva in afara de asta. Dupa ce si-a petrecut jumatate din viata de pina acum in politica, a-nteles ca-i un fel de sport in care idealul este sa iei o medalie de aur. Dupa mine, asta-nseamna ca e un om cu studii superioare si-atit. Cu o diploma -- intimplator, in stiinte istorice dar putea fi la fel de bine in orice alte stiinte unde asa ceva se obtine fara proiect, doar cu un pic de silinta si oarecare usurinta a vorbirii. Un istoric prin vocatie si-ar fi dorit sa ajunga presedintele tarii sale pentru a servi sensului istoric al devenirii aceseia. Ceea ce ar fi presupus si intrebarea “Dar e posibil?”
    Gindind cum ar fi posibil, ar fi avut de ales intre varianta voievodala si a fratilor cauzasi. Pe prima a compromis-o defintiv Basescu. Dar de unde cauzasi?
    Si-ar fi conchis ca n-ar fi avut cum servi sensului istoric etc din postura de presedinte. S-ar fi resemnat scriind ceva de genul “De ce sint romanii altfel” -- unde “altfel” n-ar fi fost ca la Boia (ca nelumea) ci altfel decit atunci cind, desi sub turci ori austro-ungari si risipiti in provincii istorice, te puteai bizui pe ei sa faci si unirea, si razboiul pentru independenta, si Romania Mare.
    Si ar fi avut o surpriza: romanii aceia n-au disparut, s-au salvat din comunism si au intrat in NATO si UE. Care sint ocazia -- cum spunea Balcescu despre revolutiile de la 1848 -- iar nu cauza ridicarii tarii. Atunci, cauza ar fi ca aceste ocazii sa nu fie risipite, sa fie prinse si stoarse de bune urmari.
    Si-ar fi gasit si calea de urmare a servi sensul etc: sa faca din asta Cauza, in jurul careia sa adune cauzasi. Sigur, nu i-ar fi cautat in aliante politice cu anticauzasii din partidele parlamentare. L-ar fi ajutat exemplul Bratienilor -- generatii urmarind acelasi tel. Si-asa s-ar fi putut proclama liberal -- istoric, nu doctrinar.
    Dar tocmai deviza Bratienilor -- Prin noi insine -- ii e de neinteles celui ce se viseaza presedinte liberal, cu sustinere social-democrata.
    Sper ca miine sa-mi fac datoria de a pune pe blog textul la care ma gindesc: Un Moromete din prezent -- Crin Antonescu.

  • @OvidiuB # 59

    Se pare ca vedem in mod diferit arhitectura institutionala a unui stat modern si nu intelegem la fel conceptul de echilibru al puterilor in stat. Va marturisesc admiratia mea pentru eficienta monarhiilor constitutionale din U.E. Daca e insa musai sa ramanem intr-un cadru republican, as opta mai degraba pentru o republica parlamentara.

    Din pacate, la noi, timp de peste 20 de ani ( am scazut perioada Emil Constantinescu), “coliziunea dintre structuri si omul de stat” s-a soldat in special cu scoaterea aproape completa a structurilor de sub controlul societatii (parlamentar, potrivit Constitutiei) si punerea lor la lucru in folosul aproape exclusiv al omului de stat si al acolitilor lui.

  • Ultor

    @ OvidiuB
    Ca si d-na @No name DP si eu cred ca ne imbatam cu cuvinte frumoase; “proiect de tara”, ” viziune strategica”, etc. Avem nevoie de buna- credinta si determinare in functionarea sistemului democratic romanesc. Avem nevoie de deparazitarea structurilor din stat si economie care functioneaza netransparent, ca sa nu zic ocult. Am mai scris pe acest blog despre obscenitatea serviciilor nostre speciale. dimensiunile si bugetele lor sunt intolerabile pentru orice democratie care-si merita numele. La noi ele sunt intangibile, nu exista control parlamentar asupra lor si niciun politician nu le critica macar punctual si argumentat. E o adevarata intrecere socialista de la stanga la dreapta in a le lauda profesionalismul si prestanta (sic!). Daca te-ai pune in pielea unui strain te-ar apuca rasul de o asa sitautie: intr-o tara in care niciun sistem nu functioneaza bine, ce sa vezi, numai serviciile sunt performante…Acest lucru tradeaza servilismul politrucilor in raport cu “cei ce detin cu adevarat puterea”. Deci din zona asta nu mai am nicio asteptare… La Crin am apreciat aceasta superbie de a sfida Puterea, de a fi caustic la adresa ei. Nu stiu daca va continua in acest sens, pragmatic vorbind, fiindca in ultimul timp nu l-am mai vazut facand referire la ele. Nu stiu daca in calitatea de presedinte va reusi sa castige disputa cu aceste structuri, daca va chiar dori sa duca aceasta lupta odata ajuns presedinte, dar suntem datori sa incercam ca apoi sa fim indreptatiti sa-l criticam…Asa am facut si cu Basescu. L-am votat in 2004 si nu regret nimic. In acele circumstante gasesc ca era o alegere preferabila alternativei… Ce n-au inteles insa multi atunci, a fost ca alegerea lui Basescu nu a fost o alegere bazata pe charisma marinarului ci un vot incarcat de ura la adresa lui Nastase. Din p.a.d.v. basescu ii poate fi recunoscator lui Nastase, fiindca el l-a reinventat. Daca Basescu s-ar fi marginit la rolul baiatului mai putin rau care isi repara greselile facand curat in curtea in care s-a batut, ar fi avut sansa sa devina un presedinte adevarat. A preferat insa impostura, jucand rolul unui Cavaler ce calareste un cal Alb.

  • @) No Name/Dp, OvidiuB

    Cu totul dezinteresat, va dau doua informatii care v=ar putea bucura -- dl CA a inceput cursuri de engleza, si face progrese, ba chiar isi amelioreaza si franceza. Cum cel putin teoretic poate deveni presedinte al Ro, pe mine ma bucura vestea asta. A doua ar fi ca s-a dispensat de serviciile dlui Schnecker, care mie mi se pare mai degraba un mare mincinos si un schmecker…

  • @Liviu Antonesei # 65
    Good news, indeed! 🙂

  • Dobre jr

    @neamtu tiganu
    Da, ”Gogoasa” e mult mai bine pentru prezidentiabilul nostru. Im Temesvar behauptete er… ein Berliner zu sein. Wir haben nichts dagegen.
    PS. Dobre a improvizat un ”Berlinerwurst” prin analogie cu ”Pariserwurst” (din care s-a nascut cuvnitul romanesc ”parizer”), nu cu ”Leberwurst” (din care s-a nascut cuvintul ”lebarbush” sau ”lebar”). La atita s-a priceput.

  • Dion

    @Liviu Antonesei
    Schmecker, poate; Feinschmecker, nu. Bun de dus cu pluta pe Neckar, de la Tubingen spre Heidelberg.

  • a notarius

    Am si eu o stire. Inca nu stiu daca e buna.
    La B1 KKrau a devenit domnul Crin Antonescu iar la A3 domnul Crin Antonescu a devenit Cacarau

  • OvidiuB

    @No Name/DP, @Ultor

    Va impartasesc intru totul parerea referitoare la proliferarea “structurilor” in ultimii 20 de ani, as spune chiar ca Traian Basescu este un artizan al acestei proliferari (pentru mandatele sale, desigur). In aceste conditii, nu va inteleg dorinta pentru un presedinte…cuminte, asezat si la locul lui. Un asemenea presedinte (cum ar putea fi Dl. Antonescu) nu va deparazita niciodata statul de “structuri”. Un presedinte care se va atinge de structuri (nu direct, desigur, pentru ca nu are instrumente legislative, ci indirect, prin intermediul partidului din care provine, de exemplu) va fi atacat furibund si i se vor scoate la inaintare 100 de defecte reale si 300 false. Daca popularitatea sa nu se bazeaza si pe alte teme (acel “proiect” despre care am vorbit eu si care vad ca nedumereste multa lume), el va fi compromis rapid si va pierde sprijinul popular. Domnul Antonescu nu da semne ca are niste pareri conturate despre “marile teme” ale acestei tari, careia doreste sa-i fie presedinte. In ultimii 2 ani a produs suficiente volte ca sa-l privim circumspecti.

    Si as mai adauga ca, asa cum se profileaza, Constitutia va ramane cea care este (sic!). In aceste conditii, indiferent ca ne place un presedinte decorativ si ceremonial sau un monarh constitutional (ceea ce oricum nu ar face decat sa mute problema “proiectului” in curtea primului-ministru…si stam la fel de prost si-acolo), vom ramane cu un presedinte suficient de puternic. Chiar prezumand ca metodele abuzive ale lui Traian Basescu nu vor fi repetate de Crin Antonescu, el va avea totusi suficiente parghii constitutionale pentru a fi un personaj central, cu puterea (limitata) de a cenzura guvernul. Deci va trebui sa exercite aceste puteri intr-o directie…care anume, nu stim.

    @Liviu Antonesei -- foarte interesanta informatia, din pacate nu rezolva decat forma, nu si fondul.

  • a notarius

    Si mai am una. Despre care stiu sigur ca nu-i a buna. Domnul Gabriel Liiceanu crede dar oricum nu exclude posibilitatea sa fim vindecati cu totii, toata tara de fapt, cu un sarut pe gura.
    Ideea i-a venit nu, cum ati putea crede, de la Fratii Grimm, ci de la Dostoievski.

  • @) All

    Acum, sa nu ne imaginam ca viata de presedinte are numai parti bune, ba adesea chiar partile bune pot devenu funeste, ba chiar de-a dreptul funebre. Iara numai ce-a patit Felix Faure prin februarie 1899…

    http://www.lepoint.fr/c-est-arrive-aujourd-hui/1899-une-fellation-presidentielle-a-l-elysee-16-02-2012-1431920_494.php

    Orice asemenare cu situatii contemporane nu e intimplatoare, ci mai degraba obligatorie!

  • @ a notarius

    Si cine pe cine ar urma sa pupe chiar pe gura?

  • a notarius

    @Dorin Tudoran
    E o chestie oarecum filosofica din cate am inteles eu. Lucrurile deocamdata nu sunt foarte clare. E evident ca pana si autorul are anumite dubii privind tucatul pe gura intre persoane de acelasi sex.
    Domnul Liiceanu a coborat de o vreme intre poporul virtual pe Contributors. Asteptam cu totii cu sufletul la gura / la propriu/ clarificarile care vor urma negresit

  • K.K.ROW

    @Anonymus NOTARIUS Belae Regis
    Daca nu-i o veste buna, o inversiune benigna tot e. Chiar si un rau ca Radu Banciu l-a numit, tot la B1, cu numele sau real pe Crinul discutiilor noastre. C-apoi, fratilor, e o mare onoare sa te cacaraieze un plavanel ca Gadea, carele de altfel l-a fecalizat si pe Raed Arafat, numindu-l … Raed Arahat.
    Rahati-i-ar chiar Ciuvica,/Badea insusi + Ogica!
    PS. Sa ne reamintim dara , cu acest haios prilej, blestemul toparcean: ”Lauda-te-ar Bogdan Duica/Si pupa-te-ar Popa Iapa!”

  • Fenix Voillecoulesco

    @Liviu Antonesei
    Il se voulait Cesar, mais il mourut Pompee, le pauvre Felix …Faure! A chacun sa pompe funebre, blonde, brune ou rousse, peu importe.
    NB. Prenumele viitoarei ”pompe funebre” a lui Felix al nostru pariez c-are sa fie unul latin: Iustitia. Sa vezi atunci epectaza mistica!…

  • @) FV

    Ha, ha, ha! Pompee a la mort!

  • Ultor

    @ LA
    Posibile urari fune(bre) pentru presedinti reali sau fictivi:
    ” Fie-le uitarea usoara. In beciul beciurilor, Amin!”

  • nc

    Am descoperit pe net codul comportamental al politicianului român:

    „Secretul succesului in viata este legat de cinste si de decenta.
    Daca nu ai aceste calitati, succesul este garantat. ”

  • Dana(Mara)

    Interesanta trimiterea domnului Liiceanu la “sarutul pe gura” soc -- revelatie, dar se poate spune si mai simplu (de exemplu) -- sa recomande vizitarea Memorialului de la Sighet. Sint curioasa cum ar reactiona Ponta sau Elena Udrea, EBA, chiar si Antonescu, MRU, Pavelescu, Neamtu, etc. etc. daca este sa numesc pe cei mai tineri unde teoretic mai este o speranta sa nu fie pervertiti si cu mentalitate de descurcareti sa nu spun bisnitari. Oare ar avea rabdarea si profunzimea, onestitatea si inteligenta sa invete ceva din aceste destine si povesti cutremuratoare de viata? Oare nu ar iesi putin mai smeriti dintr-o astfel de meditatie si sa se rusineze de spectacolul ieftin pe care il fac si de tifnele,infatuarea si orgoliile lor? De la cine asteptam un proiect de tara? Chiar nu mai sint oameni verticali si competenti, deja si Antonescu este penibil cum il tot flutura pe Iohannis ca pe un alt om providential.

  • Shadow

    @OvidiuB
    Eu nu vad logic cauza principala 1 ca fiind o cauza reala pt care sa merite sa “lupti”. Pt mine nu este o cauza ci o continuitate, o inertie a ceea ce romanii au cunoscut inainte de 89. Cauza “tatuca” are o unica semnificatie. Puterea pt un grup limitat si “nestingherit”(necontrolat) de membri.
    -- mascul alfa, charisma nu exista in “exponentul” acestei “prime cauze”.
    -- abilitatile de “autoimpunere” s-au bazat doar pe “dosare” si “santaj”. Cum ar putea o astfel de “abilitate” sa “farmece” o “minte normala”?

    Cauza a doua este tot o “non cauza”. O persoana lipsita de abilitati de comunicare, soft, care nu “face scandal” va trece “neobservata”. Este usor de a provoca sentimente pt cei care voteaza pe cei care nu sunt “in top” ci posibili “pierzatori”.

    Nu sunt fun antonescu, pt mine este “prea moale” si “prea schimbator”, “prea influentabil” dar simplul “proiect politic” -- “de a scapa Romania de un lider din categoria 1” mi se pare un proiect politic foarte atragator. Eu nu am nevoie de “primadone”, nu am nevoie nici macar de functie prezidentiabila cu competente in executiv. Nu imi plac nici republica prezidentiala nici cea “semi prezidentiabila”. O prefer pe cea parlamentara sau si mai bine o monarhie constitutionala cu parlament puternic si executiv la fel.
    Mi s-a “urat” de “primadone” si de “pitici politici” care confunda voit propriile lor interese cu cele al Romaniei.

    Structurile vesnica problema sunt in acest moment mult mai bine “renumerate”(bugete enorme) si mult mai bine consolidate in numar de “resurse” inclusiv umane decat cele din timpurile comuniste si cele mai recente din timpurile iliescene. La asta a dus politica de “jucator” prezidentiala. Nicidecum de “control” al acestor servicii ci de subordonare a acestora scopului “ultim” politic.

    Cu structurile nu trebuie paccizat ci trebuie reformate de “sus” in “jos”. Si cand spun reformate ma refer la o posibilitate de control a tuturor nivelurilor facute de mai multi “decidenti” decat de “unul singur”.

  • OvidiuB

    @Shadow

    Ma tem ca ceea ce va doriti este un pic utopic. O reformare de sus in jos a structurilor e un obiectiv mai mult decat maximal…e pur si simplu ne-fezabil.

  • shadow

    @OvidiuB
    Reformarea de “jos in sus” a unei structuri “militarizate” este imposibila.
    Prefer propria mea utopie :-).
    Cat despre “fezabilitate” probabil ca aveti dreptate. Cu “politicul” romanesc si cu educatia, metehnele si mentalitatile sale pare imposibil. De aceea prefer o prostie decisa de 500 de insi fiecare cu interesele sale unei prostii “unice centralizate”.

WP Admin