≡ Menu

Fondul taxonomic: plagiatul de stânga și plagiatul de dreapta

Nu am înțeles niciodată nici mândria, nici timiditatea unora de a se declara de stânga ori de dreapta. A fi de-o parte ori de alta a centrului iluzoriu nu constituie, în sine, nici o virtute, nici un păcat. Ideea că un prost de dreapta este mai periculos decât un dobitoc de stânga și amândoi sunt mai de temut decât un idiot de centru este falimentară.

Nu prea fericită este nici socoteala de a produce struțo-cămile cu speranța că în felul acesta vei primi mai multe voturi și, odată ajuns la putere, vei putea mulțumi ori păcăli pe toată lumea. Dânsa, adică lumea, este cum este: nu neapărat mereu de stânga, nu neapărat constant de dreapta. Nu iubește mereu același lucru, nu urăște consecvent alte lucruri și, mai ales, nu își rezolvă problemele țopăind inutil în centrul deseori lipsit de greutate al eșichierului politic.

O mai atentă privire împrejurul și mai ales înlăuntrul nostru ne ajută să pricepem că hoția nu este implacabil de dreapta, cum demagogia populistă nu este genetic de stânga și că un centru care se dilată sau se contractă nu în funcție de propriile-i argumente, ci de teama ori de dragul stângii ori dreptei, nu e nici el mai breaz.

Gargara electorală are și scopul de a induce ideea că atât năravurile cât și virtuțile au culoare politică. Dacă lucrurile ar sta cum le prezintă trupeții și feldmareșalii campaniilor electorale, toți cei de stânga ar fi niște cai de povară, săraci lipiți pământului, muncitori și copleșiți de bun simț social, în vreme ce toți cei de dreapta ar fi niște armăsari de lux, cu potcoave de aur, corupți și aroganți.

În războiul politic, până și plagiatului și se atribuie sex ideologic. Mai mult, unul și același gânditor poate găsi căi prin care să justifice un plagiat – declarându-l chiar un prunc nevinovat, născut din spuma liberă de restricții a oceanului intelectual – în vreme ce altui plagiat îi aplică un regim cu totul diferit. Nu vreau să vă răpesc plăcerea de a găsi de unii singuri de câte ori, unde și cum a condamnat (absolut justificat) dl Teodor Baconschi plagiatul săvârșit de dl Victor Ponta. Mai degrabă doresc să reamintesc contribuția dlui Baconschi în dezbaterea stârnită de alt plagiat.

În numărul dublu (49-50, decembrie 1994, p. 16-17) al revistei România literară și în numărul 2 al aceleasi reviste (25-31 ianuarie 1995, p 14-15), dna Marta Petreu publica două texte incendiare – “Istoria unui plagiat: Nae Ionescu – Evelyn Underhill” și, respectiv, “Nae Ionescu – prin subteranele Metafizicii”. Nu era prima oară când originalitatea ideilor cursului predat în anul universitar 1928-1929 de Nae Ionescu era adusă în discuție, dar demersul dnei Petreu demonstra că nu doar preluarea ideilor, ci și formularea lor, fără indicarea surselor, constituie un plagiat după Mysticism:  A Study in the Nature and Development of Mans Spiritual Consciouness, carte publicată de britanica Evelyn Underhill în 1911.

În numărul 6, 22-28 februarie 1995, al României literare apar trei replici dintre care una este semnată de dl Teodor Baconsky – ”Contra-istoria unui plagiat”. Instrumentarul folosit de dl Baconsky – ca și de dnii Adolf Crivăț-Vasile (“Împotriva lui Nae Ionescu”) și Ion Militaru (“Trăirea ideilor”) — în apărarea lui Nae Ionescu este, pe alocuri, halucinant, fapt care-l determină pe criticul Nicolae Manolescu să noteze următoarele în același număr de revistă:

“Îmi sînt proaspete în memorie disputele din jurul plagiatului lui E. Barbu, ca să nu fiu sensibil la unele frapante asemănări între tezele susținute de către apărătorii autorului lui Incognito și unele din justificările oferite lui Nae Ionescu de către dnii Teodor Baconsky, Ion Militaru și Adolf Crivăț-Vasile. E ciudat cum se repetă argumente falacioase, în două situații, ale căror contexte ideologice sînt complet diferite (în fond opuse).

Toți trei autorii replicilor comit aceeași confuzie între filiație (care ține de idei) și plagiat (care ține de text). Nimeni nu contestă că ideile circulă liber și că originalitatea absolută este imposibilă. Dar întreaga teorie cu care, de pildă, dl Baconsky își începe articolul este falsă. <<Nu scriem decît pentru că am învățat să ne citim predecesorii>>, afirmă d-sa. Are în această privință dreptate. Doar că deplasează problema din cîmpul textual în acela ideatic. Orice om de știință care scrie are la dispoziție două mijloace de a arăta că și-a citit predecesorii: indicarea sursei și ghilimelele.  Absența și a unora și a celorlalte din cursul de metafizică al lui Nae Ionescu îl aruncă în mod indubitabil în sfera plagiatului.“

Ce refuză, spre a-l apăra pe ideologul de dreapta (Nae Ionescu), dl Baconschi invocă spre a-l acuza pe politicianul de stânga (Victor Ponta). Priviți:

De acord cu dl Baconschi (“Păi, de pe vremea lui Cantemir se fac note de subsol și trimiteri la surse…”), totuși, o întrebare nu-mi dă pace: Nae Ionescu a trăit înainte sau după Cantemir? Cât despre dl Ponta, am aflat deja că este sortit să fie contemporan și cu dl Baconschi, și cu dl Dan Voiculescu. Dar pentru asta, dl Ponta nici nu este vinovat, nici nu devine un om de centru.

Dl Baconsky cataloghează demersul dnei Petreu drept un “foileton calomnios” și ridică ochii spre cer: “Ceea ce nu înțeleg este de ce o serie de intelectuali care se situează în continuare la stînga (deși se vor anticomuniști) diabolizează impenitent marile nume ale culturii interbelice și implicit principiile dreptei creștine.“

Nu știu dacă dl Baconsky a primit până acum vreun răspuns de la Cel de Sus, dar mă tem că un intelectual care nu pricepe că o critică adusă unui autor nu înseamnă, implicit, și diabolizarea principiilor unei ideologii sau că poți fi un om de stânga și fără să fii neapărat comunist are probleme de înțelegere pe care nici Dumnezeu nu i le poate rezolva; fie că sunt ele probleme de stânga, de dreapta ori de centru.

Scrie revoltat dl Baconsky:  “Ceea ce pare să o deranjeze, în cazul personalităților pe care și-a luat libertatea de a le minimaliza, este infracțiunea deontologică, altfel spus, faptul că filozofii noștri au avut tupeul de a nu o cita  în cursurile lor pe finalmente obscura Evelyn Underhill. Să nu știe dna M.P. că orice disciplină autonomă își constituie un fond categoric și taxinomic la care toți specialiștii recurg în mod curent?“

Înțeleg două lucruri din afirmația dlui Baconsky. Primul – indicarea surselor și folosirea ghilimelelor sunt obligatorii doar când textele preluate aparțin unor nume mari, nu și atunci când iei din autori “finalmente obscuri”. Interesant. Cumva un concept elitist, de “dreapta”?

Al doilea – că dlui Ponta i se refuză ce i se acceptă lui Nae Ionescu, adică scuza cu ”fondul categoric și taxinomic”.  Mai pe șleau spus, dreptul de a prelua din textele altora,  fără indicarea surselor și folosirea ghilimelelor. Oare de ce? Numai pentru că dl Ponta s-ar putea dovedi doar un politician de stânga, “finalmente obscur”, în vreme ce Nae Ionescu a fost un ideolog sclipitor, idolatrizat de o parte a extremei drepte românești și a eșuat, “finalmente”, în antisemitism? În politică, folosirea dublului standard a devenit o armă. În dezbaterea intelectuală, folosirea dublului standard rămâne o rușine.

Evident, dl Victor Ponta nu este Nae Ionescu. Doar dl Teodor Baconschi, cel de azi, este același cu dl Teodor Baconsky, cel din 1995: altfel spus, nu mereu “răsăritean și moale”, ci, când e vorba de stânga obscurantistă, chiar occidental și țapăn; ca oțelul suedez.

Când e vorba de discutarea unor infracțiuni ca plagiatul, propun să fim absolut de centru. Și o recomandare – Plagiatul la români, Editura ARC, Chișinău, 2004, Selecție: Pavel Balmuș, Prefață: Dan C. Mihăilescu.

P.S. Pentru a nu fi acuzat de autoplagiat, menționez că primele patru paragrafe ale acestui text au fost preluate din articolul Absolut de centru, publicat în Dilema Veche, Anul VI, nr. 277 – 07 iunie, 2009. Pentru toată lumea: consider că și în cazul lui Nae Ionescu, și în cel al dlui Victor Ponta avem de-a face cu un plagiat. Pentru cei interesați de filiații legate de poziționarea față de plagiat, iată un înaintaș neașteptat al dlui Teodor Baconschi: dl Marian Popa, unul dintre faimoșii ciomăgari ai Săptămânii lui Eugen Barbu: “un mare scriitor nu va plagia niciodată, nici chiar atunci cînd va copia cu mîinile lui un text al altui scriitor.” Proasta inspirție a celui alintat și cu gingașul ”Patronul” a fost să copieze, vârtos, și cu mâinile ”negrilor”. Pentru istoria literară și în atenția celor tentați de folosirea “fondului categoric și taxinomic”, pentru a evita indicarea surselor și folosirea ghilimelelor, iată scrisa antologică a lui Marin Sorescu: ”Eugen Barbu obișnuiește să scrie Incognito.” Nefericită obișnuință!

  • neamtu tiganu

    Cum poa sa-l cheme pe cineva Adolf Crivăț-Vasile? E chiar adevarat?
    De Baconsky am auzit ca a scris articolu ala a lu Zola, Jacuzii!

  • Dorin Tudoran

    @ neamtu tiganu
    Uite ca poa! Candva, intr-un cimitir din Sighisoara, parca, exista si o cruce pe care scria Adolf Hitler. A disparut. Crucea. Mortul cred ca a fost lasat in pace.
    Baconsky-Zola-Jacuzii e mortala!

  • Pai da, c-asa-i in tenis!(In tenisul de dreapta crestin-democrato-baconskiana) : Duo cum faciunt idem, non est idem: quod licet Iovis, non licet bovis!

    Dar vi s-a parut, cumva, ca in alte domenii decat cele ce tin de “taxonomie si fondul categoric” aceasta asa-zisa dreapta (care s-a crestinat si democratizat dupa ’89!) nu masoara tot cu doua ocale? Pai, sa fie domniile lor sanatoase de cate ori au fost prinse cu ocaua mica!!!

  • @) Neamtu Tiganu, Dorin Tudoran

    Da, asta cu Baconski -- Zola -- Jacuzzi e exceptionala. Si, pentru ca veni vorba, marti urcind Copoul la ore, am dat nas in nas cu dl Baconski care-si facea campanie electorala in colegiul cu pricina.
    In rest, asa este, baietii merg pe principiul “plagiatotii nostri sint mai buni decit ai lor”, plagiind, sau macar parafrazind de foarte aproape, vechiul slogan al unei celebre reviste de umor!

  • Dorin Tudoran

    @ neamtu tiganu

    M-am interesat. Nu e plagiat. Daca dl Baconsky ar fi scris “J’accuzzi”, atunci USL-ica ar fi declansat imediat demersurile de suspendare ale dlui Baconsky. Asa insa, trebuie sa se abtina.

  • Dorin Tudoran

    @ No Name / DP

    Taxinomie sau taxonomie tot un drac. Important este ca suporterii unei ideologii sa nu creada ca taxinomie este stiinta mersului cu taxiul, iar suporterii altei ideologii sa nu se teama ca taxologia este stiinta cresterii taxelor.

  • Dorin Tudoran

    @ Liviu Antonesei

    De aceea iti doresc sa asculti si romanta “Coborand Copoul”, caci valsul asta cu “Urcand Copoul” e… ametitor!

  • @) Dorin Tudoran

    Sa vezi tu dialectica! Eu urcam Copoul, insa dl Baconski il cobora! iti dai seama ce cacofonie a iesit din ciocnirea celor doua romante…

  • Nicolae Prelipceanu

    Lăsând gluma la o parte, ar trebui să recunoaştem că măsura unică pentru toate şi toţi nu este decât o dorinţă, cam aşa ca idealul şi altele eiusdem farinae. Nici în politică, nici în dezbaterea intelectuală, măsura unică nu este aplicată. Dubla sau chiar multipla măsură este rege peste tot. Cam asta-i natura umană şi ca dânsa suntem noi (ca să plagiez şi eu, repede, pe Cineva).

  • Ion Gramaticu

    @ No Name / DP: “Duo cum faciunt idem, non est idem: quod licet Iovis, non licet bovis!” -- poate v-a atras o posibila rima (Iovis/bovis), dar corect este numai “bovi”

  • Pingback: Recomandare « POLITICA ÎN PIONEZE – Horia G. Pană aka Sneezy()

  • InimaRea

    Totuşi, Baconski din 1995 nu mai e chiar acela din 2012. Din multe şi felurite motive, de mai toate gradele de importanţă, Baconski-2012 este împlinirea timpuriei variante 1995. Cel mai apropiat sufletului meu este chiar motivul împlinirii -- nu mai e nimic de aşteptat cît priveşte devenirea, şi-a atins sfericitatea intelectuală.
    Dar de ce n-am socoti că abia azi -- la maturitatea deplină -- Baconski tratează just chestiunea plagiatului, de pildă? Numai fiindcă destinul său românesc a vrut să ne-o arate ironic -- cumva, organizînd coincidenţa ca plagiatorul să fie şi amarnic inamic politic? Poate cineva demonstra că, în altă situaţie -- şi persoană ajungînd suspectă de plagiat -- Baconski n-ar manifesta aceeaşi intransigenţă, ca în cazul lui Ponta?
    Dacă mă gîndesc bine, poate. Pînă şi eu am o idee despre: Baconski revine asupra polemicii din 2005, îi dă dreptate Martei Petreu, arătînd că acea juvenilă pornire antiintelectuală a fost un accident în formarea sa intelectuală. Poate chiar unul necesar să fi fost.
    PS: Să fim atenţi cu devenirea şi devenirile personale! Iată, Manolescu interzice un articol -- în RL -- despre plagiatul pontesc. Şi ce prodigios era împotriva lui Barbu, acum cîţi ani oare? Doar vreo 30, parcă.
    Dar ia să facem o comparaţie între Baconski şi Manolescu! Unu-i în floarea vîrstei, celălalt -- la apusul vieţii, una încununată de unanimă recunoaştere a rolului său literar-cultural. Unu-i intelectual politic, altu-i pur şi simplu.
    Pentru ca, la urma urmei, să să comprte amîndoi cam la fel.
    Totu-i normal, nici chiar atîta lucru nu vedem?

  • mihai rogobete

    Academia folklorică e tolerantă, dovadă Legenda meşterului manele.

  • Neamtu Germanu

    @Neamtu Tiganu
    Adolf Crivat-Vasile si Razvan Codrescu sint pseudonimele romanistului, traducatorului, criticului literar, editorului redactorului-sef de la PUNCTE CARDINALE si polemistului Adolf Vasile (apreciat chiar de Zigu Ornea,in ROMANIA LITERARA, insa numai pentru studiul EMINESCU SI CRESTINISMUL; apreciat si de poetul Liviu Ioan Stoiciu, caruia, in perioada razboiului sau rece cu Uniunea Scriitorilor si Nicolae Manolescu, ii publica un lung interviu despre relatia sa prietenoasa cu Paul Goma). Fiind nascut dupa Razboiul al Doilea, pe valea Oltului Mijlociu, intr-o familie de gospodari munteni, prenumele sau nu trimite nici la Hitler, nici la Adolphe, personajul lui Benjamin Constant.

  • Sumberto Beco

    Ia, rogu-va, boieri dumneavoastra, sa-mi ziceti daca tema de doftorat alu theodoru baconsky nu iaste furluata din “Numele trandafirului” alu Umberto Eco. Rasu din Sfintele Scripturi iaste scrisu in povestea semiologulu! Santu Lucretiu si alti viteji osteni alu Domnulu!

  • Ivi

    Da, inca odata jos palaria ! …o argumentație impecabilă dintr-o postură de bun-simț ontologic (sau dacă vreți mai neaoș, ”o argumentație cu noimă dintr-o postură de bun-simț întemeiat”)
    …totuși se pune o întrebarea -- de ce oare comentatorii intelectuali (mediu academic) se uită și vituperează mai ales în zona politică problematica plagiatului și/sau a plagiatorilor (oricare ai fi ei…), uitând să vadă că e mai grava situația plagiatului în mediul academic (scriitoricesc) decât în cel politic ?!?

  • excelent text. jinduiam de multă vreme după o astfel de “analiză” lipsită de patimă.

  • Ivi

    Da, incă odată jos palaria ! …o argumentație impecabilă dintr-o postură de bun-simț ontologic (sau dacă vreți mai neaoș, ”o argumentație cu noimă dintr-o postură de bun-simț întemeiat”)
    …totuși se pune întrebarea -- de ce oare comentatorii intelectuali (mediu academic) se uită și vituperează mai ales în zona politică problematica plagiatului și/sau a plagiatorilor (oricare ar fi ei…), uitând să vadă că e mai grava situația plagiatului în mediul academic (scriitoricesc) decât în cel politic ?!?

  • cam de multă vreme de bântuie domnia “dublului standard”, oricât de ruşinoasă ar fi..

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Ma insel eu, sau in acest razboi “cultural” preopinentii sant un fel de soi-disant taxidermisti deontologici, care deprinsi cu dexteritatea proprie meseriei, pot adanci sau atenua fara sa clipeasca taxonomiile cele mai evidente? Stiti, ca in directia cu gardul vopsit si leopardul.

    Daca dl. Baconschi tot l-a fost invocat pe Dimitrie Cantemir, ma intreb daca si tragicul print savant/carturar obisnuia sa amploaieze scriitori stafie (sau naluca? -- nu stiu cum sa traduc ghost writer) pe care sa-i poata eventual oferi (la nevoie/ananghie) spre decapitare la Inalta Poarta. Observati ca am ocolit traducerea prin termenul “negru”.

  • Daca_nu_nu

    @) Ion Grămăticul

    Prin urmare și… Jovi.
    Nu?
    🙂 🙂 🙂

    @) Doina
    Te-am scos!!! Dai o bere!
    🙂 🙂 🙂

  • Ion Gramaticu, asa e. precum ziceti! Multumesc. 🙂

  • @Ion Gramaticu # 10
    Considerati, va rog, ca am facut necesara corectatura.

  • @Dorin Tudoran,

    Daca nu ar fi atat de penibil, ar fi aproape amuzant faptul ca pe”voxpublica”, unde va apar de asemenea articolele pe care le postati pe acest blog, comentariile de care “va bucurati” sunt in proportie peste 90 la suta agresiv- negative. Prin prisma taxinomiei (de dreapta, fie!) si, mai mult chiar, potrivit oricarui “fond categoric” (coagulat falacios in jurul laitmotivului “Felix aka varanul”), nouazeci la suta din comentariile de pe respectiva platforma par a proveni din acelasi taxon, si anume din specia lacustelor abjecte de oranjerie. Stiti, totusi, ce mi se pare, intr-un fel, amuzant? Faptul ca bazaiala lor monocorda reprezinta, in cele din urma, un instrument de masurare a impactului produs de articolele dvs. asupra… anemonelor cu inimioara si degetzele incurcate unele-n altele in chip obscen!

  • @Daca_nu_nu

    Si mai corect (daca pot sa zic asa) :-). Doar amandoua sunt in dativ!
    Multumesc si-ti raman datoare.

  • Daniel StPaul

    Cele ce urmeaza sint efectul unui detour en route (in engl. pe afisajul autobuselor…); nu ma asteptam ca un rapid si aleatoriu rond hiperspatial sa-mi deraieze dimineata. Lectura insemnarii m-a lasat aproape descumpanit, am simtit ecouri si interferente (in propriu-mi aparat receptiv) din operatii aritmetice cu nuci si migdale –unele diacronice- ori din notatii muzicale fara bemoli, diezi (becari, nu, ca sa nu se inteleaga ca as urmari rotacizarea unor mo/nu/mente de brava istorie contemporana). La vremea cind romlit nu exista pe net, mi-am facut niste note la M Reference Library, aproape de unde locuiam atunci si unde RL “venea” cu o regularitate mai mult sau mai putin predictibila (si, de unde, uneori disparea misterios); insemnarile cam haotice, pe durata mai multor luni, poate ani, le-am facut nu datorita dezvaluirilor (si polemicii aferente) cit unui relativ “interes” pentru cel care ii sedusese pe niste eminenti intelectuali interbelici. Notele, regasite azi cu greu in cutii cu hirtoage, se imbratiseaza cu note (unele musicale, evident) din cutia craniana. Cer iertare pentru maruntul descarcat selectiv, cu furca, ce o sa-l fac, o sa depun efortul sa-l ”organizez” in citeva pastile.

  • Daniel StPaul

    Bogdan-Duica tinea curs de istoria literaturii romane moderne; studinte cu burse de stat, Mama si alte doua college au reusit sa mobilizeze colectiv resurse ca sa cumpere cursul litografiat/sapirografiat al profesorului. Atita doar ca in acesta nu era , nici in stil, nici in materia acoperita, mult din ceea ce audiau live.

    La inceputul anilor ’980, ajutind pe cineva “elibera” o casa de “mizeriile” ramase in urma unui deces, m-am ales cu niste carti care, altfel, ar fi apucat calea DAC-ului (centru de recuperare deseuri, daca-si mai aminteste cineva). Printre ele, un volum omagiu, cica. Omagiul era al studentilor pentru maestrul recent repauzat si reprezenta ofranda tiparita a notitelor facute la prelegerile de Logica si Metafizica sustinute in curs universitar de Nae Ionescu si care, se specifica, nu apucase sa-si dea tiparului opera de gindire.

  • Daniel StPaul

    Marta Petreu sustine (in 1995) ca Profesorul a facut un plagiat de idei, mergind uneori aproape pina la cel in expresie, din Underhill. A facut descoperirea serendipitos pornind pe cale de networking feminin.

    Cu mai bine de cincizeci de ani inainte , in Saeculum, revista “lui” Blaga, asistentul cestuia din urma, Zevedei Barbu (mai stie cineva despre intelectualul de stinga refugiat politic dupa WWII in Anglia unde a produs la’nceput de ani 50 o teza de psihologie cu idei nu mai putin interesante decit unele din Originea totalitarismului?) ridica problema originalitatii lui Nae Ionescu si opina, totusi, ca s-ar aplica criterii usor diferite evaluarii originalitatii in prelegeri publice raportata la cea din scrierea tiparita in volum.

    D na Petreu n-a dat de textul oarecum dubitativ-iconoclast al ZB in Saeculum-ul universitatii la care functiona ci asa cum spuneam mai sus.
    Tot dinsa, dar si altii, cu toate ca s-a lucrat cu le peigne très fin, par a nu fi decelat ca in prelegerile lui NI preluate in cursul litografiat, a scapat, probabil involuntar, si o nota de genul : “dacă ar fi să întrebuinţez o formulă care nu este a mea, pentru a deosebi magic şi mistic, aş spune că magia ia şi mistica dă”.

  • Daniel StPaul

    Nae Ionescu si Ponta …ca in fizica atomica, daca dai cu stinga in dreapta , se produce reactia de fuziune (fara sa trebuiasca a te intepa in fusul ursitoarei cele rele). Cum zic cintaretii, sint pomi in care cresc ciudatenii de fructe. Am vazut un pom trinitar (corcodus, cais, reine-claudier); partea cais si reine-claudier si-au dat sufletul de mult , a ramas un trunchi destul de zdravan de corcodus care, la sfirsit de iunie se produce generos, chiar daca unii dintre copiii cu care a copilarit s-au dus deja printre alyscampi.

    Si, ca sa inchei, in sfirsit, am auzit ca s-a tradus in romaneste manualul d-nei Underhill. Stie cineva daca volumul are aparat bibliographic? Nu de alta, poate aflam cine/ce e alfa, ca sa incepem de la inceput.

  • Dorin Tudoran

    @ Daniel StPaul

    Nu ma asteptam ca tocmai dvs. sa face eroare de a crede ca textul meu face — cum se scrie explicit prin alte partie -- o “comparatie” intre Nae Ionescu si Victor Ponta. Evident, nu se poate face o asemenea comparatie. O spun si in text: “Dl Victor Ponta nu este Nae Ionescu.”
    Ce compar sunt doua ipostaze ale aceluiasi om: dl Teodor Baconschi aplicand si neaplicand o anume masura. In vreme ce la un om pe care-l respecta si din a carui familie ideologica se revendica (dreapta), Nae Ionescu, citarea surselor si folosirea ghilimelelor (folosite, cum ne reaminteste dl Baconschi, “inca de pe vremea lui Cantemir”) nu sunt obligatorii, la un adversar politic, un om de stanga (Victor Ponta), necitarea surselor si nefolosirea ghilimelelor devine inacceptabil. Atat. Deci: in discutie nu se fala nici nae Ionescu, nici Victor Ponta. Discutia este despre cum folosim dubla masura, in cazul de fata dl Baconschi.

  • Dorin Tudoran

    @Daniel StPaul

    Iata “Nota” din finalul primului dintre cele doua texte ale dnei Petreu:

    “Descoperind importanta volumului Mysticism. A Study in the Nature and Development od Man’s Spiritual Consciousness ( consultat in editia de la Methuen @ Co LTD, 1967), am initiat traducerea ei, realizata de Laura Pavel, si aflata in curs de aparitie la Ed. “Biblioteca Apostrof”; in ceea ce priveste cursul de metafizica al lui Nae Ionescu, am folosit editia ingrijita de marin Diaconu, de la Ed. Humanitas, 1991.”

    Cine e alfa/inceputul?

    Nu stiu, dar cronologia trebuie luata in seama: cartea semnata de EU apare in 1911, cursul universitar de metafizica sustinut de NI este cel din 1928-1929.

  • Dorin Tudoran

    @ mihai rogobete

    Inca imi amintesc cursul de folklor facut cu profesorul Mihai Pop in care studentilor li se explica diferentele intre literatura culta si literatura orala, dintre textele anonime si textele scrise (de autor), dintre culegeri si antologii din texte proprii si culegeri si antologii din literatura anonima etc.

  • Dorin Tudoran

    @ Daniel StPaul

    Unul dintre profesorii la care am tinut foarte mult a fost Al Piru: scria foarte bine, era sarmant, polemist excelent etc. G.C. Nicolescu era un “nesuferit”. Totusi, recitita azi, polemica Piru -- Nicolescu (1964) ii da dreptate celui din urma, culpa celui dintai fiind evidenta. Se intampla…

  • Ontelus Dan Gabriel

    În cazul cu precădere modern al orgoliului auctorial, chestiunea moral-culturală a plagiatului și aceea conexă, juridică, a dreptului de proprietate intelectuală devin esențiale. Iar unul dintre paradoxurile generate de această situație este acela că, deși modernitatea înseamnă democratizare și deschidere universală, sensibilitatea față de efectele unui act de plagiat constituie atributul unei minorități dintr-o comunitate. Acest fapt apare cu atât mai tragic cu cât noile tehnologii pun serios sub semnul întrebării principiul creativității, sporind tensiunea tacită dintre purtătorii ,,focului sacru” al originalității, pe de o parte, și agenți economici și marele public, pe de altă parte. Altfel, lipsa de onestitate reprezintă o culpă mai mare la o persoană presupus educată, în comparație cu una care abia se formează și ar trebui să beneficieze de îndrumarea unor oameni având tocmai această datorie.

  • Dorin Tudoran

    Ontelus Dan Gabriel

    Am facut eforturi substantiale sa nu spun acest lucru pentru a nu-i intrista pe admiratorii lui Nae Ionescu: e mai grav sa fii Nae Ionescu si sa uiti sa indici sursele si sa folosesti ghilimelele, decat cand uita de asa ceva dl Victor Ponta. Evident, savarasirea unui plagiat implica aceeasi vinovatie.

  • mihai rogobete

    Din studenţie îmi amintesc mulţi profesori care predau ajutaţi de câte un bileţel pe care n-ar fi încăput nici numele temelor sau capitolelor dezbătute, miza fiind pe-de-rostul şi improvizaţia, dovada având-o după participarea la acelaşi curs, după câteva ore, cu anul paralel, pentru a-mi completa unele scăpări. N-am localizat unde, n-am identificat ce, textul fiind cu totul şi cu totul altul.
    Chiar dacă unii profesori specificau autorii citaţi, (uneori, puneau ghilimetele doar din degete), după o oră de scris cu mâna, numai asta nu-mi ardea să mai notez.
    Această dimensiune orală o ironizam -- atăt cea a dascălului cât şi cea a învăţăcelului. (În Zen nici n-ai voie să iei notiţe.)
    Mai mult: Cum să verifici buna credinţă a lui Nae Ionescu, dacă nu el şi-a redactat textele spre publicare?

  • Daniel StPaul

    @Dorin Tudoran (#29, mostly)

    Domnul Tudoran, ma simt dezarmat ; chiar daca inca nu sint deplin convins ca cred ce credeti ca cred eu, probabil ca imi merit acest et tu, Brute de blog . N-am spus nimic explicit referitor la ceea ce evocati, am lasat sa transpara destul de pe indelete incotro imi bate interesul (altundeva) . Am reluat, doar la urma, o asociere de nume ce figureaza in postarea dumneavoastra pentru ca ma paste disconfortul de a vedea ca persistam in a invoca pozitii ideologice dextriste ori sinistre in ciuda faptului ca in il ballo in maschera care e politichia de la noi “alternantsa” ideologica a constituit, simplamente, o ravasitoare constantsa a jafului, incompetentei si ruinei. Si, ca sa fiu sigur ca macar acum trece mesajul, nici politichia neaosa si nici comparatia evocata de dv. nu m-ar putea preocupa decit din ratiuni sado-masochiste. I’ll think about that.

    P.S. In ciuda semnificatiei in diacronie a anului 1911, I have a hunch ca eclectismul mistic al Evelynei Underhill nu e alpha. Just a hunch.

  • InimaRea

    Deşi nu Nae Ionescu e în discuţie, “reabilitarea” sa l-ar reabilita şi pe Baconski. Dacă filosoful român n-a lăsat op ci doar şi-amprăştiat ştiinţa -- ploaie -- asupra studenţilor săi, e problematic a-l acuza de plagiat. Cursul reconstituit după notiţele studenţilor nu-i, totuşi, opera magistrului ci numai ce a rămas din ea: o variantă apocrifă.
    Nu ştiu dacă şi acestea fuseră între argumentele lui Baconski, în 1995. După cum nu ştiu în ce măsură a ţinut Marta Petreu seamă de realitatea anilor ‘920 (cînd şi Saussure, de pildă, tot aşa circula, în variantă apocrifă).
    De altfel, de la Homer la Shakespeare, ne bîntuie grija plagiatului, a gloriei false. Platon l-o fi plagiat pe Socrate, ori l-a preluat creator? În ordinea conceptului “proprietate intelectuală”, şi Platon ar fi suspect de.
    Vedeţi că ceea ce ne-ncurcă în toată povestea este tocmai “proprietatea intelectuală” -- mercantilismul ridicat la rang de Etică şi spunînd că o idee e proprietatea cuiva. Iar lumea ideilor ce-ar fi atunci, un colhoz?
    Nu asta-i cel mai rău, ci faptul că sînt idei e vînzare, e o piaţă a ideilor. Vă daţi seama că efectul unei idei poate fi contabilizat pînă la procent din valoarea de-ntrebuniţare a altei idei. Ferească Dumnezeu ca, plecînd de la o idee arhicunoscută, să emiţi o idee de mare succes -- te urmăresc moştenitorii ideii-mamă pînă-n al şaptele neam, să le plăteşti drepturi de proprietate intelectuală.
    Arhicorectitudinea viitorului ne va epuiza la cel mai scurt discurs, în timpul căruia va trebui să dăm epileptic din mîini pentru a marca împrumutul -- de idei, lingvistic, de ce-o mai fi.
    Dar ce-or mai aştepta moştenitorii de drept ai latinei, de nu-i taxează pe romanici? Dar indienii pe indoeuropeni?
    Aşadar, reproducerea fără menţionarea sursei e plagiat. Deci nu vor mai fi copii din flori ci copii plagiaţi.

  • andrei i

    Argumentele” pe care le folosea dl Baconsky in 1995 sint rizibile (ceea ce nu ma mai mira, pt ca acest domn m-a dezamagit mai mult decat oricare alt “intelectual al lui B”). Putea sa recurga linistit la argumentul cel mai puternic (aproape imbatabil, as zice): publicatiile lui Nae sint (cum a scris cineva si mai sus) transcrierea (cu aproximarile de rigoare) prelegerilor sale vorbite.Punct.
    E interesant de remarcat ca unul dintre cei mai vehementi acuzatori (pt plagiat si pt altele) ai lui Nae (si ai lui Eliade , de altfel) e Catalin Avramescu, coleg de crez politic cu dl Baconsky.
    In schimb, unul dintre cei mai fervent aparatori ai lui Nae e Mihai Sora (om de stanga, nu ?), care si-a laudat fostul profesor in multe randuri ( a respins si acuzatia de plagiat, cu argumentul mentionat), de exemplu in cartea asta (ce poate fi descarcata gratuit) , la pp128-132:

    http://www.polirom.ro/catalog/carte/mai-avem-un-viitor-romania-la-inceput-de-mileniu-794/

  • Florin Iaru

    Eu am rîs, n-am zis nimica.

  • Daniel StPaul

    Tocmai am sfirsit o lectura incurajatoare… (link mai jos) parind a indica siguranta ca cerurile launtrice ni se lumineaza tot mai intens a tristete. Mai sus, in pozitionarea de cu ani in urma, domnul Nicolae Manolescu ne apare ca arbiter al balantei cu brate/talgere egale (equilibrium ) si elegantiae, naturally. Cum ne intima InimaRea, sa ne gindim ca sintem (si) devenire. Nous devenons ce que nous sommes.

    http://www.revista22.ro/-mineriada-n-cultura-articol-refuzat-de-romania-literara-19266.html

  • Dorin Tudoran

    @ mihai rogobete

    Aceasta discutie nu va ajunge la capat vreodata (cea despre episodul din cariera lui NI), dar mi se pare ciudat ca niciunl dintre studentii profesorului nu si-l aminteste pomenind vreodata numele lu EU…

  • Dorin Tudoran

    @Daniel StPaul

    Nici eu nu cred ca EU este alpha. Diacronia pe care o propuneam nu tinea de absolut, adica de “lantul slabiciunilor”: de la cine a imprumutat si EU si de la cine a imprumutat, inaintea aceluia cel de la care a imprumutat EU etc. Diacronia respectiva cuprindea doar segmentul 1911-1928.

  • Dorin Tudoran

    @ andrei i

    Da, dl Sora este unul dintre cei care au explicat foarte elocvent cum puteau pana si oameni cu inclinatii de stanga (deveniti nu doar de stanga, ba chiar si comunisti) sa fie fascinati de charisma lui NI. O marturie emotionanta, care ne spune, inca o data, ca “tabloul epocii” era mult mai complex decat ne inchipuim, ca de la negru la alb si inapoi se trecea prin multe alte nuante si tonuri.

  • Dorin Tudoran

    @InimaRea si ceilalti

    1. Haide sa renuntam la nume. Nu este vorba de NI, VP si TB. Este vorba de A, B, C.
    A si B sunt suspectati de plagiat. C considera ca in cazul lui A “fondul categoric si taxinomic” este suficient pentru a-l disculpa pe A, dar in cazul lui B nu este suficient. Are C dreptate?

    2. Sa acceptam ca, in mod cu totul straniu, niciunul dintre studentii care au pus cap la cap notitele nu si-a aminti ca NI a pronuntat vreodata numele EU, desi nu era mare mare dificultate sa spuna “Si asa cum spune EU in Misticism….” Asta ce ne spune? Ca a pomenit ori nu si numele sursei?

    3. Iata un paragraf interesant din primul text al dnei Petreu:

    “Presupun ca in Bucuresti se stia, chiar daca nu foarte precis, de plagiatele lui Nae Ionescu; amintesc, in acest sen, o nota din jurnalul lui camil Petrescu: < >, cu Bagdasar. Mi-a spus ca o conferinta a lui nae Ionescu era in intregime luata din Spengler. Ca a interzis cu furie ca vorbaria-i sa-i fie stenografiata. Toata presa a laudat apoi adincimea de ginduri a lui N.I.” (30 iunie, 1931); sau, dovada facuta de Alexandru george, in Romania literara (nr.36, 1992)., a plagiatului din Max Scheler. Si, in sfirsit, un esantion din istoria orala a capitalei: in vara acestui an (1994), d-na Georgeta Dimisianu m-a intrebat daca stiu ca Nae Ionescu si-a luat tipologia pelerinului din cartea unei englezoaice.
    “-De unde stiti ca a luat-o? am intrebat-o eu
    -- De la Georgeta Mircea Cancicov!
    -- Si ea de unde stia? am continuat eu.
    -- De la Cella Delavrancea!
    -- Si Cella de unde stia?
    -- De la Nae!”

    Nu spun ca tot ce… spune “istoria orala a Capitalei” e litera de Evanghelie, dar prea multa lume stia “ceva”, asa ca si NI ar fi trebuit sa… stie ce se vorbeste despre cursurile si conferintele sale. Ar fi putut gasi o solutie de a raspunde “la obiect” acuzatiilor spre a le reduce la statutul de simple barfe.

  • Dorin Tudoran

    @Daniel StPaul

    Nu cunosc motivele pentru care dl Manolescu a respins articolul dnei Zafiu. Imi amintesc doar — si aici ma pot insela — ca dl Manolescu invocase in acel moment faptul ca o comisie fusese desemnata sa analizeze cazul si propunea sa asteptam rezultatul. repet, poate memoria ma pacaleste.
    Adaug: eu n-as fi avut nici o ezitare sa public textul dnei profesor Zafiu. Daca ar fi existat si o opinie contrara celei a dnei Zafiu, a fi publicat-o.

  • Dezideriu Dudas

    Mi-am adus aminte de cadoul lui Malaxa facut lui NI si am plagiat si eu un text de pe internet ( l-am pus totusi in ghilimele )….Personajele par a fi diferite ca si pretentiile lor intelectuale. MAYBACH-ul insa pare a fi acelasi ( daca nu ma insel, si „Palatul” i-a apartinut lui Malaxa…)

    „ In redactia Cuvintului ii placea adesea sa se laude cu cite un palton nou: “žIa pune mina, stofa englezeasca, vezi? „, obisnuia el sa-i spuna cite unui baiat mai tinar din redactie. De aici pina la celebrul lui Maybach, de care s-a tot vorbit, nu a fost decit un pas. Pasul se spune ca l-ar fi facut Malaxa, care ar fi platit masina respectiva. Trebuie sa intelegeti ca in anii ’30, desi existau uzine Ford in Romania, a avea un Maybach ca al lui Nae Ionescu era ca si cum ai avea in zilele noastre un elicopter. Va dati seama cam in ce tara traiam?! Un profesor de filozofie isi permitea o masina care costa cam cit doua-trei mosii maricele sau cit un bloc in centrul Bucurestiului. „

    Se pare ca Romania interbelica atat a putut…Romania actuala insa, a spart norma…Si Maybach-ul si Palatul sunt la aceasi persoana…Cat pe ce sa fie si pe „persoana fizica „….Astazi insa, „cadourile” principale sunt este pentru urmasii lui EU…”NI” pare a fi pierdut definitiv ! Cum ne puneau odata odata „titanii” Mitica Dragomir si Ioan Becali sa alegem : Licurici sau Vrabiute ? Abia acum „s-a ales „ : SI – SI….!

  • Daniel StPaul

    @ Dorin Tudoran (#44 :3)
    Ma bucur (trist-ironic) sa va vad dind publicitii de blog mostra de networking feminin transgenerational evocat de d-na Marta Petreu. Intrebarea (pe care n-am pus-o decit circumvalant in postarea-mi dintai) : nu e nitelus ciudat ca d-na profesor Petreu, care s-a folosit in nenumarate imprejurari de referinte din Saeculum-ul universitatii domniei sale, nu s-a impiedicat pur si simplu, nici macar dupa mai bine de 50 de ani de la publicarea ei in revista, de pozitia tinarului asistent stingist al lui Blaga, Zevedei Barbu, dar a ” cazut” (in fr.) serendipitos peste un virtuos lant epifanic feminin ce o duse directly to the horse’s mouth ? Si asta cind singura s-a inhamat la slujba de editor al unei editii Nae Ionescu?

  • Dorin Tudoran

    @ Daniel StPaul

    1. Nu dau publicitatii nimic: semnalez doar cum intr-un caz se cere repectarea unor reguli, iar in alt caz se da dispensa pe baza unui “fond categoric si taxinomic”. Unii dintre aparatorii dlui Ponta invocau exact acelasi lucru, afirmand ca in domeniul respectiv nu ai avea cum sa ocolesti folosirea ”
    fondului” cu pricina.
    2. O puteti intreba direct pe dna Petreu de ce nu s-a impiedicat de pozitia lui Zevedei Barbu.
    3. Ideea “networkingului feminin transgenerational” mi se pare a fi in afara chestiunii discutate aici.

  • Daniel StPaul

    @Dorin Tudoran (#48)

    1.Bun. Atunci ma bucur (trist-ironic) ca nu dati publicitatii.
    2-3. Credeam, in naivitatea-mi, ca daca se pune pe tapet problema plagiatului, avem macar un gind pasager si compatissant pentru victimele colaterale: probitate profesionala, competentsa, impartialitate, aspiratia spre obiectivitate, transparentsa…; ideea –poate nu atit de surprinzatoare – a networking-ului feminin am pomenit-o eu dar a ilustrat-o citatul dv. Este, la urma urmelor si in speta, o maniera perfect valabila si credibila de cercetare; asta in timp ce nedumeriri legate ocultarea unor surse palpabile, credibile ar fi de lamurit pe cale bilaterala. Sint in eroare, evident. Mea culpa si va rog sa ma scuzati ca v-am tulburat pacea duminicala, pacea si serenitatea celea de toate zilele.

  • Dorin Tudoran

    @ Daniel StPaul

    1. Da, bun.
    2. Va faceti ca nu vedesi & auziti: nu am pus pe tapet problema plagiatului. Am pus pe tapet doua obisnuite pacatoase: a) obisnuita de a folosi dubla masura si b) de a folosi dubla masura din motive de similitudini ori idiosincrazie ideologica.
    3. Cum spuneam, sursele ocultate de dna Petreu raman problema dnei Petreu.
    4. Nu mi-ati tulburat pacea duminicala, ma tulbura insa insistenta de a muta discutia de la subiect (dublul standard folosit de dl TB) la straturi… colaterale subiectului.
    5. Va doresc pace: duminicala , saptamanala, lunara, anuala si, cum altfel, eterna.

  • Ioan Costea

    @ mihai rogobete (# 35) et alii
    Așa este, nu Nae Ionescu a redactat, dar și-a dat acordul pentru publicarea cursurilor stenografiate.
    Iertare, dar parcă nu ar fi vorba de dl Baconsky, ci de Nae Ionescu și, mai ales de susceptibilitățile iscate de dezvăluirile dnei Petreu. Ei, bine atunci, dincolo de documentația oferită de dl Tudoran din „România literară”, invit doritorii să citească Postfața dnei Marta Petreu (pp. 272-301) la Evelyn Underhill, „Mistica”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj,1995. Scrie acolo și despre Zevedei Barbu…
    Ca să revin „la cestiune”, un plagiat este riguros egal cu oricare alt plagiat (indiferent de forma, moment sau context). Cum clar îmi pare că a arătat dl Tudoran în textul său.

  • Daniel StPaul

    Domnul Tudoran, va multumesc pentru gratia dv. de infinita cuprindere, perspectiva; e intaritoare.

  • Mihai Rogobete

    “Prima dată, când le-am demonstrat teorema, normal, n-a înţeles-o nici unul -- bufneşte proful de mate, în toiul comentariilor despre reforma învăţământului din cancelarie. Şi nici a doua oară. Iar, a treia oară, eu am înţeles-o şi ei tot de lemn au rămas.”
    Cred că toată tărăşenia vrea să demonstreze necolaboraţionismul lui Victor Ponta, că n-a colportat sau denunţat …. profesionist.

  • InimaRea

    Daniel St Paul: “Nous devenons ce que nous sommes”. Altfel spus, parcă mai nuanţat -- cumva: Devenim din ce în ce mai mult ceea ce sîntem (citat). Astfel, drumul nostru în viaţă e drumul spre deplina libertate a “adevăratei naturi umane” căreia îi sîntem arondaţi genetic. Deci, nu cunoaşterea ci recunoaşterea de sine ar fi rezultatul final, urmată de acceptarea de sine -- fie aceea şi resemnare. Ca să nu disperăm, o putem lua hegelian: din Ideea pură -- de-nceput -- la Ideea absolută, de final.
    Aici, mă bate gîndul că e posibil ca, odată atins gradul “Idee absolută”, procesul să devină reversibil, s-o luăm îndărăt, către stadiul dintîi. Alzeheimer e soluţia radicală dar ajută şi demenţa senilă. Dar să ne-tărim inima: Nenoricirea e ceva ce se-ntîmplă altuia. De-aia se şi bucură -- inconştient, de regulă -- atîţia oameni să audă ce neorociri mai sînt pe lume -- e ca şi cum pe ei le-ar fi ocolit acelea.
    D-le Tudoran, am priceput chemarea la ordine. Cum toată viaţa am fost nonconformist -- doar formalist, pe ici, pe colo, în punctele esenţiale -- sper că-nţelegeţi că, în ani, devin tot mai mult eu însumi. Relativizez, glumesc, evit morga (ptiu!) neclintitei seriozităţi fiindcă-mi inspiră mai multă încredere colocvialul decît doctoralul. Măcar într-o conversaţie sans cravatte, ca-ntre amici. Chiar aş spune că ţine mai curînd de tinereţe gravitatea discuţiei, susţinerea cu ardoare a propriilor argumente, neapărat slujitoare ale Adevărului. “Mai încolo”, zic eu că ştim că Adevărul rezistă şi fără ardoarea noastră, că nu noi îi facem un serviciu recunoscîndu-l şi acceptîndu-l ci el, nouă -- dîndu-ne ocazia a-l re/cunoaşte şi accepta. Iar pentru asta-s de-ajuns cîteva vorba -- ba chiar şi-un emoticon dacă-i pe net.
    Dar să renunţăm la plăcerea unei asociaţii de idei, a unei divagaţii ori a unei referinţe culturale numai şi numai fiindc-ar fi pe lîngă subiect? Asta nu!
    Ori e musai?

  • Dorin Tudoran

    @ InimaRea

    Nu, nimic nu e musai.

  • Dorin Tudoran

    @Mihai Rogobete

    Iata o pista foarte interesanta…

  • z

    Nae e dintre “ai nostri”! Plus ca face parte din “elita”. Situare pe care -- in nimicnicia sa de catelus ce a mincat din palma bunicutei -- dl. Ponta nu o impartaseste nici macar putintel. Ghinion … nu alta, de unde se vede ca exista plagiatori cu destin si plagiatori fara.

    Altfel, sa observam buna traditie in care se inscrie “partialitatea” dlui Bacon(schi). De cind e lumea si pamintul (valah), intre boiar si “mahalaua inepta” nu s-au trimis porumbei calatori. Nici, mai nou, e-mailuri. De ce? -- e dificil de raspuns. Incerc: de vina este geografia si profilul deluros al tarinei stramosesti! Noi nu.

    Dar lucrurile nu sint perdute. Eu sint optimist. Cite un impartial la cinci-sase melioane de locuitori (partizani si galagiosi) si problema e rezolvata. De-a binelea. Nu mai stiu in ce carte cetita acum vreme -- era a unui autor care nu voise sa o scrie (si nici sa o traiasca) -- m-am mirat socotind eu, minte slaba la artimetica, numarul de securisti alocat unui singur om. Multi de tot. Va dati seama?, daca ar fi fost mai multi, numai vreo 20-30 de oameni precum acel autor, bestia nu ar fi facut fata … aritmetic. Ei, multe s-au schimbat, multe -- nu, dar pare sa fie aceeasi proportie. Vreo doi-trei care privesc si spun ce vad. Si o cohorta de “razboinici” care, precum Arjuna, nu se gindesc deloc la fructul faptei. Sa nu imi spuna nimeni ca dl. Bacon(schi) nu e o fire contemplativa, ca rid teologii de noi si se pravale turnul inclinat.

  • Dorin Tudoran

    @InimaRea @ Mihai Rogobete

    Orice spunem aici, orice punem pe hartia electronica, ramanem slabuti la capitolul “divagatii” sau “demonstratii”. Ca sa-mi dovedeasca acest lucru, un prieten, proprietar de blog si el, imi trimite un “comentariu” postat de un trust de haimanele pe alt blog. Reproduc doar “miezul”, ca sa nu “divaghez”:

    “certand falsul plagiat al lui Ponta si iertand palgiatul lui Nae Ionescu”.

    Deci, dvs. comentati un text al meu in care il acuz pe dl Teodor Baconschi ca cearta “falsul plagiat al lui Ponta”.

    Ma intreb, totusi, unde va este vigilenta si cum de ma lasati sa scriu despre “falsul plagiat al dlui Ponta”?

    Divagatie placuta, tuturor!

  • mihai rogobete

    Cu iertare să-mi fie, dar “plagiatul de idei” are totuşi originalitate faţă de cel de lopată. Şi nici nu-i de aşteptat, ce de Ţuţea, Eliade şi Cioran vor ajunge-n “ghilimete” de pe urma lui Ponta. (Na, că mi-am amintit de “Circularitatea inversă” a lui Ştefan Odobleja.) Iarăşi, Adrian Năstase ?

  • Divagati, divagati, va ramane, mai mereu, cate ceva de spus alaturea de subiect… Doamne fereste!, departe de mine gandul de-a face apel la psihlogie, unde “raspunsul alaturea” nu e doar o simpla abilitate conversationala, ci aproape un simptom… Totusi, sa pui la bataie o asemenea avanlasa de argumente -- formulate si reformulate in fel si chip (calitatea lor de adevar chiar nu conteaza in economia acestei postari) -- doar pentru a combate ceea ce logicienii numesc un “om de paie” inseamna fie ca te dedai pur si simplu unei placeri ludic-intelectuale, fie ca in spatele efortului de-a refuta judecatile preopinentului exista o miza importanta, fie ca esti -- cu resemnarea de rigoare sau fara -- doar o victima a propriului “naturel”. Zau-asa, din capul locului dl. Tudoran s-a referit la cele doua cazuri de plagiat mutatis mutandis. In plus, nu compararea celor doi plagiatori constituia topicul articolului dumnealui, ci compararea celor doua tipuri -- contrare! -- de atitudine, ale aceluiasi domn B., in fata uneia si aceleasi chestiuni: plagiatul. O data, vorba lui @neamtu tiganu, J’accuse si, alta data,… jacuzzi!

  • erata: repede, va rog, domnule Tudoran, pana nu ma prinde dl. Gramaticu.
    -- aceleiasi, desigur

  • mihai rogobete

    Fie, @No Name : …şi pentru ftizici nu se ştie ce alte noi surprize vor veni…

  • Dezideriu Dudas

    @ Mihai Rogobete # 59

    NU

    @ Dorin Tudoran # 58

    Cand, odata ( prin 2000, 2001… ), in discutii directe cu d-nul Claudiu Iordache, logica acestuia imi parea ilogica…, divagam…. in speranta unei noi reasezari a ideilor si a reintrarii in normalitate a situatiilor, lucrurilor….

    Nu stiu daca voi avea ocazia sa reiau in detaliu ideile principale ale acelei dezbateri din luna mai 2012 despre Revolutia romana organizate de Universitatea Andrei Saguna din Constanta si Institutul Revolutiei Romane din Decembrie reprezentat de d-nul Claudiu Iordache. Redau acum, cred, ideea principala : „Noi, mai mult de atat, nu putem face ! “ ( printre altele, si cu referire la evenimentele de revolta de strada de la inceputul anului din Bucuresti ) . Aproape ca direct ni s-a cerut implicarea. Am perceput-o ca pe o solicitare facuta de institutii, societatii !

    Sunt convins ca, odata implicati, nu va mai fi nevoie sa divagam. Exceptandu-i bineanteles pe cei care traiesc din divagatii ( promotorii anormalitatii si ai i-logicii ) .

    Nu este simplu insa a-i recunoaste pe cei care divagheaza profesionist si pe cei care o fac de nevoie, pentru a intelege ne-intelesul tesut de altiii….Iar implicarea reala este o provocare si mai teribila, atat timp cat poti fi perceput ca un simplu profesionist al divagatiilor atunci cand apari in perimetre in care doar acesti “profesionisti” ( sau, oameni atent selectionati sau acceptati de “acestia”…) au mai avut acces in ultimii 22 de ani….

    E DREPT, mai exista si divagatorii din vocatie intelectuala, mai bine zis, intelectualista, dar nu cred ca ar putea rezista prea mult pe acest blog…S-ar plictisi.

  • InimaRea

    “Fals plagiat” ar fi minunat spus, presupunînd c-ar cere contraargumentul: Ba nu, autentic plagiat!” Doar la traducere ar scîrţîi treaba: fals fals-autentic vs autentic fals.
    Adevărul e că ne doare plagiatul lui Ponta, pe cînd cel al lui Nae Ionescu e aproape anecdotic, cu condiţia să nu ne revendicăm drept urmaşi ai gîndirismului de atunci. Cînd e tare pîn’la crunt îngîndurat, gîndirismul aduce a filosofie. Dar mai aduce şi ceva curat nefilosofic -- soluţia. În marxism-leninism, de pildă -- lupta de clasă. În fascism -- antisemitismul. Cum istoria se tot repetă, şi războiul soluţiilor este de 100 de ani. Avem a ne mîndri -- ori nu -- că nasc şi-n România seculari războinici, ducînd flacăra nestinsei incompatibilităţi mai departe, dincolo de linia pe care mai toţi credeau c-a tras-o încetarea Răboiului Rece. Odată ce soluţiile au fost etichetate de extremism, iar gîndirismul evacuat ca eşuat în ideologie -- în “isme” -- toată lumea-ntreagă la minte s-ar fi aşteptat ca referirile la vremea gîndirismului să fie apanajul istoriei şi-al istoricilor. Ei bine, nu. Într-o combinaţie de insondabilă originalitate, teologia îşi dă mîna cu politica şi produce judecata teopolitică asupra a ceea ce este fals ori autentic, din perspectiva gîndirismului hotărît asumat. Atunci, problema nu este dacă Nae Ionescu a fost original ori doar eclectic nedeclarat. Nu, este că Nae Ionescu este sfînt anticomunist, şi asumat ca atare de o Dreaptă pură şi dură ca soarele pe cer. Şi-atunci, a-i pune la-ndoială ceva -- orice -- e la pune la-ndoială Cauza.
    Pe cînd a-i arunca lui Ponta-n obraz nemernicia doctoratului, e a demonstra inferioritatea rasei de Stînga. Evident, şi a clama încă o dată, superioritatea celei de Dreapta.
    Fiindcă e de la sine înţeles că de Dreapta eşti rasat, de stînga eşti subom. Rasa superioară e infailibilă, cea inferioară e prin definiţie falsă, neautentică, păcătoasă, malefică. Dacă tot adevărul se adună-n Dreapta, logic -- în Stînga se tot neadevărul.
    Acesta-i mesajul lui Baconski. De aceea Nae Ionescu nu avea cum greşi, iar de la Ponta n-avem de aşteptat decît eroarea (falsul etc).
    Teologic privind, e ca-ntre gnostici şi agnostici -- unii trebuie să dispară.
    Sper că ne-am înţeles: Problema semnalată de Dorin Tudoran e de esenţă religioasă, iar nu ştiinţifică aşa cum eronat a pus-o, de ne-a indus şi pe noi în aceeaşi eroare.
    Baconschi a procedat corect: Crede şi nu cerceta -- pentru Nae Ionescu; cercetează şi nu crede -- pentru Ponta. Astfel că demersul său -- fie şi facturat în timp -- ţine de credinţă, iar nu de cercetare. Unde Marta Petreu -- dar nu numai, e doar un exemplu -- nu are expertiză.
    PS: Eu cred că Dreapta remorcată de Băsescu-PDL suferă de o deficienţă de creştere, datorită enzimei “timiditate”. Dacă, în loc de ARD s-ar fi unit în Partidul Ortodox Român, nu i-ar mai fi fost fluieraţi candidaţii pe unde se-arată poporului, ci cu prapuri şi icoane-ar fi fost duşi în altar, lîngă sfintele odoare.
    PPS: În varianta partidul Creştin Român, rămînea loc de interpretare -- de unde, îndoiala…

  • mihai rogobete

    Ştefan Odobleja îmi ilustra obiectivitatea cunoaşterii cu o căpăţână de varză, fin desenată în câteva folii suprapuse de plastic. Din care, când le răsfira, apăreau Iisus Cristos, Budha, Confucius, Marx şi Mahomed. Din varză, majoritatea îl vedea doar pe Marx; numai pe Iisus, câţiva.
    Şi mi-a zis că şi lui îi plăcea tot murată.

  • mihai rogobete

    Domnule Dudaş, acţiunea istoriografică este un eveniment efectiv şi cel puţin tot atât de important precum cele propriu zise, în desfăşurarea istoriei, dacă nu chiar mai, prin sinteza ei.

  • Dorin Tudoran

    @InimaRea

    Hai sa fim mai nuantati:

    1. Prima problema semnalata de mine — plagiatu-i plagiat indiferent cine-l savarseste — e de natura stiintifica.
    2. A doua problema semnalata de mine — pentru unul muma, pentru altul, ciuma — este mutarea analizei din stiintific in ideologic/partizanat politic mesterita de dl Baconschi.
    3. Dna Petreu are expertiza de a intelege foarte exact ce este si ce nu este un plagiat. Domnul Baconschi, de asijderea. Numai ca, din patima politica, dl Baconschi da cinstea pe rusine.
    4. Dreapta remorcata de dl Basescu e … de dreapta, doar pe ici, pe colo. Se poarta dreapta, dupa decenii de dictatura de stanga, si iata-i devenind de dreapta si pe oameni candva de stanga, chiar foarte de stanga.
    5. Se lucreaza de mult la un proiect (unii o fac constient, altii, inconstient, adica sunt maniupulati) care sa adune incropita dreapta romaneasca, ramasite de servicii secrete de tendinta nationalista, nemultumiti de toate intensitatile si implicarea bisericii romane ortodoxe. Este un “cocteil Molotov” extrem de periculos pe langa care “cheguevarismul” de parada al altora o jucarie.
    6. Cand ma acuza, prin ricoseu, ca as sustine ca ce denunta dl Baconschi la dl Ponta ar fi “un fals plagiat” o lepadatura, care nu are acces nici la forumul acestui blog, nici la multe altele, lasa sa se vada mecanismul dezinformarii ca meserie/profesiune.

  • Daniel StPaul

    @InimaRea, #54
    Domnul meu, mie-mi pare/vine a zice ca devenirea in durata si recunoasterea de sine vorbesc de fiinta scindata ori flua (ca-n obiectivul cu telemetru si raster cind nu e pus la punct), de alteritatea din je est un autre; ori, visul, majestatea, e ca, devenind, fiinta sa fie egala cu sine in sine , sa aiba identitate, asa cum i se intimpla lui Edgar Poe cind se intoarce ”acasa”: Tel qu’en lui-même enfin l’éternité le change…

  • InimaRea

    Daniel St Paul: O putem numi scindare, cum tot aşa -- bipolaritate, obiectivare. Depinde cît de nervos ori senin practicăm dualitatea inevitabilă actului “conştiinţă de sine”, pentru a se vedea dacă frizăm schizo sau serenitatea. Dar asta-i mai mult psiho decît filo.
    Poe este potrivit invocat pentru poziţia Nevermore. Corbul său e un bîntuit mîntuit, genul care-ajunge să figureze stări prin semne de punctuaţie, probă că… en fin, l’eternite le change. După care, altă eternitate a schimbării,
    dacă-i adevărat ce se zicea pe la-nceputuri: “panta rei”.
    Dacă nu, nu -- şi-atunci contează pauza dintre două măsuri.

  • InimaRea

    D-le Tudoran, vă mai zgîndăr eu -- aşa -- deoarece, cum spuneam, devin tot mai mult eu însumi. În cazul meu, tot mai oltean, probabil. Genul din opoziţia pesimist-optimist, unde pesimistul zice “Mai rău de-aşa nu se poate”, iar optimistul: Ba se poate!
    O probă că se poate ar fi: dezinformarea nu mai funcţionează (neapărat) ca meserie/profesiune ci ca vocaţie.
    Altă probă: dacă nu mămăliga, atunci pulberea pămîntului explodează -- totul e “să avem” massa critică. Pîn-atunci, mai va -- însă, astfel că Molotovul e departe de a fi extrem de periculos, rămînînd “doar” extrem de toxic. Pînă nu sare dopul, putem sta liniştiţi dar cu ochii pe agitatorii vocaţionali.
    La o repede privire generală, totul “escaladează” (barbarism făcînd furori printre romglezii suveran neglijînd sensul “scară”) astfel că, pînă la urmă, ceva va blouapa. Aşadar, nu dacă dar -- cînd; corolar decisiv, unde. Bănuiala mea e că tot din lumea corectitudinii politice ne va veni şi-această binecuvîntare.

  • andrei i

    (Daca e sa divagam, atunci sa divagam…)
    1.Dl Dudas scrire mai sus ca un reprezentant al unui institut ce-l are ca presedinte onorific pe Ion Iliescu i-a zis (intr-un context public !), referindu-se (si) la Marea Revolutie din Ianuarie [2012], ca “Noi mai mult de atat nu putem”. Interesant, foarte interesant…Evident ca mie (ca antipatizant al numitului eveniment) asta mi-a amintit de o declaratie a lui Hrebenciuc (care vorbea si el de “un bobarnac de pornire” sau asa ceva). Deci: cine e “noi” ? “Noi, romanii” ? Sau…”ei” ?
    2. domnule Tudoran, vorbiti de “ramasite de servicii secrete de tendinta nationalista” si de “implicarea BOR” in ARD ? Exista si asta, sigur, dar astea-s peste tot, in USL la fel de mult (BOR oricum conlucreaza bine-mersi cu cine-o fi [la putere]). Nu-i nici un cocteil, stati linistit; e o certitudine ca USL o sa rupa cerurile (cu toata pavaza BOR) la alegeri, singura necunoscuta e daca o sa obtina sau nu majoritatea absoluta (dar e aproape imposibil sa n-o obtina, prin redistribuirea procentelor partidelor ce nu vor intra in Parlament). E adevarat ca Basescu (ca si Sarkozy in Franta) s-a indepartat treptat de filonul liberal din primii ani (dar fara sa renunte complet la el), s-a dus spre un gen de conservatorism care-mi displace; dar astea-s vremurile, asta-i tara (doar n-au devenit romanii peste noapte un model de toleranta si adepti entuziasti ai pietei libere). USL-ul mizeaza (inca de pe cand era in opozitie)chiar pe nationalism autarhic, colectivism moral, conservatorism social, autoritarism economic (termenii sint intersanjabili, pot fi combinati in diverse variante). Sper ca astea sa ramana intr-o masura cat mai mare in stadiul de retorica…
    3.(ca sa revin la chestiunea plagiatului, desi nu chiar asta era tema articolului) Anul trecut a aparut o carte care a provocat oarece dezbateri&controverse, e vorba de “Apasul metafizic si paznicii filozofiei” de Liviu Bordas, carte in care Nae e aparat de acuzatia de plagiat (si e aparat in special -si explicit- impotriva dnei Petreu). N-am citit aceasta carte, deci nu ma pot pronunta, dar daca am inteles bine dl Bordas sustine ca Nae ar fi fost cam ca acel personaj din “Nostalgia” lui Cartarescu care scria o carte cu un singur cuvant -“nu”- repetat de multe ori, numai ca voia ca fiecare “nu” sa fie “trait in mod autentic”. Oricum, un fragment din carte aici:
    http://www.humanitas.ro/files/media/apasul-metafizic.pdf
    4. s-ar putea ca problema plagiatului (in general) sa fie mai complexa decat pare. In ultimii ani, am citit 2 carti foarte interesante despre asta: “Apologia plagiatului” de Jean-Luc Hennig (care prezinta tot felul de cazuri ilustre din trecut, de pilda Diderot) si -mai ales- “Raport de politie” de Marie Darrieussecq (care a fost ea insasi acuzata -pe nedrept- de plagiat de cateva ori, cea mai bizara acuzatie care i s-a adus fiind cea de…”plagiat psihic”; asta a facut-o sa cerceteze acuzatiile asemanatoare aduse unor scriitori ilustri -Freud, Celan, Mandelstan, Maiakovski, Danilo Kis, V. Salamov, S. Rushdie- ). Asta ca tot incepe maine targul de carte din Bucuresti…

  • Dorin Tudoran

    @ andrei i

    “Cocteilul Molotov” la care ma refeream nu este, binenteles, doar o reteta un curs de brevetare de ARD. Aveti dreptate si nu ma gandem numai la ARD.

  • Gheorghe Campeanu

    @ Aleritatea sinelui

    Iata si un alt exponent al gandirii profunde, mai putin reticent decit E A Poe:

    rel="nofollow">

  • Dorin Tudoran

    @ InimaRea & Daniel StPaul

    Mi-am remintit o poezie, “Vizita”:

    Vine corbul
    se așează în fața mea
    și tace.
    Asta face -- tace.
    Îl ameninț cu un snop de alice
    îl blestem cu neagră captivitate;
    urlu la el!
    Tace.
    Pleacă așa cum a venit.
    Lasă în urmă-i o baltă de sînge.
    Îmi privesc brațele --
    nici un semn.
    Știu bine
    vine corbul căruia
    cuvîntul nevermore nu-i spune nimic.
    Vine. Tace. Pleacă.”

  • Dezideriu Dudas

    @ mihai rogobete # 66

    Mi-ati dat o idee cu „actiunea istoriografica” intemeietoare post-factum de realitate….Voi schimba timpul trecut cu cel viitor, un fel de aplicare a „circularitatii inverse „ pe axa timpului social roamnesc….Sper sa obtin un fel de predictibilitate a viitorului. Cum ? Anihiland forta de entropizare a evolutiilor sociale, determinata de aceasi putere ce determina forta de re-evaluare istoriografica la nivelul societatii. Dar nu in sensul excluderii ei ci in sens inclusiv fata de interesul public. Voi incerca insa sa determin o schimbare majora de paradigma a abordarii prin transferul de la cantitate in termen de timp nedefinit la calitate in termen de timp minimal.

    @ andrei i # 71

    D-nul Claudiu Iordache nu e un simplu reprezentant al IRDD ci, cel putin in opinia mea, reprezinta mai mult decat toti cei care apar pe acolo ( in consilii, comitete, etc…). Nu uitati ca a fost primul parlamentar roman care a ridicat problema Punctului 8 de la Timisoara si pe cea a unirii Romaniei cu Basarabia ( Helmut Kohl a negociat cu Gorbaciov o problema nationala pentru germani pe care noi nici acum „nu avem voie” sa ne-o imaginam pentru Romania…). Sau cel putin asta am perceput noi in anul 1990 din spatiul public. In acele timpuri istorice a avut si forta de a se contrapune intregului curent politic al CPUN-ului si chiar si-a dat si demisia desi era al 4-lea om in stat atunci.
    Am urmarit cu atentie evolutia lui publica ulterioara si nu pot decat sa-i acord credit cand afirma ca Ion Iliescu si-a dat seama ca a gresit fata de el si l-a rechemat alaturi de el la sfarsitul perioadei 2000-2004.
    Ref. la „ noi ” sau „ ei ”, merg pe mana lui…Noica, si asociez la „noi”- Individualul, la „ ei ” – Generalul, iar la cei „ inclasabili ”, -- Determinatiile….Dvs. va referiti la altceva cu dihotomia noi -- ei, dar veti accepta ca realitatea tine de conotatii mai ample. Nici-un stat civilizat nu-si pune la zid institutiile, cu atat mai putin istoria, e drept, civilizatia acolo inca mai produce „ unt „ adevarat si nu din doar din cel simbolic „produs”de cultura romana, cum considera odata Noica…Cred ca in termeni esentializati, prin aceasta viziune s-ar rezuma diferenta dintre Est si Vest in perioada de dupa razboiul rece, aceea de ne-sfarsire a istoriei, un fel de internalizare a culturii in transformarea fostului razboi rece intr-unul fierbinte, doar ca intr-un spatiu mai soft…, care nu are exprimare in termeni de „corectitudine politica”….

    NOTA DESPRE PLAGIAT

    Cred ca apar note prea fine despre plagiat….Pana la ele, m-ar interesa cum poate fi privit Maybach-ul primit de Nae Ionescu cadou de la Malaxa…, mai aproape de Maybach-ul lui Jiji sau de cel al lui Dan Diaconescu…? Poate de la plagiatul de Dreapta si cel de Stanga, odata definite, vom putea re-construi apoi si Dreapta si Stanga….

    Regret concizia dvs. d-le Tudoran prin care anuntati profetic faptul ca la un moment dat Ponta va da socoteala pentru plagiat. Da, si sunt convins , se va intampla intr-un moment in care va fi necesar sa fie inlaturat deoarece chiar ar putea schimba ceva in societate ! Nu zic ca nu aveti dreptate. Afirm insa ca din cand in cand uitati ca unii au intotdeauna dreptate. Chiar si atunci cand o calca in picioare ! Atunci, sunt sigur, se va bucura si V.Hrebenciuc, ca sa nu creada „andrei i” ca l-am uitat…, sau „m-am dat dupa cires „…

  • Dorin Tudoran

    @ Dezideri Dudas

    Sun putini politicienii romani care sa se bucure mai mult ca dl V. Hrebenciuc cand se intampla ceva rau in Romania…

  • Daniel StPaul

    Imi zic uneori ca amatorul/scrutatorul de poesie e discriminat din start fatsa de, par examplu, cercetasii intru ale matematicii , beneficiari acestia ai unui instrumentar ce include conjecturi si leme (Lema pastorilor, Lema fluturelui, fara saga vreuna). Macar ca n-am nici o indoiala in ce priveste soarta –hiperspatiala si generala- a unei conjecturari poezesti, am sa fac o Conjectura corvidaea à propos de Vizita pasareasca. Inaripata poesca era a ghastly, gaunt, and ominous bird of yore, cea de mai sus pare una a lui Yorick, la firma caruia se lucreaza nu doar cu materialul clientului ci, eventual, si cu ce ar putea fi considerat ca aport al lucratorului (in speta, balta de singe carea, finalmente, nu exclude ca s-ar putea sa avem a face cu o Angry Bird). Cred ca as putea conjectura si in ce priveste renuntarea la rutina orala nevermoresca. Ça crève les yeux, ori pe-aproape, daca e sa ne incredem unui snap shot rarissim luat acestei versiuni aviare moderne si , hélas, necoraxante Poe -tic:

    http://wallpaperswa.com/Animals/Birds/birds_typography_edgar_allan_poe_ravens_1024x768_wallpaper_4376/download_1600x1200

  • andrei i

    @Dezideriu Dudas:
    (Scurte observatii divagante)
    1.cat o fi dl Iordache de priceput si tot nu vad cum ne-am putea uni cu Basarabia daca cei de-acolo nu vor (si am impresia ca nu prea vor); plus ca noi nu sintem RFG, cum o sa integram noi regiunea aia foarte saraca (mai saraca decat era RDG);
    2. cred ca dvs (si altii care viseaza la “modelul suedez”, “economia sociala de piata” etc) nu intelegeti ca plagiatul lui Ponta nu e un accident, e un act ce-l reprezinta perfect pe acest parvenit nerusinat; puneti-va sperantele in altcineva (in Daniel Daianu sau Liviu Voinea, de pilda), nu in acest urechist penibil

  • @andrei i #78
    Este tot mai evident ca dvs. aveti criterii de apreciere cu geometrie variabila. La fel de evidet precum faptul ca plagiatului lui Ponta i s-ar zice mai bine -- mult, mult mai bine! -- plagiatul à la Ponta, caz in care chiar ar reprezenta, tipologic vorbind, parvenitismul unei parti covarsitoare a clasei noastre politice -- o clasa care pe dreapta a esuat intr-un fel de autosuficienta mesianica (sic!) de esenta mai degraba neocon., iar pe stanga intr-un populism cam dezarticulat, care a fost , de asemenea, si apanajul “dreptei” noastre actuale, la vremea incotopenirii ei pe esichierul politic.

  • InimaRea

    Dezideriu Dudas: Am avut ocazia să-l întîlnesc pe Claudiu Iordache, foarte curînd după ce fusese ales/numit preşedinte al FSN. Era-ntr-un birou imens, nemobilat, cu o masă lungă şi cîteva scaune, şi cu un telefon mut. Pot spune c-am suferit -- puţin dar am -- cînd l-am cunoscut. Era de o naivitate şi-o bună-credinţă înduioşătoare, îm venea să-l mîngîi pe creştet. Plus civilitatea intelectualului autentic, sinceritatea abordării şi -- pricina suferinţei mele -- totala inadecvare la politică.
    Înainte de toate, “credea în Iliescu” -- ori aşa arăta recunoştinţa pe care i-o purta, poate nu de tot conştient, fiindcă-l unsese preşedinte al FSN -- partidul (unicul, atunci) de guvernămînt în Ro. Din care mi-a recitat partea cu modelul suedez, pe care l-a justificat astfel, la obiecţia mea că mai e mult pînă departe: Trebuie să aruncăm ancora înainte!
    Apoi, o afirmaţie imediat contrazisă nemilos de cruda realitate: Am fir direct cu Petrică, îl pot suna oricînd şi-i pot cere orice.
    Am fost curios şi-am aflat (poate că amîndoi, unde e posibil să-i fi fost lui CL mai mare surpriza decît mie) că nu era chiar aşa -- oricînd, nu. Ce să mai gîndesc de orice?
    Pour la bonne bouche, un plan de atragere a sindicatelor, de partea FSN -- pus pe hîrtie, şi pus la dispoziţie fără ezitare. Îi inspiram încredere, ce mai!
    M-am derobat eu dar acel plan a apărut -- fix aşa cum îl văzusem -- denunţat de PM Băcanu, în RL, la nici o săptămînă după vizita mea la sediul FSN.
    După mine, Claudiu Iordache e pricina pentru care a propăşit Hrebenciuc.

  • Dezideriu Dudas

    @ andrei i # 78

    1. Ref. la Basarabia. – I-ati intrebat dvs. ? V-au raspuns toti odata, sau pe rand ? V-ati fondat impresia in functie de ce ? Ref. la informatiile publice si adevarul lor, cred ca ati dat pana acum de Orwell.. desi vine pe filiera Stangii….Stiu ca exista in spatiul public din R.Moldova idei despre „imperialismul” Romaniei, dar nu cred ca cineva a facut sondaje de opinii in RDG, pur si simplu ei au distrus ZIDUL…, cei bogati au platit…, si totul a venit de la sine…La noi, cei „bogati”faceau „poduri de flori” iar „saracii” o puneau de-o alianta cu URSS ( inca, pe atunci…). E drept, nu cred ca e cazul sa ma aventurez prea mult, nu stiu daca viziunea mea prea radicala nu ne-ar fi adus prejudicii uriase tinand cont de ce s-a intamplat cu Iugoslavia…

    2. Ref. la RFG si RDG…, mai grav este ca si acum se pare ca exista nemultumiri in Est….Noroc c-au importat-o pe Frau Merkel din Est si Germania poate sa se impuna cu mijloace clasice….Moldova e saraca ? Dar UE este numai pentru bogati ? Un membru mai sarac nu poate fi integrat tocmai pentru a se dezvolta ? Sau sunt doar vise….Era bine de stiut dinaintea somnului…. si de a sta linistiti ( “ la locurilii noastre „…)….

    3. N-am scris ca d-nul C.I. ar fi priceput, il consider chiar „prost” de-al nostru, „prostia” fiind un fenomen care da vitalitate acestui blog ( vad, foarte pizmuit de altii, exact din aceasta cauza…). E drept, parca prea bine se simte d-nul CI in ultima perioada printre „desteptii natiei”….Trebuie insa sa avem si noi „spionii”nostri, ceea ce este o „sminteala” absoluta, pentru ca nu l-am putea deconspira asa usor…Cred insa ca se impune o reevaluare a valorilor pe axa „desteptaciune”- „prostie” in Romania. Paul Goma il pune odata pe Claudiu Iordache in dreptul d-nei Doina Cornea pe o lista imaginara, sustinatori de Stanga si sustinatori de Dreapta in Romania ( termeni erau diferiti dar esenta cam asta ar fi fost )…Din cate retin d-nul Tudoran era la Dreapta ( sau nu era deloc ?…)…Pentru exercitiu logic, parca Vladimir Tismaneanu ( la Dreapta in „schema” ) era in dreptul lui Razvan Teodorescu ( la Stanga …)…Inca buna intuitie la ( inca ) „banditul„ de Goma…
    Acum, si mai serios, important este totusi ca oameni precum C.I. ne mai pot inca uni…., desi, poate, doar in visuri „prostesti”…

    4. Nu visez la modelul suedez si la economia sociala de piata, le consider non-sensuri . Primul, cred ca se poate intretine doar prin schimburi economice avantajoase cu alte state, si nu cred ca are dinamica interna proprie acoperitoare ( dealtfel stiu ca si realitatea de acolo confirma afirmatia, nici ei nu-si mai agreeaza modelul… ), al doilea, il consider chiar non-sens conceptual, ori economie care sa ofere indirect protectie sociala, ori protectie sociala directa care sub o forma sau alta va sufoca economia….Si aici insa sunt convins ca primeaza schimburile cu alte state….

    5. Ref. la „parvenitul” nerusinat”, cu gandul fiind la atitia ne-parveniti rusinati, cu prima ocazie, daca nu o aveti deja in baza de date pe cea la care ma refer, o sa va transmit pe email cateva preluari de pe internet ref. la plagiat dintre care cea mai reusita mi se pare o scrisoare deschisa a lui Gabriel Liiceanu catre ministrul ( pe atunci ) Funeriu, intr-o problema de filozofie tinichigeroasa ( cand Presedintele Societatii de Fenomenologie „a luat-o in freza” la un examen pentru o catedra la Universitatea Bucuresti, de la un urmas demn al daco-tracilor si al tuturor razboinicilor din istoria natiei….). Atunci cred ca Presedintele Romaniei a decisa ca e momentul sa se treaca de la filozofie la tinichigerie ( ala micu …Funeriu, nici macar nu i-a raspuns celui care scria odata APEL CATRE LICHELE…, chiar la 2 scrisori pe aceasi tema, deh, zbaterea filozofoasa trebuia sa para mare…. ), decizie istorica atat timp cat a reusit sa aduca la GDS toti dizidentii anti-tinichigerie in campania impotriva suspentarii sale din acest an….

    6. Sa-mi pun sperantele in altcineva ? V-ati gandit ca poate Ponta si-ar dori sau ar trebui sa-si puna sperantele in oameni ? Chiar daca „prosti”, dar, „vorba” lui Lapusneanu, multi … Eu tot sper sa intalnesc astfel de politicieni. Si cand m-am intalnit cu Daniel Daianu si cand am discutat cu Liviu Voinea, tot asta speram….Am devenit si singurul membru roman al Federatiei Europene a Actionariatului Salarial, tocmai sperand ca printr-o strategie de Dreapta economica romaneasca punctuala, voi reusi sa conving mediul de afaceri romanesc sa se implice ( eram „coleg”cu EADS, FRANCE Telecom, Deutsche Bank….) pe piata de capital europeana…Din pacate am ajuns sa sper acum cateva luni ca poate totusi Dan Diaconescu, cel venit din Caracalul minunilor ( si cine a mai „ vazut” minuni fara vise…), alaturi de Maybach, va reusi sa cumpere si Oltchim si va stabiliza politica post-privatizare…Cazuzem si eu in capcana „tinichigeriei”, singura „filozofie”a mediului de afaceri romanesc….

  • Dezideriu Dudas

    @ InimaRea # 80

    Scrieti prea aproape numele lui P.M. Bacanu de cel al lui Hrebenciuc, de RL…Daca v-ati fi dat si „doctoratul” n-ati mai fi fost atat de scrupulos….In fata realitatii crunte la care e supusa Romania, Hrebenciuc e dulceata de trandafiri….Faptul ca a fost si poate si este un mare combinator al nimicului nu inseamna ca de el depinde acel nimic….Lucreaza si el cu marfa clientului…Asta a invatat la ASE….Cum mai scriam pe aici…, in SUA, initial, T.Jefferson a considerat ca trebuie sa lupte cu societatea impotriva „afaceristilor monopolisti”, apoi, J.Madison, a considerat ca e mai bine sa-i „incurajeze” sa se lupte intre ei….La noi insa,si Jefferson si Madison n-ar avea niciodata acces la „doctorate” ( ca sa nu credeti ca ideea ce „doctoratul” e peiorativa in ceea ce va priveste….).Oricum am da-o, „Fetele de la Capalna” joaca strans…Mai grav este cu „ Uneala globala”, in fata careia, „Fetele de la Capalna” par chiar democrate si libere….

    Imi dati o veste buna cu proiectul sindicatelor in FSN si d-nul CI…In momentele mele tinichigeroase, ma „sparie gandul” ca nu cumva in astfel de situatii oameni precum CI sa fie doar executanti si nu arhitecti…Discutasem si cu Matei Bratianu subiectul si stiam despre forta depusa in spatiul public de d-nul CI in acea perioada, necunoscuta opiniei publice. Acum inteleg mai multe si mai si extrapolez la alte situatii pe care le cunosc….

    Rezumand, nu Claudiu Iordache e pricina pentru care a propasit Hrebenciuc ( la nivel national, la nivel global am convenit ca e bine…). Pricina a fost ca au existat prea putini oameni precum Claudiu Iordache. Hrebenciuci, jdemii. Devenise un model…Un mare patronat avea un tanar lider careia ii placea sa i se spuna Hrebenciuc-ul lor….N-am auzit pe nimeni ca ar vrea sa i se spuna Paul Goma, Dorin Tudoran sau Claudiu Iordache…L-ar costa prea mult si n-ar face nici-un gheseft….

  • InimaRea

    Dezideriu Dudas: Mă bucură reacţia dv. Cît priveşte afirmaţia “Claudiu Iordache e pricina pentru care a propăşit Hrebenciuc”, o socotesc metaforă. Nici gînd să-l fac responsabil pe CI de ascensiunea lui … Ubu Roy.

  • Dorin Tudoran

    InimaRea & Dezidewriu Dudas

    1. Il stiu pe Claudiu Iordache de pe la inceputul anilor ’70. A trimis niste poeme la “Flacara”. Adrian Paunescu mi le-a dat “la citit”. Unul dintre poemele lui CL se intitula, parca,”Republica”, imaginata ca o “placinta” din care toti (maharii) vor sa muste cat mai tare si sa manance cat mai mult. L-am publicat, CI a luat atunci si un premiu.
    2. Pe la inceputul anilor ’80, cand eram deja declarat un “pericol public”, CI a fost printre putinii oameni care m-au cautat. A venit la mine sa ma ajute. Cu ce putea: scosese economiile sale si ale sotiei de la CEC. N-am primit banii, dar gestul sau m-a miscat profund.
    3. L-am intalnit la Timisoara, dupa 1989, o Timisoara in care, desi “disocierile” incepusera, am incaput in aceeasi camera Mircea Mihaies, Vasile Popovici, Vladimir Tismaneanu, Stelian Tanase, Daniel Vighi, Marcel Tolcea ba chiar, daca nu ma insel, si Cornel Nistorescu si am discutat ore intregi despre una si alta.
    4. Da, CI a fost, si in opinia mea, un naiv. Nu neaparat pentru ca a crezut in dl Ion Iliescu, ci pentru ca (asemeni chiar dlui II…) nu banbuia ce se afla in spatele dlui II, ce creste in spatele dlui II. Om de stanga, cu pasiunea “dreptatii sociale”, CI a crezut ca se poate face ceva, ca se poate construi ceva prin puterea unui stangi curatate de comunism si dictatura. Numai ca stanga in care spera el nu a existat niciodata.
    5. Nu am crezut si nu cred in “A Treia Cale”. Raman ce am fost, un om de centru-dreapta, dar atent la ingrijorarile celor de centru-stanga. Oricum, in Romania nu exista o lupta intre dreapta si stanga, caci nu mai exista — per se — o dreapta si o stanga. Exista o lupta infernala intre interesele unor oameni si grupuri care se pot da, oricand, dupa cum le convine, de dreapta ori de stanga.
    6. Nu vad la nivelul clasei politice niciun program de dreapta, nici unul de stanga care sa poata veni cu solutii viabile. Si — dincolo de paroxismele imbecile ale falsei drepte si ale falsei stangi romanesti — Romania nu e singura in aceasta situatie. mai nicaieri, stanga ori dreapta nu poate rezolva probleme ce au devenit uriase. Tot ce pot face unii sau altii este sa tin niste situatii “sub control”.
    7. Dl Hrebenciuc face si desface multe jocuri, dar, zau!, nu merita bagat in vorba. Nu mai are puterea de altadata. Nici ba prietenul, ba neprietenul sau Miron Mitrea nu mai e ce a fost. Petre Roman nu a insemnat pentru mine nimic, decat o uriasa gafa nationala. Astazi, il citesc din cand in cand si am asentimentul ca Bimbo Marculescu ar fi fost un analist politic mult peste dl PR. In plus, dl PR — asemeni multora dintre cei scosi in fata de decembrie ’89 — minte cu o liniste olimpiana.
    8. Romania & Basarabia si RFG & RDG sunt subiecte foarte dure. Chiar daca ar fi existat o “vointa politica” ferma si un accept international, Romania ar fi avut mari dificultati prin readucerea Basarabiei “la locul ei”. Economic, politic si social, Romania nu a fost niciodata pregatita de un asemenea pas. Pasul s-ar fi dovedit, dupa o vreme, mai degraba o “coloniozare”, decat o (re)unificare. Pana si in Germania se vorbeste foarte intens de “colonizarea Estului -- german -- de catre Vestul-german”, si, dupa multi analisti, diferentele (substantiale) dintre RFG si RDG nu erau totusi atat de mari ca diferentele intre Romania si Moldova.

    Mai vorbim, deocamdata Happy Thanksgiving Day!

  • Cata dreptate aveti, domnule Tudoran! La inceputul “tranzitiei”, mi s-a parut ca politicienii nostri se joaca de-a cele doua maini dintr-un vechi banc comunist cu militieni: “asta-i dreapta si asta-i stanga, dar, daca le amesteci bine, care mai e dreapta si care-i stanga?” In ultima vreme insa, urmarind cu mai multa detasare zona politica, am impresia ca, vrand-nevrand, am fost absorbita intr-un SF de serie B, in care o specie cosmaresca de extrateresti a cotropit lumea noastra, careia ii poate supravietui numai datorita atuu-lui detinut de fiecare individ al speciei respective de a se metamorfoza instantaneu, sub ochii nostri, asa incat sa ia, oricand, orice forma si orice culoare care ar putea duce la deconcertarea totala a “pamantenilor”.
    Happy Thanksgiving Day!

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Happy Thanksgiving!

    Liniste olimpiana? Diversi descendenti ai Olympului natal (si al meu) aflat in perimetrul Sos. Kiseleff -- Pta. Victoriei -- Calea Dorobanti -- Lacul Herastrau -- Blvd. (fost) Kalinin, de unde se trag atit dl. Roman, cit si “un Marcel Proust al comunismului romanesc” (nu al anti-comunismului???) par sa aiba acest gen de serenitate.

  • andrei i

    @No name/DP
    Nu pretind ca as fi obiectivitatea intrupata, ca nu sint nici Zoe Petre, nici Stelian Tanase, nici Daniel Barbu; v-am spus de la inceput ca pt mine Basescu e raul mai mic (asta, sigur, pina la proba contrarie, dar deocamdata nu e cazul). Astea fiind spuse, n-aveti decat sa cititi comentariile mele anterioare ca sa vedeti ca despre ARD (si despre dl Baconsky si altii) am o parere la fel de proasta ca despre USL (nu-i nici o contradictie, Basescu -si cei cativa oameni pe care-i apreciez din jurul sau- nu se confunda cu ARD )

    @Dezideriu Dudas:
    1. ma bucur ca dl C. Iordache e un om demn de lauda, astfel de oameni sint rari, din pacate (si intotdeauna au fost rari);
    2. eu nu stiu nici macar ce opinii politice au vecinii mei de palier, deci n-am cum sa cunosc opiniile majoritatii basarabenilor; ma bazez si eu pe ce mai aud; uitati aici un interviu interesant cu Vasile Ernu (care-i un scriitor foarte talentat si care cunoaste bine Basarabia -tara sa nativa):
    http://www.criticatac.ro/19843/de-ce-romania-republica-moldova-sint-state-artificiale-cint-va-exploda-bomba-social-europa-interviu-cu-vasile-ernu/
    3. da, am urmarit acel caz semnalat de Liiceanu si reactiile pe care le-a generat; Liiceanu are dreptate, cu rezerva ca cel care a castigat (pe nedrept) acel concurs e un tanar foarte priceput in domeniul sau (am avut ocazia sa-l cunosc, acum 5-6 ani) si -stiu din surse sigure- un pedagog remarcabil. Dar, repet, Liiceanu are dreptate, e scandalos ca sint favorizati unii pe criterii de cumetrie (“capitalism de cumetrie”, nu ?)

  • z

    @) andrei i

    Cu ce definitie a raului lucrati?
    Cred ca trebuie sa fie una care are urmatoarea presupozitie: ca raul e masurabil cantitativ. (“mai mic”, “si mai mic”, “mai mare” etc.).

    Aici se gasesc citeva sugestii de raspuns (nu singurele, doar niste sugestii):
    http://books.google.ro/books?id=uGdFsGl7U1oC&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false

    Sint curios cum il veti integra pe dl. Basescu intr-una dintre variante si pe toti ceilalti in niste variante de rau … mai putin rele. Sau mai mici.

    Serios.

  • z

    sorry …

    #88
    pe ultimul rind se va citi: … variante de rau … mai rele. Sau mai mari…
    (De-ale netului. o fi fost vreun act ratat, cine stie?)

  • Dezideriu Dudas

    @ andrei i # 87

    Am avut senzatia ca ani de zile cele mai multe pozitii complicate pe acest blog a trebuit sa le iau eu. Banuiam ca d-nul Dorin Tudoran probabil era curios sa vada cum gandim. Ca forma eram departe de “premiantii” blogului ( niciodata nu voi ajunge la nivelul „jacuzian” al neamtului nostru…), dar pe fond simteam ca trebuie sa ma sacrific tot timpul pentru ca d-nul DT sa inteleaga ca Romania mai poate fi recuperata…Nu-i acuz ( „Zola”, s-a dat…) deloc pe ceilalti parteneri de blog care diseca lucrurile si situatiile in „n” variante si bucatele, ocazie cu care reevaluez si eu mult mai profund realitatile. Cred insa ca nu-i jignesc deloc cand afirm ca nivelui meu „smintit” de incredere si speranta ma face sa nu prea am concurenta in zone in care societatea romaneasca te califica, concomitent, ori a fi nebun ori a fi atat de „destept”” incat nu risti nimic, avand „acoperirea” necesara…Cum nebun nu cred sa fiu ( as fi primul care probabil ar recunoaste ! ), iar de onestitatea mea nu ma indoiesc, imi ramane doar acceptia de a fi perceput extrem de ciudat in toate mediile….Rar cineva intra in discutii cu mine…Saracul Dorin Tudoran n-are ce face, e acasa la el pe acest blog, dar acesta fiind dedicat adevarului, nu-mi poate ignora „ciudateniile” atunci cand si la el tot 4 fac 2 *2 ca si la mine in situatiile respective ( desi in societate, „5”-ul lui Cristoiu e inexpugnabil….- mai nou si in curtea UE, ba chiar si NATO….) .
    Aparuse odata Radu Humor pe acest blog si de cele mai multe ori, in partea radicala a adevarurilor grele pentru Romania, nu doar ca era in acelasi perimetru cu mine, lucru care ma bucura, dar treptat, si-a radicalizat pozitiile si au devenit de necuprins intr-un proiect strategic de solidarizare de care nu o sa ma despart niciodata. Chiar si acum, Radu Humor, pe blogul lui Adrian Nastase, „facut” in excelenta din pozitii extremiste ( bineanteles, mai ales dupa 21 iunie 2012), ii uimeste pana si pe cei de-acolo…Personal, am scris si pe aici, cred ca e buna si provocarea ( avand sustinatori puternici : Lucian Blaga si Arnold Toynbee …), dar extremismele exclud orice forma de solidarizare…
    Au mai fost si alte aparitii pasagere pe acest blog cu o „chimie” asemanatoare dar nu cred ca merita sa incarc mesajul.
    Am facut o introducere atat de lunga deoarece, dupa cum scria „no name „ ( sau daca_nu_nu ? ), prin apartitiile dvs. pe acest blog ati intrat in perimetrul de care ziceam, si demonstrati ca ori sunteti de o buna credinta desavarsita ori, cum scriam si eu mai sus, „nu riscati nimic” ( sau ceva asemnanator ) . Interesant este ca va contrapuneti total cu ideile mele ( chiar si cand nu relationam direct ),si veniti cu argumente de fiecare data din directia opusa, dar tot in acel perimetru va aflati….
    DEPASIND insa etapele de comunicare pe o directie, vad ca de fapt nici macar nu sunt prea diferite ideile noastre de baza. Ideile „de defilare” insa, sunt pur si simplu antagonice. Eu, la „defilare”, pur si simplu ma pozitionez pe partea mai slaba intotdeauna ( acolo se exercita forta care tine societatea in loc…), iar dvs., se pare, din convingere ( sper ca nu…, inseamna ca ati fii un „profesionist”…) sau din curiozitate ( ? ), sunteti exact in partea opusa….

    CATEVA NUANTE :
    1. Ref. la d-nul CI, OK, la nivelul discutiei.
    2. Am citit si eu mai multe articole ale lui VE pe CriticAtac ( o parte din idei cred ca le-am si „plagiat”de acolo…). Am citit si opinia lui Paul Goma despre el ( desi, daca am lua de bun tot ce scrie Paul Goma, Romania nu ar mai trebui sa aiba locuitori… – scriu asta cu simpatie, trebuie cineva sa ”ne mai ia la omorat” din cand in cand, vorba lui Pinalty de la Pt.Neamt…., altfel, ca in viziunea lui Pinalty, vom fi tot timpul la cheremul „sistemului „… ). O sa citesc cu atentie articolul.
    3. Ca si „Inima Rea”” acum 2 zile, dar, cum scriam, venind fix din directie opusa, imi mai dati o veste buna. „Papagalul” de Liiceanu care nu a avut „sange in instalatie” sa stearga pe jos cu „ala micu” ( repet, in alt registru, nu cred ca mai aveam trecerea de la filozofie la tinichigerie prin „decret prezidential”…), nu este unul din promotorii „capitalismului de cumetrie”, faza pe universitati ( desi la dvs. e doar o afirmatie, dar care pune in valoare o realitate la care nu m-am gandit) . Pot crede asta, desi acel Volvo sau ce dracu de masina a primit cadou de la reprezentanta din Romania ( am inteles, printr-un ONG al lui SOV) cantareste greu in balanta… Deci, transnationalele si „bodyguarzii” lor gen SOV mizeaza pe „filozofie”, iar presedintele care primeste cadouri de la acesti „bodyguarzi” ( vezi vizita lui Geoana, contracandidatul prezidential, la SOV, fix inaintea intalnirii directe televizate din alegeri…), mizeaza pe „tinichigerie”…..Acum serios, ma bucur ca acel profesor, sef de catedra cred ( pentru acest nivel retin ca a fost concursul…), este un om de calitate. Sunt domenii in Romania in care e greu sa mai apara astfel de oameni in urma unor concursuri.

  • andrei i

    @z
    E simplu:
    Basescu=coruptie+manipulare+reforme liberale+justitie onesta (si implicit -paradoxal- anticoruptie)
    “Ceilalti”=coruptie+manipulate+holism autoritarist+controlul justitiei+nationalism semi-exaltat

  • Daca_nu_nu

    @) andrei i

    „Liiceanu are dreptate, cu rezerva ca cel care a castigat (pe nedrept) acel concurs e un tanar foarte priceput in domeniul sau (am avut ocazia sa-l cunosc, acum 5-6 ani) si -stiu din surse sigure- un pedagog remarcabil.”

    Atunci, Liiceanu NU are dreptate, câtă vreme cunoaște foarte bine starea învățământului de la noi, cât și cum se lucrează la modul: „Ai cocoașă?” „Nu!” „Ia-o pe-asta!” etc. Și de-aici, toată tevatura.
    Și cum adică a câștigat „pe nedrept” acel concurs un tânăr foarte priceput în domeniul său și un pedagog remarcabil? Păi, dacă e așa cum spui dumneata, atunci eu cred că l-a câștigat pe drept.
    Eu nu spun că nu trebuie primiți oamenii școliți pe afară. Sigur că avem nevoie de ei, dar ALĂTURI de cei de aici, nu ÎN LOCUL lor.

    Apoi:
    „Dar, repet, Liiceanu are dreptate, e scandalos ca sint favorizati unii pe criterii de cumetrie (“capitalism de cumetrie”, nu ?)”

    Unii, alții… De acord! Unii, alții! Așa este, sunt favorizați unii, alții, fără îndoială. Problema e că nu l-am auzit pe dl Liiceanu să deschidă gura nici pân-atunci, nici de-atunci încoace, lucru care mă îndreptățește să cred că D-Sa era interesat de un caz particular, nu de problema generală cu care unii ca mine (de exemplu, să nu vorbim de alții) o să moară de gât…

  • andrei i

    @Daca_nu_nu:
    1.Am spus ca Liiceanu are dreptate pt ca pur si simplu cel care a castigat (Cristian Iftode) are mult mai putine realizari profesionale decat cel care a pierdut (Cristian Ciocan). Acum ca i-am “deconspirat” le puteti cauta cv-urile pe net ca sa va convingeti. Asta-i viata, unii pot fi foarte buni si totusi sa fie mult mai slabi decat altii.
    2. presupun ca Liiceanu gaseste -ca oricine- generalul in particular; a vorbit despre un caz pe care-l cunostea, dandu-l ca exemplu; nu cunosc alte detalii.

    @Dezideriu Dudas:
    1.Nu stiu exact care-i “partea slaba” si “partea puternica”, dar eu ma plasez de partea celor care indreapta lucrurile spre liberalism (intr-un sens destul de larg). Or, mi se pare ca usl-ul le indreapta intr-o directie contrara si ard-ul ii cam imita…
    2. Paul Goma are o parere despre Vasile Ernu ?! Interesant, n-am stiut…Si care-i parerea aia ?

  • Daca_nu_nu

    Nu i-ai deconspirat, Andrei, s-a scris destul pe tema asta, știi și domnia ta foarte bine, da-ți place să te răstești la mine…
    Nu caut acum CV-uri: știu cazul, cunosc situația.
    Gând bun,
    M.

  • z

    @) andrei i

    Foarte interesant.

    “Reforme liberale” spuneti. Parca vad/intuiesc … “mina nevazuta” a serviciilor secrete in “reformele” regimului prezidential. Imi permiteti sa plusez: ce intelegeti prin “liberal”? Cred ca aveti o semantica foarte personala. O puteti impartasi ?

    Cit despre “paradoxul” combinatiei coruptie + justitie onesta = anticoruptie … ce sa mai spun?… Ca si cum un orb (dar cu picioare sanatoase) + un schiop (dar cu agera privire) ar da impreuna paradoxalul om (nou) de “dreapta” de tip modrogan. (Nu ca “vechiul” tovaras fesenist de “stinga” ar fi preferabil. Oricum, sint veri primari. Sau nepoti. Nu ma pricep la rudenii si nici la ideologii valahe)

  • Dezideriu Dudas

    @ Andrei i # 93

    1. „Partea slaba” este exact ceea ce nu a putut tine piept, daramite sa inverseze trendul, iuresului cu care ne-am distrus economia ( „cheia” : sustenabilitatea societatii din ceea ce produce si vinde economia, nu din imprumuturi care accelereaza indatorarea…). Normal ca nu putea ramane economia cum era in 1990, dar se pare ca intotdeauna in practica am luat deciziile cele mai nepotrivite, desi in teorie inca ne incadram in perceptele capitalismului. E totusi o baza de plecare, pe care insa nu prea o viziteaza nimeni…Cand il vad pe Presedintele TB ca se intalneste cu reprezentantii Fondului Proprietatea ma urc pe pereti…
    „V-ati scos” cu „sensul” larg al liberalismului…Daca era doar sensul cunoscut, nu prea mergea….Asa, in necunoscut, poate, poate…

    2. Ref. la Paul Goma – Vasile Ernu, l-am adus in discutie pe PG pentru a puncta intr-un fel „reduta CRITICATAC”, dar nu revin acum asupra subiectului. Daca veti citi comentariile la articolul la care faceti referire apar acolo idei extrem de interesante…Paul Goma scria ceva de URSS si fortele-i inconjuratoare, dar nu cred ca realitatea ne lasa sa apreciem oameni ca Vasile Ernu doar in astfel de „chei”. Ideile sale ( VE ) chiar sunt valoroase, sunt fara rest…, si cred ca pot contribui la regasirea noastra. Dau doua exemple de idei ale lui VE din articol, unul serios, altul vesel, pe care nu prea le vom gasi la „romanii verzi” ( ei „sculpteaza, manual, spatiul public” ), care sunt ocupati toata ziua cu agenda de „idei” facuta de „romanii destepti”….

    -Din această cauză, în RM deseori cînd spui stînga, eşti automat etichetat ca „pro rus şi antioccidental”, iar daca spui dreapta automat eşti „pro român şi pro occidental”. Iar lumea nu vrea să ştie că Rusia astăzi este cel mai important bastion al neoliberalismului, iar în Europa, stînga a fost elementul central în procesul de creare a statului bunăstării.

    -- Planeta Moldova (grup satiric) are un schetch în care se povesteşte cum toate tarile membre ale UE au ieşit din UE şi cum singura care a rămas şi luptă pentru UE este România.

  • la pestera de ghteaa am ajuns si eu acum mai bine de 10 ani, da traseul l-am facut invers. am urcat pe siru stancilor-pestera si de acolo nu mai stiu pe unde am mers dar stiu ca nu am coborat pesiru stancilor dar am ajuns la dambu’morii 🙂

WP Admin