≡ Menu

Generalii Vlad, Bordea și Dănescu nu ard gazul

La 8 aprilie 1983, General-maior Bordea Aron (Şeful U.M. 0610) şi General-maior Dănescu Gheorghe (Şeful U.M. 0800/S) îi trimit Generalului-locotenent Iulian Vlad, Secretar de Stat, un nou Plan de măsuri “privind pe scriitorul <<TUDORACHE>>“.

Cum puteţi vedea aici (GENERALII NU ARD GAZUL…), planul elaborat de generalii Bordea şi Dănescu este cât se poate de cuprinzător. El include mai tot ce i se poate face unui ”obiectiv” de felul meu: depistarea şi blocarea canalelor de comunicare, controlarea operativă a tuturor contactelor, înregistrarea convorbirilor,  discreditarea şi compromiterea, folosirea intensă a turnătorilor (“surse informative”) şi a unor ”legături oficiale cu prestigiu în mediul literar”, influenţarea  şi ameninţarea prietenilor, crearea de disensiuni între ”obiectiv” şi prietenii săi, încercarea de influenţare a ”obiectivului”  şi – cum altfel – subordonarea actului de justiţie prin supravegherea şi controlarea unui proces în care urma să fie implicat ”obiectivul”.

Cu toate acestea, în aceeaşi zi – 8 aprilie 1983 – răspunsul primit de generalii Bordea şi Dănescu din partea generalului Vlad (RASPUNSUL GENERALULUI I. VLAD) mai că nu-i face incompetenţi pe şefii unităţilor militare 0660 şi 0800/S şi pe subordonaţii celor doi generali.

Altfel spus, mai tot generalul răspunzător de bietul ”obiectiv TUDORACHE” este extrem de interesat să arate că nu arde gazul degeaba.

Degeaba.

P.S.1 A reapărut D-l Goe. În secția Spam. Cere cu insistență să fie băgat. În seamă. A fost băgat astfel. O dată și definitiv. De către I. L. Caragiale. Nu văd cum ar putea unul ca mine să reanimeze ce a nemurit Conu’ Iancu.

P.S.2 Promovat, după 1989, la gradul de General de brigadă, Tortionarul_de_la_Europa_Libera[1],  unul din cei mai siniştrii ofiţeri de Securitate, Vasile Măierean, consideră că nu are pe nimeni pe conştiinţă. Mai mult, e sigur că mulţi dintre noi, victimele lui, îi suntem chiar…recunoscători.

Nerecunoscător cum sunt, tot ce cred că-i datorez — scuzaţi-mi sinceritatea — este “Sictir!”

  • marianacodrut

    Dorin, am mai multe intrebari , cu jena ca sint ignoranta pina la Dumnezeu:
    1)- UM inseamna unitate militara? Si, daca da, au fost mobilizate 4 UM plus 2 Unitati speciale (T si S) ca sa te urmareasca????? Dumnezeule, dar citi oameni sa fi fost in total mobilizati?
    2)- Merce e un nume care a revenit si dupa 89 in politica, nu?
    3)- Buzura, Ion Iancu Lefter si Draganoiu -- cum puteau fi influentati… sa te influenteze? Erau… influentabili?

  • Domnule Tudoran

    Am citit desfasurarea de forte impotriva lui “Tudorache” si de aici am cateva intrebari pe care le consider cumva pertinente.

    1. Cati din Uniunea Scriitorilor nu erau si in Uniunea Securistilor ? (la cate surse pesoane de sprijin am vazut acolo)
    2. Ce-i determina pe acesti (sa le zicem oameni) sa faca asa ceva “turnatorie” (eu cred ca majoritatea o faceau dintr-un orgoliu si de ce nu invidie)

  • Florin Iaru

    Dorin, mă bucur să postez primul. Dar domnul Goe, cine, cine este?
    Cît despre arhivă, am s-o dau jos. E pentru sîmbătă.

  • Dorin Tudoran

    @ mariancodrut

    1. Da, U.M. = unitate militară. Lucrându-mă — uneori simultan — la 4 ori chiar 6 unităţi militare plus Miliţie însemna o risipă aberantă de bani. Muream cu toţi de foame şi frig, stăteam într-o staţie de autobuz 4 ore şi ŢARA cheltuia milioane pe aşa ceva…

    2. Ilie Merce este membru al PRM, la un moment dat a fost, dacă nu mă înşel, chiar Vicepreşidente. A fost și parlamentar PRM. Este şi azi convins că şi-a făcut datoria faţă de ţară, opinie la care are dreptul, chiar dacă eu cred că se înşeală.

    3. Ion Iancu Lefter este Ion Bogdan Lefter. Nu ştiu cum puteau fi influenţaţi dar am datoria să spun că niciunul din cei trei n-a încercat să mă influenţeze în modul în care şi-l dorea Securitatea.

  • Dorin Tudoran

    @ virgil

    1. Greu de aproximat…
    2. Numai unul sau altul din scribălăii Securităţii ne-ar putea descrie resorturile unei asemenea opţiuni…

  • Dorin Tudoran

    @ Florin Iaru

    Nu ştiu mai mult decât că ţi-a răspuns cândva. I-am dat drumul la comentariu. Apoi a început să trimită tot felul de mojicii, de aberaţii etc. Face pe psihologul, psihiatrul etc. Un grafoman — capodoperele lui burduşesc cutiuţa de spam.

    Înţeleg că e activ pe tot felul de alte bloguri şi bănuiesc că vorbeşte “pe multe voci” — cred că are şi bloguri personale dar simte nevoia să fie peste tot.

    Deh, un alt “pretutindenar”… Dumnezeu ştie cine e “mamiţica/mamiţa” care l-a îmbrăcat în costumaş de marinar…

  • Dorin Tudoran

    @ virgil

    Cum spuneam, dacă nu te-ai ocupat cu anumite treburi, este greu să ştii ce-i împingea pe alţii să o facă. Dar să lăsăm turnătorii şi să ne oprim la… critici literari. Iată aici un comentariu ce poate răspunde întrebării dumneavoastră. Este reprodus dintr-o carte a lui Mihai Pelin:

    “Un moment relativ important în cadrul polemicilor cu Europa Liberă, găzduite
    în presa bucureşteană, l-a constituit lansarea în revista Luceafărul a
    unui lung serial al criticului literar Artur Silvestri, intitulat « Sociologia
    terorismului cultural » . Însă, la 1 septembrie 1982, s-a întîmplat ceva fără
    precedent : într-un marginal persiflant, « Maşinărie de cuvinte » , serialul a
    fost dezavuat şi ironizat chiar în Scînteia, organul central al Partidului Comunist. Chestiunea a nedumerit nu numai cititorii obişnuiţi, nu numai pe
    Artur Silvestri şi conducerea revistei Luceafărul, ci şi Securitatea, care a
    efectuat investigaţiile de rigoare. Conform sursei « Iorga », autorul « Ma-
    şinăriei de cuvinte » ar fi fost Ioan Adam, subaltern al lui C. Stănescu, şeful
    secţiei culturale a ziarului. Cum era şi firesc, nu au fost puţini acei oameni
    de bine care l-au întrebat insistent pe criticul literar C. Stănescu : de ce şi cum
    a fost posibil ca un serial îndreptat împotriva Europei Libere să fie atacat
    chiar în cotidianul Scînteia ? Iar C. Stănescu ar fi replicat : « Dar ce aveţi,
    domnilor, cu mine, că mi-au mai spus şi alţii. Ce, dacă el [Artur Silvestri –
    n. n.] scrie despre postul de radio Europa Liberă nu poate fi criticat dacă
    scrie prostii ? »
    Demn de semnalat este faptul că opinia Scînteii coincidea cu cea
    exprimată şi în medii scriitoriceşti care nici măcar nu puteau fi socotite de
    primă mînă. Adică în alte medii decît cele apreciate drept elitiste, pe care
    Europa Liberă le-ar fi cultivat cu prioritate. Astfel, la 18 iulie 1984, Securitatea
    relata într-o notă o întîmplare consumată la şedinţa unui cenaclu de
    amatori de la Alexandria, la care a participat şi Artur Silvestri, autorul serialului
    din Luceafărul. Iată şi paragraful care ne interesează din notă :
    « Gheorghe Bădescu, care a citit o pozie în şedinţa de cenaclu, i-a spus lui
    Artur Silvestri că ar trebui să se ocupe mai mult de critica literară, pentru
    că este talentat, şi să-i lase pe cei de la Europa Liberă. Răspunsul lui Artur
    Silvestri a fost următorul : trebuie să scriu şi împotriva celor de la Europa
    Liberă, deoarece are trei milioane de ascultători în ţară. » În fond, era vorba
    despre un veritabil omagiu pe care criticul literar îl aducea studiourilor din
    capitala Bavariei.”

    Deh, epoca “omagiilor”…

  • Domnule Tudoran,

    Atat varsta cat si cariera mea nu mi-au permis sa fiu afectat si apropiat fenomenului turnatoriei din tagma scriitorilor/poetilor .

    As intelege ca multi ar fi facut-o din motive ideologice (desii la un moment dat trebuie sa analizezi si cu ce arme te lupti cu adversarul tau de idei) Insa inclin sa cred (mai ales ca stiu din domeniul stiintelor exacte un caz similar) cand colborarea cu securitatea a inceput din motive de invidie pe colegii din jur.

    Cum orgoliile in bransa dumneavoastra sunt mult mai mari (consistente sau nu e alta discutie) cred mai degraba ca multi dintre cei care au turnat au facut-o din motive de invidie sau platit polite. O data intrati in hora au trebuit sa joace asa cum cantau securisti.

  • Domnule Tudoran,

    am uitat sa mentionez ca asta nu-i scuza cu nimic si ca de fapt nu le iau apararea. Doar incer sa “axiomatizez” modalitatea de lucru a securitati

  • Dorin Tudoran

    @ virgil
    De ce au făcut-o, cum au făcut-o, cât au făcut-o — numai ei ştiu.

    Singura certitudine este aceea că, indiferent de branşele din sânul cărora transmiteau — scriitoriume, inginerime, doctorime, muncitorime etc — turnătorii au nenorocit mulţi, extrem de mulţi oameni, şi pentru asta, fireşte, PATRIA le rămâne profund recunoscătoare!

  • Dorin Tudoran

    @ virgil

    Nici nu v-am bănuit de aşa ceva!

  • Daca_nu_nu

    Eu văd acolo un ”plan de măsuri” care, pus în aplicare, poate sminti pe careva, fie el obiectiv sau ne-obiectiv:

    ”Crearea unei opinii de masă […] de natură să conducă la izolarea şi discreditarea sa…”
    ”Destrămarea anturajului creat în jurul său…”
    ”Discreditarea şi compromiterea în exterior…”
    ”Scriitorii [X, Y, Z …] vor fi determinaţi să acţioneze pentru influenţarea, temperarea şi descurajarea sa…”
    ”În vederea creării de disensiuni între obiectiv, legăturile lui apropiate şi eventualii simpatizanţi…” se va face nu ştiu ce…
    Etc. ş.a.m.d.

    Ce e grav este că oamenii aceştia făceau răul cu bună ştiinţă, convinşi că fac… bine!!! Cine să mai înţeleagă?

    Citind aici, descopăr chestii pe care am avut nu o dată senzaţia că le întrevăd în jur… Or fi ceva sechele, iar generaţia mea nu şi le ştie, probabil, explica.
    Ori om fi câţiva care suferim de mania persecuţiei, că doară ne-au spus-o nu o dată oameni mai deştepţi decât noi…

    Cred că-s eu în pasă proastă şi văd azi mai negru decât de obicei.
    Rog rugare de iertare.

  • Dorin Tudoran

    @ Daca_nu_nu

    Incet, incet ajung si la un Plan de Masuri in care se preconizeaza sa fiu declarat cam nebun, caci trebuia, cumva, rezolvata “problema Tudorache”, nu?
    Si daca nu poti fi linistit in nici un chip — intimidare, lasare pe drumuri, promisiuni etc. — intreg la cap nu puteai fi, nu?

  • Daca_nu_nu

    Vedeţi?
    Aici voiau să ajungă: ”obiectivul” e nebun şi gata!
    ”Am scăpat de el. Dooomnule, era cât pe-aci să ne înnebunească şi pe noi!”
    Nemernicii!
    Oricum, e bine că le publicaţi, domnule Tudoran. Mai vede lumea ce şi cum şi poate învăţa cum să se apere… de-o mai fi cazul. Parcă putem noi ştiiiiii???

  • @) Dorin Tudoran

    Desi am vazut in ultimii ani o multime de asemenea “planuri de masuri”, inclusiv citeva care ne priveau pe noi, astia d la Iasi, ceva nu inceteaza sa ma uimeasca -- caracterul nu doar total, complet al represiunii, ci si cel cumva -- cum sa-i spun? -- stiintific al acesteia!

  • Dorin Tudoran

    @ Daca_nu_nu

    De-o mai fi cazul? Este deja cazul! A fost tot timpul cazul!

    În altă ordine de idei -- după 1989, Vasile Măierean, una din fiarele sistemului, a fost promovat la gradul de General de brigadă; probabil că are o pensie de vreo 10-15 de ori mai mare decât Vasile Paraschiv sau Doina Cornea; are, spun surse bine informate, o avere substanţială; este un consultant bine remunerat etc. Şi ca el sunt foarte mulţi.

    Am adăugat un link la sfârşitul articolului. Vedeţi unde duce şi spuneţi-mi ce credeţi.

  • Daca_nu_nu

    Am citit, domnule Tudoran. Exact cum vorbeam: are scuza că şi-a făcut datoria, conform legii de la vremea aceea. Probabil din acelaşi motiv consideră că i s-a cuvenit pe deplin recompensa prezidenţială. Partea cealaltă, ţinând de moralitate, tremur interior, conştiinţă, e destul de neexplorată, dovadă că omul doarme liniştit.
    Eu nu ştiu dacă îi obliga ”datoria” până-ntr-acolo sau ei sufereau de exces de zel. Cred că mai degrabă a doua variantă. Ceea ce se leagă de minune cu articolul tău, Liviu, apropo de fragilitate şi gustul puterii…
    Păcat.
    O să ne ducem pe apa Sâmbetei cu toţii, că bag de seamă sunt mulţi care poartă sâmbete convinşi că-şi fac datoria. Ceilalţi, care au ”obrăznicia” să refuze ori să se opună, sunt, după părerea multora… ”nebuni”, cum am mai spus.

  • Dorin Tudoran

    @ Daca_nu_nu

    1. Că-şi făcea datoria, după legile de atunci, accept. Că în făcutul acelei datorii făcea lucruri ce nu intrau nici măcar în legile de atunci, nu mai e de acceptat.

    2. Că a fost promovat şi recompensat după 1989, nu e de acceptat, sub nici o formă — parcă era vorba că spiritul şi litera legilor din 1999 nu erau aceleaşi cu spiritul şi litera (fără)de-legilor de dinainte de 1989.

    De aceea v-am spus că a fost tot timpul “cazul” şi după 1989… E cazul şi acum — daţi o raită prin listele celor avansaţi la tot felul de grade de Traian Băsescu şi veţi vedea cât de tare este încă,,, cazul.

    Sistemul bate omul. Şi sistemul este încă, în bună parte, la mâna oamenilor de dinainte de 1989. Şi legea acestor oameni este gangsterismul.

  • marianacodrut

    @Dorin
    Bine, cei 3 scriitori nu au incercat sa te influenteze, dar de ce numele lor…?
    Ce naiba ar mai fi de comentat la faptul ca Emil Constantinescu a avansat in grad un reprezentant al foste Politii politice, in afara de sa te cuprinda o lehamite amara???
    Sau despre faptul ca Maierean zice acum ca nu si-a facut decit datoria? Nu spun toti la fel? Trist este ca le merge, in tara asta trista, plina de umor scabros…

  • Ca acesti oameni au facut ce au facut hai sa spunem ca timpul va rezolva.

    Insa din pacate din ce am inteles de la altii toti cei care vin dupa sunt in acelasi stil cu Maierean, Bunescu si altii

  • Daca_nu_nu

    Domnule Tudoran,
    Eu vă mulţumesc pentru acest răspuns clar şi onest. Vă doresc sănătate şi putere, aşa încât să duceţi la bun sfârşit truda deloc uşoară pe care aţi ales s-o purtaţi. Am convingerea că eforturile dumneavoastră îi vor salva pe mulţi de la sminteală.

  • CARAIMAN

    @ 1 marianacodrut
    Dulcea Mariana!
    Cind erau asmutiti si li se puneau pata pe cineva, aveau atitea UM si atitia oameni de citi aveau nevoie. Cele doua unitati special erau trei, T, S si F.
    T se ocupa cu tehnica de ascultare, instalarea mircofoanelor in locuinta, ascultarea telefonului sau ascultarea prin intermediul tealefonului.
    S Controlarea corespondentei primite si expediate, pentru telegrame, carti postale nesemante sau semnate cu iniatiele sau nume aiurea, in anumite cazuri, aveau si probe de scris, ca sa nu le scape nimic. Dar le scapa.
    F Pentru urmarirea pas cu pas a celui devenit obiectiv. Un prieten care s-a razvratit in 1977, a descoperit atunci pe teren, si apoi a confruntat cu dosarul, intre 10 si 15 oameni care zile in sir au fost pas cu pas pe urmele lui. Il luau de acasa si-l acompaniau pina la serviciu cam trei persoane. Ar fi fost deajuns una, celelalte doua erau pentru cazul in care s-ar fi intilnit intimplator cu un cunoscut pe strada. Se lua si urma aceluia, era idetificata adresa, iar numele idetificat la evidenta populatiei. La birou era in seama celor cinci informatori din institutie, iar cind iesea sa fumeze pe culoar cu un prieten, aparea si un al saselea, care se invirtea ca un ametit in jurul lor cu urechele pilnie. Cind, in sfirsit, se retragea acasa era dat in seama unui prieten si informtor, care locuia in aceeasi casa, plus responsabulul cu cartea de imobil din curtea lui si din curtea vecina.
    Pe linkul
    http://ortodox.net/staticpages/index.php?page=doina_cornea
    exista o statistica a ofitierilor de securitate care sau ocupat de Doina Cornea, o mina si o minune de femeie. Au fost 85 in cap si nu e sigur ca au fost gasiti toti. Doina Cornea fiind un caz cu iradiere nationala, prin intermediul Europei Libera, de ea se ocupau si securisti din Cluj, dar si din Bucuresti, Arad, Turda, Fagaras etc.
    In ciuda multimii urmaritorilor si a carcaterului ei aproape “stiintific”, cum zice Liviu Antonesei, sistemul nu era deloc perfect. Era de ajuns sa ai prieteni buni, de incredere si curajosi pentru a dejuca urmarirea. Prietenul meu, in momentele cele mai acute ale urmarii a reusit sa trimita afara patru mesaje, doua prin posta oficiala si doua prin curieri, care au ajuns la destinatie. Unul din curieri a fost oprit pe aeroport, cercetat pina la piele, era o femeie, cursa a plecat cu o intirziere de o ora, dar n-au gasit nimic, mesajul il avea in cap.
    Acelasi lucru s-a intimplat cu Doinea Cornea si cu Dorin Tudoran. Si ei au au reusit sa dejoace urmarirea si trimita mesaje ori de cite ori au avut ocazia. De unde si iritarea generalui Iulian Vlad! Repet, era deajuns sa ai in jurul tau prieteni de nadejde, cababili sa se solidarizaze, fie si pentru o clipa, cu tine. E drept, au fost si am fost atit de putini! Iar SOLIDARITATEA n-a fost partea noastra tare, dar ceva, ceva a fost.
    Numai ginduri bune pentra Mariana C. Si pentru toti de pe blogu asta!

  • Dorin Tudoran

    @ CARAIMAN

    Maitre -- le zici ca din carte! Una traita, nu una citita.

    Multam.

  • @) Dorin Tudoran

    Binevenit linkul din PS 2! Asta imi aduce aminte ca toti presedintii romani post-decembristi (ca si Ceausescu de altfel!) au avut o irepresibila pasiune de a face generali! Cumva stahanovisti, n-au mai fost atenti si au facut de-a valma ghinarali din fosti securisti, apevisti, militieni analfabeti si politruci din toate structurile militarizate. Nu duce patria lipsa! Ma tem ca avem mai multi ghinarali decit sergenti -- la toate armele!

  • nea Dorine, acum pa bune, cam aveau dreptate securistii, erai un pic nebun ca te puneai cu ei. As mai avea o observatie, planurile de masuri nu mi se par profesionale. Nu au milestones, nu au termine clare, nu au stop and go, nu au if x go to. Mai m-a impresionat teribil viata plina de stress a generalilor, saracii de ei, cit de chinuiti trebuia sa fie fost, sa se tot cazneasca sa te indoaie si nu iesea. Ce viata dulce ar fi avut daca n-ar fi avut elemente ca mata. Asa ca eu zic ca merita avansarea si pensia.

  • Dorin Tudoran

    @ Liviu Antonesei

    Și mie îmi pare disproporționat raportul între numărul de generali și cel de… pifani. Dar, poți să știi, cum din fostul Secretar General au apărut mii de secretari și de generali, ăsta o fie destinul patriei. Omori un general (secretar) și în locul lui cresc 100. Cum ar veni, înmulțire prin sciziparitate, parcă așa se zice, nu?

  • Dorin Tudoran

    @ neamtu tiganu

    Dățile viitoare dau și planuri serioase, cu termene fixe.

    Că merită avansarea și pensia, nu e nici o îndoială. Întrebarea este de ce când fuseși matale ultima oară la București, de sfintele Paști, nu te-a căutat Măierean și să zică: “Domn’ Neamțu, prietenii lui Nea Dorin sunt și prietenii mei. Așa că, pe timpul șederii în România, matale și soția lu’ matale sunteți invitații mei și ai socrului meu.”

    Cine ar putea fi socrul lui Măierean, îți spun când ne vedem.

    Numai bine!

  • CARAIMAN

    TOT CE-ATI VRUT SA STITI DESPRE SECURITATE SI N-ATI AVUT CURAJUL SA INTREBATI. SI NICI SA VA IMAGINATI

    Stiati cite forme de interceptare utilaza si consemna in documenete securitatea?

    I.C.D.T. – Interceptarea Convorbirilor şi Discuţiilor Interioare prin Intermediul Telefonului.
    I.C.E. – Interceptarea Corespondenţei Externe.
    I.C.H. – Interceptarea Camerelor de Hotel.
    I.C.I. – Interceptarea Corespondenţei Interne.
    I.C.T. – Interceptarea Convorbirilor Telefonice.
    I.D.E.B. – Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor Alimentaţi la Baterie.
    I.D.M. – Interceptarea Discuţiilor prin Microfoane.
    I.D.E.R. – Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor la Reţea.
    I.T.I. – Interceptarea Convorbirilor Telefonice Internaţionale.
    I.T.T. – Interceptarea Transmisiunilor Telex.

    Stiati ce inseamna ISMB ? Da! Credeti?

    I.S.M.B. – Inspectoratul de Securitate al Municipiului Bucureşti (cu indicativul numeric U.M. 0224 în 1968 şi U.M. 0696 în perioada 1968-1972). A funcţionat şi sub denumirile de Inspectoratul Municipiului Bucureşti – Securitate (I.M.B.S., în perioada 1972-1982) şi Securitatea Municipiului Bucureşti (S.M.B., în perioada 1982-1989, cu indicativul UM 0800)

    Stiati ce inseamna DP?

    D.P. – Dosar Personal sau de Reţea. Cuprinde totalitatea materialelor privitoare la o persoană inclusă în reţeaua informativă, indiferent de calitatea în care aceasta a fost recrutată (colaborator, informator, rezident, gazdă casă de întâlniri). Materialele furnizate de sursă (notele informative) se arhivau în original în mapa anexă, iar copiile acestora se exploatau, de regulă, în dosarele persoanelor care constituiau subiectul informării. În primii ani de funcţionare a Securităţii, denumirea „dosar personal” desemna dosarul de urmărire, în vechea accepţiune folosită de Siguranţa Statului înainte de 1945. Arhivarea acestui tip de dosare se făcea în FONDUL DE REŢEA (vezi F.R.).

    Staiti ce inseamna FR?

    F.R. -- FOND REŢEA. Era destinat arhivării dosarelor personale (vezi D.P.), a dosarelor de reţea şi a mapelor anexă ale persoanelor care au făcut parte din reţeaua informativă. În acest fond se clasau şi materialele privitoare la persoanele studiate pentru recrutare, dar care au refuzat în cele din urmă colaborarea cu Securitatea. Din acest motiv, simpla menţiune a existenţei unui dosar în fondul de reţea pe numele unei persoane nu atestă transmiterea efectivă de informaţii către Securitate şi, implicit, deţinerea calităţii de colaborator.

    … si ma opresc aici ca sa nu va complexez pentru nestiinta, linistiti-va, nici eu n-am stiut.

    Dar daca n-ati trait vremurile, sau le-ati trait, dar n-ati avut de a face cu Securitatea, sau le-ati trait si ati avut de a face cu Securitatea, dar nu intotdeauna izbutiti sa intelelegeti limbajul sibilinic, pe alocuri criptic al dosarelor, atunci musai sa consultati un INDEX DE TERMENI ŞI ABREVIERI CU UTILIZARE FRECVENTĂ ÎN DOCUMENTELE SECURITĂŢII. Da, exista si asa ceva! Il gasiti aici:
    http://www.cnsas.ro/documente/arhiva/Dictionar%20termeni.pdf
    Mariana Codrut si toti cei doritori sa inteleaga vor gasi termenii esentiali din activitatea Securitati si puzderia de UM, activitatile si numerele lor, atit de schimbatoare in decursul lor timpului. E o lectura interesanta si pentru iubitorii de literatura. E ceva intre Kafka si Eugen Ionescu, cel din Cintareata cheala! Ti se face parul maciuca!

  • Dorin Tudoran

    @ CARAIMAN

    Jos pălăria!

    “E ceva intre Kafka si Eugen Ionescu, cel din Cintareata cheala! Ti se face parul maciuca!”

    … Măciucă ăla de la “Libertatea Presei”, cum i se mai spunea Cenzurii, nu?

  • Florin Iaru

    🙂
    Dacă mai ţineţi minte, în Primul Cerc, Soljeniţîn povesteşte despre un cetăţean rus nefericit care pune în urna de votare un bileţel injurios la adresa sistemului. Spune autorul: nu se găseau de niciunele, era foamete, era criză (!), dar asta n-a împiedicat securitatea să mobilizeze un efectiv gigantic pentru a descoperi autorul calomnios. Să compare scrisurile unui cartier moscovit, bob cu bob, pentru a-l demasca pe dujman. Şi, după trei luni, îl găbjesc.
    Cînd e vorba să striveşti un duşman al poporului, un gîndac, nici un sacrificiu nu e prea mare -- iar poporul merită să sufere niţel! Sau mai mult! Cum ziceau strămoşii noştri: Să piară lumea, dar să se facă dreptate! Surîd. O dreptate fără oameni, ce mai ideal!
    @Dorin
    În ceea ce-l priveşte pe IBL, el era un admirator fanatic al poetului Tudoran. Şi nu de azi, de ieri!

  • CARAIMAN

    Ăla, ăla!
    Dar, naiba ştie, cum n-ajungea o măciucă la un car de oale, s-ar putea să fie vorba şi de ălălat, ăla cu… mai duleaza, mai dulează!

  • CARAIMAN

    @ 3 Florin Iaru
    Vreti sa ştiţi cine este domnul Goe? Dati fuga la ultimul numar din Dilema veche. Comenteaza vreo trei articole. Ba chiar la articolul lui Andrei Pleşu, 3000 de semne, reuşeşte sa adauge un comentariu de 4900 de semne. Pune dulceaţă in pantofi şi, în general, nu iarta nimic! E pe toate blogurile care-l baga si se bagă in seamă. Că-ti şi vine sa-l întrebi ce alt hobby mai are in timpul liber.

  • marianacodrut

    @ Caraiman
    Va multumesc pentru deslusiri si pentru urari. La fel si dv., numai bine.

  • Dorin Tudoran

    @ Florin Ianu # 30

    Nici nu mi-a trecut vreodată prin minte că IBL s-ar fi lăsat convins de “băieți”!

  • Dorin Tudoran

    @ CARAIMAN # 32

    V-ați pus bine, ba bine rău de tot, cu D-l Goe. Nu-i ajung blogg’șoarele pe care le mânuiește ca un (h)artist, mai pune și dulceață în șoșonii altora. Nu c-ar fi, Doamne ferește! vreun pericol, dar e în stare de mizerii mai urît mirositoare — feriți-vă clanțele, că obișnuieșete să pună pe ele te miri ce…

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran #29

    Oportun si pertinent mesajul Dvs. catre V. Maierean.
    Cit despre evocarea strapului ‘cultural’ C. Maciuca, mi-a trezit nostalgia vietii in epoca de aur. Cumva, un soi de ‘sef de cadre suprem’ parea sa faca selectia mai marilor vremii ca si cum procesul era inspirat de Caragiale , Mazilu sau Baiesu.
    Pe linga tov.Maciuca, existau si Potop, Gadea, Spalatelu, Gainuse sau nemuritorul primar bucurestean, Ghe. Cioara, care revenea mereu din vizite ….pe calea aerului.

  • Maria R.

    Pretuind eu oamenii de cultura romani,si placandu-mi literatura in mod deosebit,am vrut sa vad cine e si ce vrea”dl.Goe”cel de azi-am dat fuga la Dilema Veche,si…sa-mi fie iertat,nu am inteles nimic din poliloghia pusa in pagina drept comentariu la zicerea d-lui Plesu.
    Desigur ca sunt constienta de diferenta dintre puterea mea de gandire/intelegere si cea a unui spirit inalt,dar chiar proasta nu sunt,am avut norocul de a profita de apropierea si prietenia unor oameni cu adevarat inteligenti si cultivati,care si astazi imi sunt modele.
    Acolo nu e nimic de inteles,si cred ca mai bine isi vedea de propasire.
    Profesoara mea de literatura(a avut sansa de a fi studenta lui Calinescu o vreme,si i-a avut profesori si pe Alexandru Rosetti,ca si pe Tudor Vianu) ne-a povestit multe despre ilustrii sai profesori-cred ca pe dl.Goe-postacul l-ar fi incadrat la categoria”bou Apis”decretata de George Calinescu pentru un anumit gen de studenti.
    Altfel,week-end placut tuturor!

  • Dorin Tudoran

    @ Maria R #37

    Cum am zis -- un grafoman aiurit și cu pretenții de psiholog-critic literar etc. Nici măcar nu pricepe că, nepostându-i prostioarele, îi fac un bine. Cine știe, într-o zi, așa, de amuzament, voi posta vreo 20-30 de “panseuri” ale D-lui Goe, ca să se edifice toată lume. Problema este că lumea e destul de ocupată ca să-și mai piardă vremea și cu poliloghiilelui Goe, iar pentru el sud suficiente locuri unde să-și dea în petec -- chiar și pe blogulețele sale “geniale”.

  • AVP

    Acum aflu pentru prima data ca Ion Iancu Lefter e totuna cu Ion Bogdan Lefter… Facand o socoteala simpla, constat ca in 1983 -- cand se petrece actiunea despre care e vorba in episodu de fata -, IBL avea 26 de ani, iar DT era cu 12 ani mai mare. Intrebarea mea e urmatoarea: cum naiba putea sa-l influenteze un scriitoras de 26 de ani, care totusi nu era cine stie ce faimos pe vremea aia, sa-l influenteze pe un scriitor mult mai bine cotat, atunci, ca si acum, si mult mai in varsta (sa nu-mi spuneti ca, mai ales la tinerete, cativa ani in plus sau in minus nu conteaza ; mie, de-un paregzamplu, cand aveam 19 anisori, un hom de 21 de ani mi se parea batran de cand lumea, aloo…) ? :roll: Si de unde pana unde tocmai IBL le cazuse cu tronc baietilor, spre a face trebusoara asta…? :roll: Hai sa zicem ca Augustin Buzura era un barbat matur si cu mare autoritate printre scriitori (care l-ar fi putut influentza pe DT, asa cum N.Manolescu a fost rugat sa ma “influenteze” la un moment dat pe mine -- fiindca era coordonatorul Cenaclului de Luni si omul in care credeam ca intr-un zeu…), iar Draganoiu era amicus (de pahar) humani generis, dar IBL…? :roll: Intreb si io, nu dau cu paru…

  • Dorin Tudoran

    @ AVP # 39

    1. S-a întâmplat să joc un anume rol (modest) în/la începuturile literare ale lui IBL; ba, chiar și în/la începurile literare ale altor optzeciști.

    2. S-a întâmplat ca IBL să fie în 1983 unul din prietenii mei apropiați. Și, în anumite grupuri, până și cei ceva mai în vârstă ascultă cu atenție la prietenii lor mai tineri. Este o chestiune de respect. Ca să nu mai spun că IBL se bucura de respectul celor mai mulți colegi ai săi de generație.

    3. Cred că dacă Nicolae Manolescu a încercat să vă influențeze a făcut-o din proprie inițiativă și nu — cum greșit ar putea interpreta cuvintele dumneavoastră anumiți răuvoitori -- la sugestia nu-știu-căror organe.

    4. Printre documentele pe care le voi reproduce în curând se află și o listă cu unii din prietenii mei din acei ani -- nume, prenume, loc de muncă, de cînd ne cunoaște, de câte ori am vorbit în ultimele 3 luni, ce măsuri să se ia împotriva lor etc. IBL se află pe această listă și băieții îio puseseră gând rău; foarte rău.

  • Constantin Dobre

    Domnule Tudoran,

    Dupa revoltele mineresti din Valea Jiului 1977, o delegatie a Uniunii Scriitorilor de atunci s-a deplasat in Valea Jiului dupa care a dat publicitatii un text prin care erau condamnate acele revolte.
    Aveti cunostinta despre acel eveniment? Daca da, puteti preciza cand a avut loc, componenta acelei delegatii, cine a condus-o si unde a fost publicat acel text?

    Cu stima si multumiri anticipate,
    Constantin Dobre

  • AVP

    Mereu ma cam banuiesti tu, de la o vreme, de lucruri rele, DT. Uite, citeste colea:

    http://avp-online-two.blogspot.com/2005/11/alte-cateva-documente-din-dosar.html

    Cat despre faptul ca baietii vorbeau la un moment dat, despre unul sau despre altul, f.urat, asta nu dovedeste mare lucru, in spe : de-un paregzamplu, pe Paul Daian -- turnatorul meu -- chiar l-au inchis la balamuc, mi se pare, dupa ce el s-a legat cu lanturile de portile Casei Monteoru, dar asta nu-i impiedica pe baieti sa-l foloseasca, probabil ca hat demult, ca “sursa din legatura tovarasului Lt.maj.Stanciu din Directia I-a, serviciu 7” (vezi documentul citat).

  • Dorin Tudoran

    @ AVP # 42
    Nu vă bănuiesc de nimic urât. Când am avut să vă reproșez ceva, am făcut-o.

    Da, oamenii vorbesc urât unii despre alții dar asta nu îi face turnători, decât atunci când toarnă și vorbesc urât în turnătorii despre cei turnați.

    S-ar putea să cunosc mai bine ca dumneavoastră — sau măcar la fel de bine ca dumneavoastră — ce s-a întâmplat în cazul lui Paul Daian (Sergiu Filip). L-am cunoscut foarte bine, apare în dosarul meu; apar înregistrate convorbiri ale noastre pe stradă sau în parc; apare informația că din puținul pe care îl aveam încercam să-l ajut material; apare că l-am sfătuit să nu se lege cu lanțuri sau să-și taie mâna dreapta; apare că l-am rugat și pe Nicolae Manolescu să-l sfătuiască să nu-și taie mîna dreapta; apare că mi-a fost recomandat, rpintre alții, de unul dintre cei mai buni prieteni ai mei — și vai! unul dintre cei mai înverșunați turnători ai mei, nume de cod, unul dintre ele “Sorin Grigorescu” sau “Sorin Grigoriu”, după voia ofițerilor etc. Dar nu apare că m-ar fi turnat. dacă apare, cândva, apare…

    Asta nu înseamnă că neg ce spun documentele ce v-au fost remise de C.N.S.A.S.

  • Dorin Tudoran

    @ Constantin Dobre # 41

    Dragă dle. Dobre,

    Nu-mi aduc aminte de acea delegație și de documentul respectiv. Voi întreba și pe alții.

    Ce-mi amintesc este o călătorie — cu mari aventuri — făcut în Valea Jiului prin 1973-74, împreună cu Horia Pătrașcu (cel ce a scris Reconstituirea), Eugen Seceleanu și o fotoreporteră extraordinară, Elena Gherea. Era pe vremea altor fierberi, când se preconiza introducerea unui nou program de lucru, cu promisiunea unor zile libere. Mineri se temeau că vor fi păcăliți. Și-mi amintesc câteva texte pentru care și Pătrașcu, și Seceleanu și eu am luat-o rău peste bot. Eu consemnasem că minereu se temeau că vor fi păcăliți…

    Peste câțiva ani, am revenit la mina Dîlja. Ar fi trebuit să citesc o poezie-două. Le-am spus minerilor că-i respect prea mult ca să mă apuc să le citesc poezii… M-au aplaudat.

    După “șezătoarea” la care nu le-am… citit nimic, am fost cu câțiva dintre ei la o crâșmă unde am înjurat bine pe cine merita înjurat, am băut și vestitul “carcalete”, după care mi-a fost rău o săptămână… Unul dintre ei a trimis o scrisoare în afară în care vorbea despre acel episod al necitirii vreunei poeyzii din parte-mi. Există o consemnare despre acel episod în dosarul meu de Securitate. Și alte consemnări minerești…

    Cele bune,

    DT

  • Dorin Tudoran

    @ Constantin Dobre # 41

    E o idee bună să consulți documentele.
    Documentul din dosarul de Securitate spune că am revenit în județul Hunedoara, în anul 1981. Am vizitat o mină la Petroșani, unde scrisesem cândva un reportaj.

    Le-am spus minerilor: “Vă iubesc și vă stimez. Am mai fost aici cînd s-a schimbat programul de 6 ore la 8 ore și s-a introdus sîmbăta liberă dar spuneam atunci că nu o să fie liberă. Aș fi dorit să vă citesc o poezie dar îmi dau seama că sînteți obosiți și nu aveți chef de așa ceva.”

    În scrisoarea trimisă în afară de unul dintre mineri acesta spunea că mica mea rostire “i-a dat încredere în capacitatea lui (n.n. a mea) de scriitor.”

    Finalul documentului din dosarul de Securitate sună așa:

    “Continuăm măsurile de cunoaștere a intențiilor lui DORIN TUDORAN, în vederea prevenirii oricărei acțiuni ostile.”

    Unele “măsuri de cunoaștere” continuă și azi…

  • Constantin Dobre

    @ Dorin Tudoran

    Va multumesc pentru raspuns si bunavointa de a “intreba si pe altii” despre acel eveniment.

    Apropo de sezatoarea de la mina Dilja: va mai aduceti aminte cand ati participat la acea sezatoare? Impreuna cu cine? Ati fost invitat? Daca da, de cine? Trimis oficial? Daca da, din partea carei organizatii culturarale si de cine anume?
    Va rog sa nu-mi luati in nume de rau curiozitatea!

    Cu pretuire,
    Constantin Dobre

  • Constantin Dobre

    @ Dorin Tudoran

    “Am mai fost aici cînd s-a schimbat programul de 6 ore la 8 ore și s-a introdus sîmbăta liberă dar spuneam atunci că nu o să fie liberă.”

    Cand si unde, in Valea Jiului, a avut loc schimbarea programului de 6 ore la 8 ore? Cine si unde s-a hotarat acea schimbare de program zilnic de lucru? Cui si in ce imprejurari ati spus atunci ca sambata nu o sa fie libera? Cu ocazia acelui schimb de program de lucru, mai tineti minte numele oficialilor locali si centrali intalniti cu acea ocazie? La acel eveniment a participat si dl Adrian Paunescu? Va aduceti aminte daca dl Paunescu a publicat texte despre acel eveniment si despre revoltele din august 1977? Cand ati inceput sa scrieti la “Flacara” domnului Paunescu? Ati facut parte din colegiul de redactie al “Flacarii”? Aveti cunostinta de spectacolele din Valea Jiului ale dlui A. Paunescu? Daca da, cand si unde au avut loc? Ati participat la acele spectacole? Ati recitat poezii la acele spectacole?

    Sper ca nu mi-o luati in nume de rau! Doar curiozitate!

    Cu aceeasi pretuire,
    Constantin Dobre

  • Dorin Tudoran

    @ Constantin Dobre # 46

    Tocmai v-am răspuns la # 45.

    Făcând parte dintr-un grup de câțiva scriitori, bănuiesc că am fost invitați prin Uniunea Scriitorilor — de capul tău, nu prea intrai în 1981 în minele din România.

    Că s-a cerut de la Hunedoara Uniunii Scriitorilor să trimeată în vizită câțiva scriitori sau a fost inițiativa Uniunii Scriitorilor, greu să știu — să-mi amintesc, dacă voi fi știut vreodată.

    Tot ce știu este că m-am dus întotdeauna cu mare plăcere în acele locuri, printre acei oameni…

  • Dorin Tudoran

    @ Constantin Dobre
    1. Nu, Adrian Păunescu nu a fost în acel grup, în 1981. Deci, nu avea cum să scrie despre acea întâlnire.
    2. Mă voi uita prin hârtii, dar idee schimbării acelui program cred că circula prin 1973-1974. Cine a decis sau vroia să decidă? Păi, cine altcineva decât cei ce decideau totul?
    3. Să mai țin minte numele oficialităților întâlnite în 1981? Nu…
    4. Nu, nu-mi amintesc dacă Adrian Păunescu a scris dspre revoltele din 1977. Dar o consultare a textelor sale ar putea să răspundă întrebării dvs.
    5. Am lucrat la Flacăra între 1973 si 1974.
    6. Cenaclu Flacara va fi fost de multe ori in Valea Jiului. Daca a fost si în perioada de 8 luni (parca) cat am lucrat eu la Flacara, in mod sigur am fost. De c citit poezii, nu stiu. Am citit rar poezii la acel cenaclu. Dar in perioada in care am lucrat la Flacara am fost chiar secretarul Cenaclului, un cenaclu care incepuse extrordinar dar a devenit putin… altceva decat credeam eu ca trebuie sa fie. Cand am hotarat sa plec de la Flacara, unul din motive a fost chiar diferenta de opinii intre Adrian Paunescu si mine in legatura cu ce ar fi trebuit sa fie acel cenaclu.

    Istoria publicata a cenaclului va poate raspunde la multe. Drept este, intr-o prima varianta, cum Adsrian Paunescu era foarte suparat pe mine si eu pe el, numele meu nu e mentionat, ca si cum nu existasem… Se mai intampla. In istorii revazute, numele meu a fost mentionat.

    Cele bune.
    DT

  • Constantin Dobre

    @ Dorin Tudoran

    “de capul tău, nu prea intrai în 1981 în minele din România”

    Stiu si va dau dreptate! Departe de mine gandul de a fi malitios, dar intrarile in minele din Valea Jiului, chiar si la 4 ani de la revoltele mineresti din august 1977, erau strict controlate, supervizate si special aprobate de catre Securitate. Cu alte cuvinte, cei care intrau atunci in minele din Valea Jiului erau doar cei bine propusi si verificati de catre Securitate. Pe ce criterii, numai Dumnezeu si Securitatea ar putea sa stie! Tocmai de aceea mi-e greu sa inteleg cum de vi s-a aprobat Dvs intrarea in minele din Valea Jiului in anul 1981, din moment ce ati afirmat, inaintea evenimentelor din 1977, ca “sambetele nu vor fi libere”! Asta ar insemna ca Securitatea mai avea si scapari la capitolul “masuri de cunoastere a intentiilor”, nu?

    Si daca tot ati intrat in minele din Valea Jiului in anul 1981, sper ca ati avut ocazia sa auziti sau sa va manifestat curiozitatea despre ce s-a intamplat in august 1977. Puteti face un scurt sumar despre comentariile de atunci, privind revoltele mineresti din vara anului 1977?

    Despre spectacolele cenaclului Flacara in Valea Jiului, dupa revoltele din august 1977, ce-as putea sa mai zic? Poate doar ce mi-au transmis cumnatii mei, ramasi in Vale: ca aveau o gretoasa tenta de discreditare fatisa a celor care s-au revoltat in august 1977 si de reeducare patriotic-revolutionar-comunista a minerilor Vaii Jiului, asa pe placul … “factorilor” locali si in special centrali. Asta e.

    Cu bune ganduri,
    Constantin Dobre

  • Dorin Tudoran

    @ Constantin Dobre

    1. Întrebările dvs, sunt întemeiate. Regret doar că nu mai țin minte toate detaliile legate de o situație din 1981.
    2. Da, existau și scăpări în activitatea Securității… O altă explicație poate fi aceea (mă bazez pe planurile de compromitere, aflate în dosarul meu de Securitate, care prevedeau determinarea prezenței mele în locuri și situații care să treazească cel puțin suspiciuni) că am fost “ajutat” să ajung acolo…
    3. O vreme, am crezut că am știut ce s-a întâmplat în 1977 în Valea Jiului. A trecut o altă vreme până am înțeles că fusesem prea departe de zonă spre a ști cât trebuie. Deci, n-aș fi cel mai potrivit cronicar al evenimentelor.
    4. Mi-a părut întotdeauna extrem de rău ce s-a întâmplat cu acel Cenaclu… La clădirea lui am pus foarte multă muncă, dragoste și pasiune. Când am văzut ce se întâmplă și mi-am dat seama că nu pot stăvili un anume curs, am plecat. Iată aici un link. Duce la o discuție între Mihai Iovănel și fost mea colegă de revistă și cenaclu, Magda Mihăilescu. În discuție, Magda pomenește și ce i-am spus într-o zi, cînd ne întorceam de la birou…

    http://revistacultura.ro/blog/2009/08/cum-am-ajuns-critic-de-cinema-interviu-cu-magda-mihailescu/

    Cel bune,

    DT

  • Constantin Dobre

    @ Dorin Tudoran

    “O vreme, am crezut că am știut ce s-a întâmplat în 1977 în Valea Jiului. A trecut o altă vreme până am îneles că fusesem prea departe de zonă spre a ști cât trebuie. deci, n-aș fi cel mai potrivit cronicar al evenimentelor.”

    Sigur ca n-ati fi stiut “cât trebuie” despre ce s-a intamplat in 1977 in Valea Jiului, ca doar, nu-i asa, nu v-ati aflat atunci nici in Valea Jiului si nici in mijlocul evenimentelor. Eu doar mi-am exprimat curiozitatea despre ce ati auzit si comentat in anul 1981, atunci cand ati intrat in minele din Valea Jiului si ati participat la sezatoarea de la mina Dilja. Si probabil ati aflat destul de multe din moment ce-ati fost si secretarul cenaclului Flacara, nu? Dar, ma rog, optiunea dumneavoastra, pe care v-o respect.

    In prima jumatate a anului 2007, intr-o discutie cu ambasadorul Poloniei la Bucuresti, comentand despre deosebirile si asemanarile dintre revoltele mineresti din Valea Jiului si cele de la Gdansk, am fost intrebat cum mi-am putut explica succesul “Solidaritatii” in raport cu ceea ce s-a intamplat in Valea Jiului, la care i-am raspuns, fara ezitare: solidaritatea intelectualitatii poloneze cu muncitorii revoltati ai Gdansk-lui. Ceea ce, evident, nu a fost cazul intelectualitatii romanesti in raport cu minerii revoltati ai Vaii Jiului, din vara anului 1977. Am avut dreptate? N-am avut dreptate? Dar ce mai conteaza acum: istoria a fost scrisa, deja!

    Cu bune ganduri,
    Constantin Dobre

  • Vasile Gogea

    Cum umblam toti, unii dupa altii, pe aceleasi drumuri desi, nu totdeauna in acelasi sens!As zice ca e inca o dovada ca “alegerile” erau simple!
    Si eu am fost intr-o “vizita”-in fapt, am facut un “sut” complet-la mina Dilja!Eram cu Florin Iaru, Bedros Horasangian si Alexandru Vlad (prin telefon “participa” si Liviu Antonesei) invitati ca “jurati” la prima editie a unui festival-concurs de creatie literara, la Petrosani, in 1991 intr-o- foarte probabil -- incercare de “spalare” a imaginii minerilor, dar mai ales a Ligii!
    Directorul minei de la Dilja (cea mai veche mina din Valea Jiului), un om de toata “mina” cum se spune (Carol Schreter, a fost mai tirziu si primar in Petrosani, fie-i odihna linistita!) a fost cel mai longeviv director de mina din
    Europa! Asa incit, ma gindesc ca trebuie sa va fi intilnit cu el si in anii ‘7o sau ’80!
    Desi toata “actiunea” era “monitorizata” de insusi El Lider (care ne-a si “primit” la sediul Ligii -- fostul sediu al Securitatii din Petrosani), de “scriitori” s-a ocupat unul dintre vice-lideri (Petre Brait) si un mai tinar
    “ortac”, ( Marian Boboc -- care s-a dovedit in anii urmatori un foarte talentat si
    special poet si publicist) dar am simtit permanent in “coasta” o prezenta ciudata!
    Nu-mi mai amintesc: Florin a incercat sa faca sau chiar a facut niste fotografii, dar daca da, profit de momentul asta pentru a-l ruga sa-mi trimita si mie citeva!
    In rest, sa revin la “topic”: da, am regasit in paginile acestea numele unor ofiteri (chiar si un general) care s-au ocupat si cu intocmirea sau aprobarea (dupa grad) a unor “Planuri de masuri” care ma vizau.Dar eu eram inca “plevusca” (abia student in anul unu), doar trei generali erau de ajuns!

  • Constantin Dobre

    @ Dorin Tudoran at Nr. 51 pct. 2

    “O altă explicație poate fi aceea (mă bazez pe planurile de compromitere, aflate în dosarul meu de Securitate, care prevedeau determinarea prezenței mele în locuri și situații care să treazească cel puțin suspiciuni) că am fost “ajutat” să ajung acolo…”

    Sunt convins ca asa au stat lucrurile si in cazul domniei voastre si/sau al oricaruia care a incercat sa se opuna sistemului de atunci. Intr-un fel spus, cred ca ati fost norocos ca ati scapat de planurile infinit mai diabolice de compromitere ale Securitatii.
    Si aici ma refer la cazul meu cu discreditarea si compromiterea, echivalente cu “Palatul Parlamentului”, simbolic spus. Vorbesc despre planurile (planuri, da si nu doar un plan) de masuri ale Securitatii pentru a ma determina sa sa urmez cursurile Academiei “Stefan Gheorghiu”. Aici, sa vezi neica, angajare masiva,pe parcursul a 2-3 ani de zile, de materie umana din cea mai diversa (neamuri, cunoscuti, prieteni, ziaristi “de bine”, colegi de serviciu si vecini -- dintre care unul cu state vechi de puscarie politica) pentru a ma influenta, blocaje grosolane pentru a nu-mi permite urmarea unor facultati de stiinte tehnice si/sau economice, tehnica operativa, urmariri informative, ca-n filme, zi si noapte, forte securistice numeroase dintre cele mai specializate si interdepartamentale, inscenari si false acuzatii, aduceri sub escorte armate de la Bucuresti la Craiova, pedepse disciplinare pentru cei care ma scapau uneori de sub urmarire dar si avansari spectaculoase atunci cand, in sfarsit, s-a reusit sa fiu determinat sa urmez cursurile la “Stefan Gheorghiu”. Despre toate acestea, la intiativa mea (misiune dintre cele mai dificile) am discutat in anul 2007 cu unul din adjunctii lui Iulian Vlad, cel care s-a aflat in spatele tuturor masurilor de compromitere a mea si recompensat cu o ascensiune fulgeratoare pe scara ierarhiei securistice. Dar securistul tot securist ramane pana isi da duhul: nici urma de regrete sau scuze, citez: “Ati cautat-o cu lumanarea, dle Dobre. V-ati pus cu un sistem si o institutie specializata (Securitatea -- NOTA MEA), domnule! Fiecare a dormit asa cum si-a asternut! Da, eu sunt cel care am intiat, supervizat si pus in practica planurile de compromitere si discreditare. Priveam la dumneavoastra ca la un pestisor inotand intr-un globulet cu apa de pe biroul meu! Bagam frecvent destiul in apa pentru a va afla intentiile si directiile de miscare! Eu sunt cel care m-am dus la primul-secretar Miu Dobrescu cu planurile de atragere a dvs. la “Stefan Gheorghiu”. Chestia cu “Stefan Gheorghiu” si chiar intalnirile “intamplatoare” cu ofiterii nostri pe strada, la locul dvs. de munca si la Stefan Gheorghiu” au facut parte din masurile stricte de compromitere.”
    I-am adus aminte securistului ca planurile lui de compromitere nu au dat nici-un rezultat, pentru ca: nu am devenit activist de partid, nu am publicat nici-un text laudativ, am reusit sa organizez si sa declansez o greva muncitoreasca la locul meu de munca, am batut un secretar de partid, am alergat prin curtea intreprinderii, unde lucram, presedintele de sindicat si securistul afiliat, am protestat la Bucuresti impotriva masurilor luate impotriva muncitorilor rasculati ai Brasovului. Replica securistului: “Da, asa-i, dar cine stie despre toate acestea? Lumea va stie doar ca “ala” cu “Stefan Gheorghiu”, si consecintele le cunoasteti: ca ati fost colaboratorul nostru, ca ati facut parte din sistem, ca mai stiu eu ce”. Dupa care, tot el, securistul, a fost gata sa ma “ajute”: “uite, daca vreti, ies la televiziune si spun ca nu ati fost colaboratorul sau agentul nostru. In felul asta va puteti reabilita in fata lumii, dupa care mai vorbim si ne mai sfatuim.” L-am injurat vartos de mama si de tot neamul lui, dupa care l-am parasit pe acel securist imputit.

    Nu mai continui pentru ca simt ca ma prabusec de ciuda, de nervi, de …. toate.

  • Dorin Tudoran

    @ Constantin Dobre # 52

    1. Ce puteam afla eu în 1973-1974, pe când am lucrat la Flacăra, despre revoltele ce aveau să urmeze în 1977? Și așa ce am scris, puținul pe care am reușit să-l publicăm atunci despre starea de spirit nu tomai fericită a minerilor a deranjat. Repet — sunt dovezi peremptorii în dosarulu meu de urmărire informativă. Opțiunea mea este simplă: când exsită martorii de primă mână, oameni care-și amintesc detalii și sunt capabili sa le plaseze în contextul vremii, e mai bine să-i lăsăm pe ei să povestească. Un Dorin Tudoran vorbind despre Valea Jiului 1977 ar fi ca un Constantin Dobre povestind despre o furtunoasă ședință de Censiliu a Uniunii Scriitorilor în 1982, cu Constantin Dăscălescu dând ordine, cu sala împînzită de microfoane și cu securiștii deghgizați în activiști de partid, gata să intervină…

    2. Pe mine nu m-a întrebat bnici un ambasador polonez nimic în 2007. Am scris și publicat cu mari riscuri în afară ce am crezut despre ruptura între muncitorime și intelectualitatea. Eseu se numea “Frig sau frică? Sau despre condiția intelectualului român de azi?” Începea cu “Sînt ani de cînd afirmația că, dintre toți intelectualii lagărului comunist-totalitar al Europei Răsăritene, românul e cel mai pasiv și mai obedient a devenit unul din cele mai bătute locuri comune ale presei occidentale” peste câteva zeci de pagini spuneam că, de nu simțea vocația baricadei, măcar putea face altceva. Să fie solidar și atunci, când ar fi făcut un pas înainte spre radicalizare ar fi avut și intelectualul sprijinul minerilor din Valea Jiului: “Dar în 1848, 1859, 1918, deși baricada nu fusese ridicată neapărat de mâna lui, intelectualul i s-a alăturat din prima clipă. Andrzey Wajda e Andrezey Wajda și pentru că a luat aparatul de filmat pe umăr și a plecat la Gdansk, în mijlocul muncitorilor greviști. Dacă și muncitorii greviști romîni din Valea Jiului ar fi văzut în 1977 apărînd printre ei și cîțiva scriitori și regizori, cîțiva mari actori și oameni de știinșă, câțiva preoți etc poate că mișcarea ar fi avut alt curs și poate că azi, de pildă, acești mineri ar fi întrebat ‘De ce nu se difuzează filmul lui Cutare? De ce spuneți cu nu aveți hîrtie pentru cărțoile scriitorilor?'” Scriasm acest lucru în România anului 1984.

    Deci știu bine despre ce vorbiți, dle Dobre!

  • Constantin Dobre

    @ 53 Vasile Gogea

    Ce mare si totusi mica, lumea asta, dle!

    “Directorul minei de la Dilja (cea mai veche mina din Valea Jiului), un om de toata “mina” cum se spune (Carol Schreter, a fost mai tirziu si primar in Petrosani, fie-i odihna linistita!) a fost cel mai longeviv director de mina din
    Europa! Asa incit, ma gindesc ca trebuie sa va fi intilnit cu el si in anii ‘7o sau ‘80!”

    Eu, personal, nu l-am intalnit niciodata pe Carol Schreter. In schimb, fostii mei colegi mineri grevisti i-au simtit din plin rigoarea prigonirilor, mana-n-mana, cu Securitatea. Asta a fost Carol Schreter!

  • Constantin Dobre

    @ 53 Vasile Gogea

    “Si eu am fost intr-o “vizita”-in fapt, am facut un “sut” complet-la mina Dilja!Eram cu Florin Iaru, Bedros Horasangian si Alexandru Vlad (prin telefon “participa” si Liviu Antonesei) invitati ca “jurati” la prima editie a unui festival-concurs de creatie literara, la Petrosani, in 1991 intr-o- foarte probabil – incercare de “spalare” a imaginii minerilor, dar mai ales a Ligii! …
    Desi toata “actiunea” era “monitorizata” de insusi El Lider (care ne-a si “primit” la sediul Ligii – fostul sediu al Securitatii din Petrosani), de “scriitori” s-a ocupat unul dintre vice-lideri (Petre Brait) si un mai tinar
    “ortac”, ( Marian Boboc – care s-a dovedit in anii urmatori un foarte talentat si
    special poet si publicist) dar am simtit permanent in “coasta” o prezenta ciudata!”

    Iata, mai jos, o parte din textul meu publicat in mass media din Valea Jiului la data de 21 noiembrie 2007.

    “Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (LSM”VJ”) si reprezentantii ei – un simbol al rusinii nationale si o pata de nesters pe imaginea minerilor din Vaii Jiului

    De la caderea lui Ceausescu si pana la mineriada din iunie 1990, minerii din Valea Jiului s-au aflat sub controlul direct si nemijlocit al bortosului FSN care s-a format exact pe aceleasi structuri de organizare ale fostului PCR (FSN la nivel de unitati economice; FSN la nivel de comune, orase, municipii, judete; FSN la nivel national). Trebuie precizat, foarte clar, ca vina istorica pentru manipularea politica a minerilor din Valea Jiului pentru mineriadele din 28-29 ianuarie si 19 februarie 1990 a apartinut exclusiv FSN-lui din Valea Jiului si de la centru in stransa cooperare cu administratiile, de atunci, din exploatarile miniere, administratiile locale si cele guvernamentale de la centru. Nimeni si nimic nu a putut sa stopeze manipularea si discreditarea minerilor. Toate incercarile mele de a impiedica manipularea minerilor Vaii Jiului au fost sortite esecului. Am aparut pe postul national al televiziunii. A doua zi a aparut pe aceeasi sticla o delegatie a FSN din Valea Jiului, care pretindea ca vorbeste in numele minerilor, afirmand ca eu nu mai reprezentam minerii Vaii Jiului pentru ca ei, minerii Vaii Jiului, nu mai erau aceeasi mineri ai anului 1977. L-am sunat, acasa, in Uricani, pe domnul Gradinaru Constantin (fostul meu coleg grevist) si l-am rugat sa constientizeze minerii ca erau manipulati in scopuri politice si in luptele pentru acapararea puterii in Romania. Degeaba, C. Gradinaru era el insusi un sustinator activ al FSN si chiar m-a indemnat sa ma „adaptez” si sa ma „alatur” Frontului Salvarii Nationale. In primele zile ale lui martie 1990, am facut greva foamei in fata parlamentului din Dealul Mitropoliei. Pe pancardele, atarnate pe piept si pe spate, erau scrise, cu carioca rosie, protestele mele impotiva FSN in frunte cu Iliescu, pentru manipularea grosolana a minerilor din Valea Jiului. Pastrez si azi ziarele care au relatat despre protestul meu.
    In ce priveste mineriada sangeroasa din 14-16 iunie 1990, reprezentantii LSM”VJ” au jucat un rol crucial si criminal.
    Sa o luam cu inceputul.
    In martie 1990 a luat fiinta LSM”VJ”. Trei etape au marcat si continua sa marcheze imaginarul romanesc legat de LSM”VJ” si reprezentantii ei: 1. Etapa Cosma = Etapa mineriadelor sangeroase, 2. Etapa Savu = Etapa furturilor si a distrugerii patrimoniului sindical al minerilor din Vaii Jiului si 3. Etapa Lacatas = Etapa spalarii la fata a LSM”VJ” si a obrazniciei fara seaman

    1. Etapa Cosma = Etapa mineriadelor sangeroase

    Aceasta organizatie, LSM”VJ”, a fost ovulata, clismata, clocita si fatata din MAMA-CURVA- TRADATOARE numita FSN si atent oblojita, susuita, leganata, educata in scopuri criminale, dirijata si asmutita de catre nu mai prejosii, curvosii, deghizatii, criminalii si multiplii ei tati – VESNICII TRADATORI DE NEAM SI TARA + SECURISTII KAGHEBISTOIZI + SLUGILE LOR, DEVOTATE PANA LA MOARTE. Chiar din pruncia acestei organizatii, reprezentantii ei si-au dovedit atasamentul si sprijinul prompt fata de „salvatorul” Front National in frunte cu larg-zambaretul lui nash kaghebist, Iliescu Ion. Ei au constiintele incarcate de acte curat-puscariabile si mainile gros-manjite cu sange nevinovat. Ce mai conta ca acei criminali-conducatori ai ligii isi arogau dreptul de a vorbi si actionau in numele minerilor Vaii Jiului. Cand ei vorbeau si actionau in numele minerilor, stateau cu spatele la masa minereasca, zicandu-si in gand „ei e prosti si usor de manipulat”, si cu urechile ciulite si ochii tinta catre farul orbitor si manuit cu maiestrie de catre tenebrosul-kaghebist-iliescian-TATUCUL. Este absolut fals sa se afirme acum ca fostii reprezentati ai ligii au fost manipulati de la…centru. Dimpotriva, ei au fost COMPLICII si EXECUTANTII constienti si docili ai marelui manipulator -- kaghebistoid de la centru. Cum? Unde sunt dovezile? Iata care au fost declaratiile politice si incitante la actiuni antisociale ale reprezentantilor ligii din prima jumatate a anului 1990:
    „In calitate de reprezentanti ai tuturor celor care lucreaza in aceasta ramura a economiei nationale, suntem imputerniciti sa ne exprimam dezacordul si indignarea fata de demonstratiile organizate in Piata Universitatii din Bucuresti. Pe langa faptul ca sunt nelegale, desfasurate fara aprobarea organelor in drept, demonstratiile au un caracter vadit destabilizator, cu efecte negative directe in viata economica si social-politica a tarii noastre”
    ***
    „Nu vrem sa intram in detalii care sa argumenteze nocivitatea sociala a acestor actiuni, intrucat ele sunt clare pentru orice om de buna-credinta, iar imaginile prezentate prin intermediul Televiziunii libere in acest sens sunt graitoare. Vrem insa sa atragem atentia opiniei publice ca nelinistea si starea tensionala create prin mitingurile de la Universitate sunt rodul unor activitati concertate, in care partidele istorice au un rol determinat”
    ***
    „Mai vrem sa subliniem faptul ca sustinerea vehementa a punctului 8 din Proclamatia de la Timisoara nu are temei legal, de vreme ce continutul acestuia nu figureaza in legea electorala recent adoptata de Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala cu o majoritate de voturi (un singur vot contra dintr-un total de aproape 300), in conditiile in care legea a fost votata de reprezentantii tuturor formatiunilor politice din tara” (afirmatiile reprezentantilor ligii au fost practic copiate dupa un discurs al lui Ion Iliescu, presedintele Romaniei, care (intr-un discurs televizat la postul national) considera prevederile din aceasta proclamatie ca fiind elaborata de „elemente reactionare, care nu au nimic de-a face cu situatia actuala din tara, cu directia spre care se indreapta tara dupa revolutia din decembrie 1989”)
    ***
    „In situatia in care punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara va deveni un dialog impus sub presiunea strazii, atunci ne punem intrebarea: Cum ar putea fi presedinte, senator sau deputat un om care a trait ultimii 10 ani in afara granitelor tarii, rupt de dureroasele realitati romanesti, pe care le-a cunoscut doar din presa si radio?”
    ***
    „Electoratul isi exprima tot mai clar optiunile si orientarea spre persoanele si fortele politice cu adevarat capabile (adica Ion Iliescu – nota mea) si in masura sa conduca Romania spre drumul deschis de revolutia din decembrie 1989”
    Etapa Cosma a fost acea perioada a ligii in care minerii Vaii Jiului au fost -- PE NEDREPT si LA GLOBAL -- culpabilizati, iremediabil compromisi, ridiculizati si stigmatizati. Asasinarea morala si diabolizarea minerilor a fost executata, direct, cu precizie si cu sarg, de catre chiar liderii LSM”VJ”. Si iata de ce:
    -- liderii ligii au emis comunicate politice de sprijin a FSN, fara consimtamantul consultativ si aprobativ (prin referendumuri) al masei mineresti;
    -- liderii ligii AU ASCUNS minerilor legaturile si intalnirile lor directe si de taina cu liderii FSN locali si nationali – legaturi si intalniri prin care li se transmiteau modul cum sa actioneze;
    -- minerii Vaii Jiului NU s-au deplasat la Bucuresti din proprie initiativa, ci la INDEMNUL si INCITAREA directa a liderilor lor de sindicat. Nu exista nici-o dovada ca liderii ligii ar fi incercat in vre-un fel sa tempereze spiritele sau sa se opuna venirii minerilor la Bucuresti. Pretentia, de azi, a fostilor lideri conform careia ei au fost fortati, de catre mineri, sa participe la mineriadele sangeroase, este ABSURDA si MINCINOASA. Daca ar fi sa dam crezare acelei pretentii absurde, de ce liderii ligii NU SI-AU DAT DEMISIA? Daca si-ar fi dat demisia, astazi ar fi fost eroi!;
    -- nu minerii Vaii Jiului s-au plimbat cu Virgil Magureanu – seful SRI de atunci -- pe strazile Bucurestiului la 14 iunie 1990, ci liderul ligii – Miron Cosma, dupa spusele lui recente;
    -- minerii Vaii Jiului NU au avut nici-un habar unde se aflau Piata Universitatii din Bucuresti, locatia Guvernului, sediile partidelor politice de opozitie, locuintele opozantilor FSN, caminele si institutiile de invatamant ale studentilor, sediile ziarelor si revistelor anti-FSN etc.;
    -- liderii ligii au fost cei care au comunicat direct cu minerii, la Bucuresti. Ei au fost cei care au HOTARAT (la comanda FSN) sa imparta minerii in detasamente (sub comanda unor civili: activisti fesenisti si securisti kaghebistoizi) pentru a „linisti” Bucurestiul. Liderii ligii au fost cei care au hotarat imbracarea minerilor in haine militare si sa actioneze ca „forte” de ordine;
    -- NU minerii au fost cei care au actionat sub comanda imediata a lui Ion Iliescu, ci liderii ligii. Prin ei-liderii ligii-Ion Iliescu si-a transmis ordinele criminale.

    Concluzionez: etapa Cosma si a ciracilor lui din LSM”VJ” a fost cea mai sangeroasa si criminala perioada din istoria mineritului din Romania si va ramane in istoria nationala si internationala ca o pata neagra de nesters si un punct de referinta a asasinarii morale a minerimii din Valea Jiului.

    Constantin Dobre
    Fost organizator si conducator al minerilor revoltati anicomunisti ai Vaii Jiului, august 1977”

  • Vasile Gogea

    @Constantin Dobre
    Va inteleg, cred, foarte bine D-le Dobre. De altfel, am citit cam tot ce s-a scris despre greva din ’77 -- inclusiv impresionantul d-voastra text-marturie “Adevarul adevarat despre greva minerilor din Valea jiului, Lupeni, 1-3 august 1977”, aproape 90 de pagini format mare, in volumul “Lupeni’77.
    Sfanta Varvara versusu Tanti Varvara” realizat de Mihai Barbu si Marian Boboc.
    In legatura cu “experientele” mele in Vale (caci au fost mai multe) pot doar sa va asigur ca nu aveau ca scop sa dezincrimineze ceea ce era incriminat de
    tara intreaga (ma rog, o parte a ei!), ci sa incerce sa identifice niste puncte
    de pornire pentru o reconciliere a societatii romanesti, atit de traumatizata si fracturata la acea data. Lucru pe care l-a incercat si Mircea Sevaciuc, la Prima Intrunire a rezistentei anticomuniste romane, din noiembrie 1990 de la Brasov.Probabil au parut atunci niste frumoase iluzii, ca si “punctul 8” al “Proclamatiei de la Timisoara”, dar, imi place sa cred ca ceva-ceva tot s-a obtinut.Nu e locul si momentul unui bilant acum si aici -- oricum, ar trebui sa participe la el mai multa lume.
    Va asigur, D-le Dobre, de admiratia, pretuirea si solidaritatea mea chiar si atunci cind par sa fiu prizonier intr-o alta “tabara”.

  • Constantin Dobre

    @ 53 Vasile Gogea

    “Si eu am fost intr-o “vizita”-in fapt, am facut un “sut” complet-la mina Dilja!Eram cu Florin Iaru, Bedros Horasangian si Alexandru Vlad (prin telefon “participa” si Liviu Antonesei) invitati ca “jurati” la prima editie a unui festival-concurs de creatie literara, la Petrosani, in 1991 intr-o- foarte probabil – incercare de “spalare” a imaginii minerilor, dar mai ales a Ligii! ….Desi toata “actiunea” era “monitorizata” de insusi El Lider (care ne-a si “primit” la sediul Ligii – fostul sediu al Securitatii din Petrosani), de “scriitori” s-a ocupat unul dintre vice-lideri (Petre Brait), …”

    Asadar, dle Gogea, domnia voastra impreuna cu alte personalitati, enumerate mai sus, v-ati dat girul unui “festival-concurs de creatie literara, la Petrosani, in 1991” dupa ce, mai intai, ati fost primit de El Lider (Miron Cosma) chiar “la sediul Ligii – fostul sediu al Securitatii din Petrosani”; tartorul intregii “actiuni” fiind chiar El Lider-ul, “monitorizatorul”!

    Frumos, foarte frumos, dle Gogea! IATA UN STATEMENT PENTRU ETERNITATE!

    Si eu, naivul, am crezut pana acum ca doar anumiti ziaristi, gen Corneliu Vadim Tudor, de la ziarele pro-FSN-iste se ocupau masiv cu spalarea imaginii criminalilor “ligii”, din Petrosani!
    Descopar, abia acum, dupa 20 de ani de la masacrele mineresti din Bucuresti, ca si “scriitorii” se ocupau cu acea spalare de imagini etern criminale, prin chiar prezenta lor in barlogul criminalilor (“sediul Ligii – fostul sediu al Securitatii din Petrosani), ca “jurati” si direct “prin telefon”.

    De-aia El Lider se lauda ca-i are la mana pe o multime de personalitati, din toate domeniile. Acum i-l cred! Si de ce El Lider nu se afla pe viata in puscarie? Cum, de ce? Uite, de-aia, de “curat”, pardon, SPALAT ce e!

    Ce poti sa mai zici? Si sa ma mai mir ca la acele timpuri numele meu era terfelit si badjocorit atat la nivel national dar in special in fieful lui El Lider? Uite, acum nu ma mai mir, de absolut nimic!

    Dumnezeu cu mila!

  • Constantin Dobre

    @ 58 Vasile Gogea

    Despre ce fel de reconciliere faceti vorbire, dle Gogea? Si cu cine? Cu criminalii?
    De unde pana unde, pretentia autoritatii de a negocia cu criminalii? Si in numele cui? V-au mandatat cumva victimile mineriadelor?

    In loc sa faceti presiuni asupra justitiei pentru a pedepsi criminalii, dvs. v-ati permis sa negociati?
    N-A EXISTAT SI NU VA EXISTA PACE SI RECONCILIERE IN ROMANIA PANA CAND JUSTITIA VA FACE DREPTATE VICTIMELOR MINERIADELOR SI PEDEPSIREA CRIMINALILOR!

    “Nu e locul si momentul unui bilant acum si aici – oricum, ar trebui sa participe la el mai multa lume.”

    Cine ar mai trebui, dle Gogea, sa participe la aceste discutii? Cumva, E Lider, cel care a declarat public ca el ar fi fost “liderul din umbra” al grevei minerilor din anul 1977? Alti “locotenenti” ai El Lider-lui?

    Please, Mr Gogea, …….

  • Vasile Gogea

    @Constantin Dobre
    D-le Dobre, desi intelegerea “in oglinda” (deformatoare) a ceea ce evocasem eu in rindurile de mai sus ma intristeaza, as spune ca nu ma mira: exact asa am fost perceput (si eu, dar si ceilalti colegi) de o “anumita parte” a opiniei publice si la data respectiva. Dar este chiar acea “parte” care v-a deformat si d-voastra biografia. Daca vrem sa corectam aceste deformari nu putem sa
    citam ca martori tocmai pe cei care le-au generat. Va asigur, inca o data (poate, ultima data), ca ma plasati intr-un “club” din care nu fac parte.
    Cu cele mai bune ginduri,
    Vasile Gogea.

  • divanuriletomitane

    Si eu, la randul meu, am avut ocazia sa comunic cu d-nul Constantin Dobre. La un moment dat se va fi saturat de « prostia » mea…. Recunosc ca strategia Securitatii a reusit pana acum in ceea ce-l priveste. Tot timpul aveam in cap « Stefan Gheorghiu ». Eram influentat insa si de un filtru al d-lui Paul Goma, destul de sever in privinta d-lui Dobre. Cred insa ca si el ( PG ) fusese « brichisit »…., intr-o o alta perceptie a termenului « brichisire », primitiv inteles initial din gandirea plesitistocrata. Extensie de perceptie facuta acum magistral de d-nul Constantin Dobre. « DIVANURILE ADEVARULUI » de pe acest blog aduce lucrurile in lumina lor adevarata…

    Nu stiu insa unde se poate incadra buna-credinta a d-lui Vasile Gogea. Poate in drumul intrevazut in comentariul urmator, care poate continua doar cu aportul « prostilor »….”Desteptii” sau victimele, cei care cunosc Adevarul, nu mai pot crede….Poate vom gasi un nou Adevar, care va consonant cu indreptatirea victimelor, bazat pe forta « prostilor », care, cum stim, sunt multi, ceea ce in democratie este esential…. « Desteptii », mari amatori de Adevar ( n-ar mai fi « destepti » altfel ), se vor reorienta. Ca intotdeuna in istorie…Mai nou, din lipsa de actiune, se reorienteaza si in interpretarea, chiar rescrierea ei ( a istoriei )….

    Dezideriu Dudas

  • divanuriletomitane

    DEZBATERILE PUBLICE ANUALE ALE ABSOLVENTILOR DE LICEU SI FACULTATE DIN CADRUL INITIATIVEI «DIVANURILE SCOLILOR ROMANESTI»

    INVITATIE PUBLICA LA
    Intalnirea deschisa din data de 7 iunie 2010 orele 15.00, de la Bacau, Facultatea George Bacovia ( str…….sala…..), pentru organizarea primei DEZBATERI PUBLICE DE LA BACAU a « DIVANURILOR SCOLILOR ROMANESTI »

    Argument : Nu ne pot separa punctele de vedere divergente ale anumitor structuri interne sau externe ale tarii noastre atat timp cat avem un tel comun .

    Am avut un tel comun in decembrie 1989 cand, cu totii, am sfarmat o dictatura comunistocrata* in speranta asimilarii in societate a beneficiilor oferite de civilizatiile occidentale, capitalistocrate*. Dupa 20 de ani de integrare, formal, atat in NATO cat si in UE, peste 3 milioane dintre concetatenii nostrii sunt nevoiti sa supravietuiasca muncind in state mai dezvoltate. Fara a fi lipsiti de riscul de a fi numiti cersetori. Nu credem ca problema vine de la capitalistocratie*, ci de la faptul ca ne-am indepartat de mult de principiile fundamentale ale acesteia, Concurenta si Competitia. In plus, cand pana si statele civilizate din UE sau SUA s-au dezis de aceste principii incepand cu octombrie 2008, implicand statul in rezolvarea crizelor lor economice, ceea ce noua ne-a fost refuzat constant ex cathedra …, un intreg edificiu de strategii, doctrine, ideologii, vorbe pana la urma, au ramas in vazduhul unor utopii benefice anumitor structuri externe sau interne tarii noastre, fara nici o legatura cu realitatea…..S-a ajuns ca Vestul sa agreeze interventia Statului in societate, iar Estul, devenit deodata « mai catolic decat papa », sa sustina in continuare diminuarea rolului Statului in societate, mai ales in economie…. « Putem incerca sa altoim ulmul sa faca pere dar, in acelasi timp, trebuie sa plantam si peri »….

    La 22 septembrie 1857, “Divanurile ad-hoc” din Moldova, prin « ai nostrii tineri » pasoptisti, au oferit ocazia institutionala de armonizare a generoaselor idei europene aduse de revolutiile de la 1848, cu aspiratiile nationale ale tarilor romanesti. In 22 septembrie 2006, la Facultatea TCM a Universitatii din Brasov a fost prezentat de absolventii anului 1986 ai acesteia, la 20 de ani dupa absolvire, programul « Divanurile Scolilor Romanesti », vizand. « noul ev mediu » pe care inca-l parcurgem…. « Noul pasoptism » actual ar trebui sa fie constient nu doar de noua generatie de « ai nostrii tineri » intorsi din Occident ( unii, doar virtual, « prin » internet…), ci si de faptul ca suntem membrii UE, ca si ai NATO. Nu de Mila sau Bunavointa avem nevoie ci de Solidaritate !

    La intalnirea susrubricata, vom discuta si vom decide despre nivelele de organizare ale initiativei ( 1. Licee, 2. Facultati, 3. Centre universitare 4. Localitati 5. Nivel national, 5. Exil romanesc global .6. Republica Moldova ), despre secretariatul Initiativei, Planul nostru de actiune, pozitia noastra fata evolutia institutionala a structurilor administrative, corporatiste, asociative, implicarea politica prin intermediul « Divanurilor Scolilor Romanesti ». Deasemenea va fi prezentata « Declaratia de principii si valori » .

    UN GRUP DE ABSOLVENTI AI LICEULUI GEORGE BACOVIA BACAU
    ( ACTUAL FERDINAND I ), PROMOTIA 1980, PROMOTOR AL INITIATIVEI
    “DIVANURILE SCOLILOR ROAMNESTI “

    Pentru detalii, contactati-ne la adresa de email : absolventibacau@gmail.com
    ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
    * Nu am folosit intr-un sens peiorativ licenta termenilor « comunistocratia » sau « capitalistocratia ». Mai mult, asociem « institutionalistocratia », optiunea noastra viitoare, tot capitalismului. Chiar daca se vor gasi, evident aici, intre Orient si Occident, si opinii contrare….Mai mult, vor fi exista si opinii extinse in sensul « tertium non datur »….

  • Alexandrescu Mihai

    Domnul Dorin Tudoran , as vrea sa stiu daca dumneavoastra ati lucrat in cadrul unitatii militare 0800 si daca stiti cate ceva despre acea unitate , as dori daca se poate sa primesc un raspuns . va multumesc.

  • Dorin Tudoran

    @Alexandrescu Mihai

    Nu am lucrat in cadrulvreunei unitati militare.

WP Admin