≡ Menu

FERLINGHETTI – PANNONIUS

La sfârșitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie, PEN Clubul Maghiar, condus din 2011 de Géza Szöcs, a organizat la Budapesta o conferință intitulată “Literatură, Limbă și Națiune” la care au participat scriitori din optsprezece țări. Au fost zile de dialog intens și deschis în care preocuparea principală a constituit-o sugerarea unor soluții realiste de a întinde punți de comunicare și înțelegere peste obstacole vechi și noi, care, altfel, pot deveni prăspăstii insurmontabile.

În luna februarie a acestui an, PEN Clubul Maghiar a creat un premiu internațional de poezie, gest menit să se adauge eforturilor de contracarare a dezinteresului crescând față de poezie manifestat mai peste tot în lume. Premiul poartă numele celui dintâi poet recunoscut al Ungariei, episcopul Janus Pannonius, și are o valoare de cincizeci de mii de euro. Se va acorda anual, la catedrala din Pécs, în jurul zilei de 29 august, ziua de naștere  a lui Janus Pannonius.

Alături de Enikö Bollobás, istoric literar (Ungaria), Tomaso Kemény, poet (Italia), Géza Szöcs, scriitor (Ungaria) și Edwin Thumboo, poet (Singapore) am fost unul dintre cei cinci membri ai juriului care a acordat premiul Janus Pannonius, prima ediție.

Timp de câteva luni, juriul a citit recomandările primite, a purtat lungi discuții referitoare la opera și personalitatea candidaților și a consultat surse bibliografice dintre cele mai diverse și prestigioase. Deliberarea a avut loc la Budapesta unde juriul a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca premiul să-i fie atribuit americanului Lawrence Ferlinghetti. Ceilalți finaliști au fost, în ordine alfabetică, ADONIS – Ali Ahmad Sa’id (Siria), Simin Behbahani (Iran), Sir Geoffrey Hill (Mare Britanie), Evgheni Evtușenko (Rusia), Tomaž Šalamun (Slovenia) și Tomas Venclova (Lituania).

 

În vârstă de 93 de ani, Ferlinghetti este una dintre legendele vii ale culturii americane, un mare artist care și-a luat în serios rolul de activist social, implicându-se în mai tot ce a reprezentat moment de răscruce în viața Americii ultimilor șapte decenii. Împreună cu Peter D. Martin a înființat revista City Lights apoi City Lights Bookstore care astăzi reprezintă loc de pelerinaj pentru toți iubitorii de cultură ce trec prin San Francisco.

Deși, așa cum exact notează un comentator, “prin stil și tematica operei sale” Ferlinghtetti nu poate fi asimilat nucleului de început al cercului NY Beat, el a jucat un rol crucial în evoluția membrilor acestei mișcări. De la apărarea lui Allen Ginsberg, acuzat de obscenitate pentru “Howl”, și mesajul trimis celui acuzat (“Te salut la începutul unei mari cariere literare!”) la publicarea operelor unor Jack Kerouac, Gregory Corso, Williams S. Burroughs, Diane diPrima, Michael McClure, Philip Lamantia, Bob Kaufman, Gary Snyder și alții; de la inițierea recitalurilor publice de poezie la expozițiile volante de pictură, Ferlinghetti a devenit o piesă de referință a culturii pop. Iată doar câteva informații:

 

–        În albumul “El Topo Grand Hotel”, trupa italiană “Timoria” îi dedică piesa  “Ferlinghetti Blues” și pe același disc poetul recită unul dintre poemele sale;

–        Ferlinghetti dă dreptul trupei canadiene punk “Propagandhi” să folosească tabloul său “The Unfinished Flag of the United States” pentru ilustrarea copertei discului din 2011, “Today’s Empires, Tommorow’s Ashes”;

Aici

–        Ferlinghetti recită poemul “Loud Prayer” la ultimul concert al trupei “The Band”. Concertul s-a intitulat “The  Last Waltz” și a fost filmat de Martin Scorsese;

Aici

 

–        Julio Cortazar, Bob Dylan, Roger McGuinn, Cyndi Lauper  și foarte mulți alții folosesc citate și trimiteri la opera lui Ferlinghetti iar, în 2007, când filmează “To Paint the Portrait of a Bird” (adaptare după Jacques Prevert), Seamus McNally folosește traducerea lui Ferlinghetti.

Există sute de etichete care i-au fost lipite acestui uriaș al culturii americane. El însuși și-a făcut numeroase autoportrete. Unul care îmi pare foarte sugestiv apare într-un interviu:  “Fac parte din tradiția anarhistă. Prin anarhist nu înțeleg unu’ cu o bombă artizanală în buzunar. Mă refer la anarhism filozofic, în tradiția britanicului Herbert Read.“

Lawrence Ferlinghetti

 

L-am întâlnit prima oară pe Lawrence Ferlinghetti la sfârșitul anilor ’80. Zburasem la San Francisco spre a transmite “în direct – sfârșitul lumii” pentru un post de radio american. Se anunța un cutremur devastator care urma să șteargă de pe hartă California. Menționându-i scopul prezenței mele în San Francisco, Ferlinghetti a zâmbit și mi-a aruncat o privire greu de uitat. Sfârșitul lumii a uitat să vină în acele zile, așa că am bătut orașul de dimineață până seara, am fost la Sausolito, unde locuise pentru o vreme și Janis Joplin, la Oakland, în căutarea Gertrudei Stein,  am făcut bună parte din “arheologia spirituală” după care tânjisem multă vreme.

L-am ascultat pe Fewrlinghetti, când prietenul său Allen Ginsberg era pe patul de moarte.

Îl voi revedea pe Lawrence Ferlinghetti luna viitoare, când mă voi afla la San Francisco împreună cu alți doi membri ai juriului spre a-i înmâna premiul Janus Pannonius.  Până atunci, ”New Directions Press” urmeză să lanseze, pe 24 octombrie, cel mai recent volum de poezii semnat de Ferlinghetti – Time of Useful Consciousness”. Titlul volumului împrumută un termen din aeronautică. El definește intervalul dintre momentul în care un pilot începe să piardă oxigenul și momentul în care mai poate încă lua o decizie conștientă pentru redresarea zborului.

Altfel spus, încă o carte-manifest a unei conștiințe devenite parte a conștiinței publice încă din 1958 cu celebra “A Coney Island of the Mind”. Despre poezia din volumul care urmează să apară în această lună, revista “The New York Times Book Review” afirmă că este scrisă “într-o manieră pe care cei care consideră poezia drept o provincie a celor puțini și educați nu și-ar fi putut-o imagina vreodată”.

Exact ăsta-i șpilul: că ești ori nu de acord cu ideile sale politice, cu  Ferlinghetti, artistul, totul poate fi imaginat!

 

  • Multumesc!

  • @) DT

    Bine ai revenit, master! Ma bucur ca acesta a fost motivul absentei tale. Cred ca Ferlingetti merita acest omagiu in iarna vietii sale.

  • InimaRea

    Poetul nu îmbătrîneşte/ Doar trupul său pieritor se chirceşte/ Strîngînd poezia la piept/ Păzind-o de un veac incert/ De un mileniu inexistent dar prezent/Într-o clipă, fulgurant argument.
    Poetul nu-mbătrîneşte dar moare/ Cu sufletu-n soare, cu mintea în mare/ Visînd la funebrul alai/ The Birds of the Sea cry

  • dinu adam

    excelenta alegere!
    (transmite-i, te rog, si felicitarile mele de vechi si staruitor cititor al sau.)

  • Dorin Tudoran

    @ dinu adam
    o voi face cu mare placere, dinu!

  • mihai rogobete
  • mihai rogobete

    Alte colaterale:
    Pentru postarea unei fotografii a lui Ginsberg, pe FB, pictorului Vasile Mureşan Murivale i-a fost suspendat contul zilele trecute.
    Invitat la Turnu Severin, V M Murivale şi-a instalat un environement într-un părculeţ, din zeci de imense folii de plastic, pictate cu sute de portrete, ca nişte frunze căzătoare, ale artiştilor şi criticilor de artă cunoscuţi, care, în zbaterea lor în vânt, chiar se decojeau, amplificând trecerea toamnei în lume. În noaptea precedentă vernisajului, însă, primarul a pus jandarmii să strângă “ţigănia”.

  • Florin Iaru

    Ce mişto!
    Ferlinghetti, cummings şi Ginsberg au fost inspiratorii mei americani!

  • Florin Iaru

    Ah, l-am uitat pe Aiken!

  • mihai rogobete

    …. printre portretizaţi erau şi Florin Iaru, Mircea Cărtărescu -- toată poezia americană “de luni”.

  • @) DT

    Am ascultat de mai multe ori “materialul ilustrativ”, ca sa spun asa. Ferlinghetii mi se pare, dincolo de valoarea artistica indiscutabila, un om plin de farmec. Nu ma indoiesc ca intilnirea de luna viitoare cu el, chiar la aceasta virsta cu totul respectabila, va fi incintatoare. Daca nu e prea mult, transmite-i si din partea mea cele mai calduroase urari…

  • Emotionanta omagiere.

    Si, sa nu uit, merci pour le parfum d’antan. 🙂

    P.S. Mult i-am mai indragit pe beatnici si greu mai faceam rost de ei in anii 70! Noroc cu afro-americanii care mai studiau/”boemizau” pe-atunci prin Bucuresti.

  • Daca_nu_nu

    Bine-ați revenit pe blog, domnule Tudoran!

    Eu -- de ce să mint? -- n-am auzit de domnul acesta, Ferlinghetti, niciodată. Probabil mulți de vârsta mea (sau nu) au aflat despre el cu acest prilej. M-aș bucura dacă ar avea cine să-i spună că românii au aflat de D-Sa ȘI prin intermediul lui Dorin Tudoran, cum cred că n-ar fi rău ca textul de pe Wikipedia, cel puțin, să se bucure de o versiune ȘI în limba română, cu un link spre această postare de pe blogul lui Dorin Tudoran. Dacă nu, nu, firește; eu nu-s capabilă de-a fi în stare, că aș face-o.
    Petrecere frumoasă la San Francisco!
    Va asteptăm cu noutăți.

  • Herbert Read’s Reader

    @Everybody
    Interesant, interesant: in loc sa se revendice de la David Thoreau, teoripracticianul iancheu al”dezobedientei civice”,iata-l pe Ferlingettti defilind cu Herbert Read, istoric al artei + anarhist britanic. Ne mira, dar nu ne intristeaza, ci -- dimpotriva -- ne bucura foarte, noi insine posedind, in biblioteca personala, ANARCHY AND ORDER (Souvenir Press, 1974), unde sectiunea cea mai tare, pentru literati, se intituleaza, ehehei, POETRY AND ANARCHISM, demna de tot interesul, credem, pentru Nicolas Trifon, cel cu AKRATEIA, Dinu Adam si, dincolo de Styx, bunicul anarho-sindicalist al lui Liviu Antonesei, ca pe Florin Iaru nu-l mai punem la socoteala. [NB: Exemplarul din opul antecitat a fost si arestat pentru o vara, cu proces verbal, in 18 mai 1983, cu ocazia faimoaselor descinderi ale Sexcurienilor la unii dintre addictii -- si chiar la abdictii -- ”Grupului din Iasi”. Poate afla Don Ferlinghetti de intimplarea bahluiata si… cota lui Herbert Read i-o ridica la bursa gindirostivietuirii libertare.]

  • Vasile Gogea

    Nu prea mai “navighez” prin spatiile siderale. Dar interventia d-nei Daca_nu_nu mi-a dat curaj. Eu auzisem ceva despre acest “anarhist poetic”, dar nu am citit. Nici pe la cenaclul de luni n-am umblat. Acum toti stimabilii care au frecventat acel cenaclu declara ca au citi tot de tine afisul poeziei moderne (si postmoderne). E foarte bine. Multumim lui Dumnezeu.
    Ceea ce de doua zile vreau sa spun e urmatorul lucru: ma bucur si sunt mindru ca roman ca un mare poet roman a fost in juriul care a acordat la prima sa editie un mare premiu pentru poezie.
    Peste citeva ore va fi o mare dezamagire in poezia romana…
    Asta e, intre Pannonius si Anonimus, totusi se va alege totdeauna un nume!
    Il felicit si il imbratisez pe Dorin Tudoran, cu steagurile mele laolalta!

  • Pingback: Un nou premiu internaţional de poezie « Gogea's Blog()

  • Dorin Tudoran

    @vasile garnet

    cu placere!

  • Dorin Tudoran

    @ Liviu Antonesei

    il merita si ma bucur ca i-a fost adus.

  • Dorin Tudoran

    @InimaRea

    Poetul nu imbatraneste, dar cei care-l urasc imbatranec foarte urat…

  • Dorin Tudoran

    @ dinu adam

    o voi face, draga dinule!

  • Dorin Tudoran

    @mihai rogobete

    suspendat de catre cine?!?

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei

    O voi face, Maitre!

  • Dorin Tudoran

    @ No Name/DP

    Intr-o discutie cu un “intelectual de moda noua” am aflat — cu emotie — ca beatnicii faceau parte din miscarea Beatles!?!

  • Dorin Tudoran

    @Daca_nu_nu

    Nicio problema, dar stiati despre Pannonius, caci scria in latina.

  • Dorin Tudoran

    @Herbert Read’s Reader

    Cand ma gandesc ce forme imbraca azi — prin unele locuri — “deozobedienta publica” ma apuca rasul.

  • Dorin Tudoran

    @Vasile Gogea

    Multumesc, draga Vasile!

  • Dorin Tudoran

    @ Vasile Gogea & All

    Primesc un mesaj… “de mama” din partea unui roman “verde”. Ma acuza ca inventez tot felul de personaje precum “stafia aia de Pannonius” doar ca sa “demonstrez” ca “romanii sunt niste nimeni”. Iata mai jos un poem al lui Jorge Luis Borges dedicat lui Pannonius. Fara indoiala, reactia romanului “verde” va fi ca si Borges este o inventie….

    Al primer poeta de Hungría

    (“El oro de los tigres”)

    En esta fecha para ti futura
    que no alcanza el augur que la prohibida
    forma de porvenir ve en los planetas
    ardientes o en las vísceres del toro,
    nada me costaría, hermano y sombra,
    buscar tu nombre en las enciclopedias
    y descubrir qué rios reflejaron
    tu rostro, que hoy es perdición y polvo,
    y qué reyes, qué idolos, qué espadas,
    qué resplandor de tu infinita Hungría,
    elevaron tu voz al primer canto.
    Las noches y los mares non apartan,
    las modificaciones seculars,
    los climas, los imperios y las sangres,
    pro nos une indescifrablemente
    el misterioso amor de las palabras,
    este hábito de sones y de símbolos.
    Análogo al arquero del eleata
    un hombre solo en una tarde hueca
    deja corer sin fin esta imposible
    nostalgia, cuya meta es una sombra.
    No nos veremos nunca cara a cara,
    oh antepasado que mi voz no alcanza.
    Para ti ni siquiera soy un eco;
    para mí soy un ansia y un arcano,
    una isla de magia y de temores,
    como lo son tal vez todos los hombres,
    como la fuiste tú, bajo ostros astros.

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Normal, daca expeditorul este “verde”, mesajul nu poate fi decit ‘coclit’. De unde se poate naste intrebarea: si noi, belgienii?! Poate la juriul urmator veti fi mai circumspect si-l abandonati premiul Pannonius in favoarea unui trofeu poetic Traconnius.
    Cea mai puternica imagine legata de Ferlinghetti ramine pt. mine acel foarte sonor “oh man” din “Loud Prayer”. Multumiri pentru evocare.

    @ H.R.’s Exegete

    Vataseii orwellieni ai acelor ani arestau si carti cu adevarat subversive, nu flecustete de genul “Anarchy and Order”. La o atenta examinare a bagajelor inaintea zborului de intoarcere la NY, au gasit ca trei dintre cartile souvenir ale copilariei nu puteau parasi Romania. Drept care au purces la incarcerarea celor doua opusuri : ” Aventurile lui Habarnam” , “Svambrania” si “Viclenescu-Sterpelici”. Nu am gasit in dosarele de la CNSAS transcrierea interogatoriilor luate celor retinuti.

  • @Dorin Tudoran
    Păi, dacă n-ajungi la struguri, atunci sunt acri!
    Să ştii, dragă Dorin, că din cauza lui Yanus Pannonius nu a luat Mircea Cărtărescu Premiul Nobel! Dar sunt sigur că s-ar “mulţumi” acum şi cu premiul Pannonius, avînd în vedere valoarea lui (în toate înţelesurile).
    Iată, fie-mi îngăduit să amintesc ce credea Nenea Iancu despre “rrromânii verzi”: “Un neam nu poate avea vrăjmaşi în propriile sale defecte, vrăjmaşii lui sunt numai şi numai calităţile altor neamuri.”
    Tristeţea mare e că, dacă pentru asemenea “patrioţi” Yanus Pannonius e o “fantomă”, Eminescu e doar un… “cadavru într-o debara”!
    A se slăbi, stimabililor – ar fi prea mult şi atît să le răspunzi!

  • @) Gheorghe Campeanu

    Se mai dovedeste o data ca nu cultura e punctul tare al dictaturilor de tot felul! Nu stiu am citit, dau poate mi-a spus cineva, iar atunci ar putea fi exgetul lui HR, dar in momentul instalarii dicaturii militare a lui Pinochet in Chile, la perchezitii, erau confiscate exemplarele din Scufita Rosie, din pricina culorii scufintei, dar nu si Capitalul de Marx, care era despre capitalism, nu?

  • Locotenentul Calvo

    @Gheorghe Campeanu & Liviu Antonesei
    Integrat in absolut sau nu, Arbatel (companionul regretatului poet Dan Giosu) imi reaminteste, dinspre un roman de Alejo Carpantier, ca am mai confiscat, la o perchezitie, pe linga SCUFITA ROSIE, ce? Pai, un exemplar din ROSU SI NEGRU de Stendhal.
    Ce vremuri, domnule! Ce vremuri! VIVE LA PINE HOCHEE MORTE!

  • Haralamb Zinca jr.

    @Vasile Gogea
    Pe Pannonius l-ati canonit,/Nobelul cartarescian i-ati oferit,/Dar Nicolaus Olahus cu ce v-a gresit?/Ca deloc nu l-ati pomenit…

  • mariana codrut

    @Dorin
    Minunat! Felicitări!

  • mihai rogobete

    Azi, la prima comemorare a fostului deţinut al lagărului de reeducare de la Piteşti, Mihai Buracu -- unicul senator (PNŢcd) demisionar vomitiv-politic -- mi-am amintit de o discuţie cu domnia sa, în care glumea serios despre arestarea, prin ’51, a unui fost camarad din liceu, pentru Căpitan la 15 ani.

    Cred că administratorul FB, dar voi fi mai exact după ce va preciza VMM; oricum, suspendarea a durat două zile.

  • Gheorghe Campeanu

    @ Capitan Cienfuegos

    Ma intrebam daca este politicos sa divagam atit de drastic de la tema evocarii facute de amfitrionul nostru. Cum dansul a gasit de cuviinta sa participe la acel “sham” de omagiu pentru poetul Ferlinghetti (cu certitudine descendent voalat al calaretilor Panonici din clanul Fehrlingety) poate ca nu mai este necesar sa ne mai formalizam cu politeturi desuete.

    Don Augusto Jose Ramon Pinochet Ugarte (para sus intimos, “el tata”) era un encantador monumental. Dar culoarea care-i declansa excesul de zel in ale confiscatului, era mai mult decit oricare alta, galbenul aurului pe care il depozita cu un entuziasm neostenit in safe-urile de la Riggs Bank. Dovada suprema a aplecarii sale catre cultura era son nom de plume din registrele bancii: Daniel Lopez.

    Incidentally, ambasadorul care i-a dat cel mai mult de furca a fost in anii 80’s ilustrul diplomat american Harry Barnes (fost ambasador la Bucuresti) care a disparut dintre noi acum mai putin de doua luni. La o seara de poezie de la Biblioteca Americana am auzit pentru prima oara de Ferlinghetii. Alte vremuri!

    “VIVE LA PINE HOCHEE MORTE!” (didn’t want to pull a Ponta -- pun definitely intended)

  • neamtu tiganu

    nu am auzit de Ferlingetti, de altfel nu cred ca astepta cineva de la mine sa fi auzit. In schimb vorbeste cineva de Thoreau, hei bine, sa stiti ca asta a fost in adolescenta mea cartea de sub perna.
    Daca-mi amintesc bine cred ca “Padurea” a aparut in lb. romana, chiar ma mir cum draq a fost publicat pa vremurile alea?

  • De ce ii indragesc atat de mult pe beatnici

    Ferlinghetti wrote a letter to the organization*, explaining that his decision was down to the Prize’s association with Hungarian government:

    “Since the policies of this right-wing regime tend toward authoritarian rule and the consequent curtailing of freedom of expression and civil liberties, I find it impossible for me to accept the Prize in the United States. Thus, I must refuse the prize in its presents terms.”

    * -- PEN Clubul Maghiar.

    http://www.nydailynews.com/blogs/pageviews/2012/10/beat-this-lawrence-ferlinghetti-refuses-hungarian-cash-award

  • @) No Name, All

    Si, astfel, am ajuns in situatia cumva paradoxala ca Ferlinghetti merita Preminul Panonius, insa premiul nu-l merita pe el! Desi, cred, nu se poate stabili o relatie intre PEN Clubul Maghiar si guvernul acestei tari, cum nu s-ar putea stabili intre Clubul Roman si oricare guvern de aici, este remarcabila vigilenta pe care si-o pastreaza poetul la 93 de ani! Desi Baba UE e cu niste decenii mai tinara, nu mi s-a parut la fel de atenta la adoptarea legilor autoritare si la incalcarea libertatilor civile in tara vecina…

  • Dorin Tudoran

    @ No name / DP

    Lucrurile sunt ceva mai complicate decat sunt prezentate de nydailynews.

    Am vazut ieri schimbul de mesaje dintre Ferlinghetti si conducerea PEN Club-ului Maghiar si, deocamdata, ma abtin de la comentarii de detaliu: este o chestiune intre PEN Clubul Maghiar si Ferlinghetti. Solutiile propuse de PEN Clubul Maghiar si mi s-au parut potrivite. Nu pot decat sa regret ca nu i-au parut astfel si lui Ferlinghetti.

    PEN Clubul Maghiar nu a facut un secret din faptul ca banii provin din doua surse: private si guvernamentale.

    Juriul si-a facut datoria si asupra lui nu s-a facut nicio presiune in legatura cu stabilirea laureatului. Juriului nu i s-a transmis nicio “indicatie pretioasa” de felul “contribuie financiar si guvernul si cum e guvern de dreapta, nu vom fi de acord ca laureatul sa fie un om de stanga”.
    Nici sursele financiare private nu au transmis juriului vreo “indicatie pretioasa” .

  • @) DT

    Din ce scrii tu, as spune ca LF n-ar fi avut motive sa refuze premiul, nu l-ar fi facut de ris, insa, recunosc, eu am o slabiciune pentru non-conformisti…

  • Eu nu am pus nicio clipa la indoiala onestitea si selectivitatea juriului si nici Ferlinghetti n-a facut-o! Cred, totusi, ca este apreciabila acuitatea cu care a luat el, la varsta pe care o are, “urma” si mirosul banilor, disociindu-se cu atata fermitate de unele aspecte politice contra carora s-a plasat, tot timpul, cu consecventa. Pe de alta parte, nu cred ca L.F. si-ar permis intransigenta de-a da cu piciorul unei atari sume de bani daca ar fi trait, ca atatia artisti romani, in saracie lucie. Orice am zice, exista o legatura intre etica si standardul de viata, nu degeaba s-a referit la ea si Stagiritul (in “Etica nicomahica”)! La noi, daca am tot mirosi banii si le-am lua urma, n-ar mai lucra nimeni nici la stat, nici “la privat”. :-))

  • Erata (sorry): Pe de alta parte, NU cred ca L. F. si-ar fi permis intransigenta…

  • mihai rogobete

    Tărăşenia e cu dus şi întors. Dacă un antisistemic nu acceptă o premiere sistemică, nici cărţi n-ar fi trebuit să scrie şi publice, fiindcă orice carte este o construcţie, un sistem. Cu întorsul la teribilism, nu-i rău, dacă-i semn de juneţe.

  • @) DT, No Name

    Am stat, am recitit ce scrie in articol si ce scrii tu, Dorine, in postarea ultima si am ajuns la concluzia ca, da, LF face un gest non-conformist, care pune cumva intr-o lumina adecvata guvernul Orban, doar ca, din pacate, pune intr-o mare dificultate pe Geza Szocs, PEN Clubul Maghiar si juriul… Poate n-a gasit formula cea mai buna de actiune …

  • @Dorin Tudoran & Liviu Antonesei

    Cred ca dvs., dle Tudoran, (si intreg juriul) ati facut exact ceea ce trebuia. La fel si Mr. Ferlinghetti. Nu cred insa ca refuzarea premiului ar trebui sa se rasfranga negativ asupra juriului, mai ales ca premiatul si-a motivat, imediat si convingator, gestul. In fond, daca un laureat Nobel refuza premiul (cum s-a mai intamplat de altfel), gestul respectiv nu se interpreteaza ca un blam la adresa membrilor Academiei Suedeze. Eu, cel putin, nu l-as vedea in cheia asta! Apoi, trebuia cumva pus la punct si Viktor Orban (chiar si pentru imixtiunea in referendumul romanesc! :-)) pentru ca, vorba domnului Antonesei, asa poate va intelege si “Baba UE” cate ceva din ceea se intampla in Europa”, ca tot a primit ea premiul Nobel pentru pace -- spre consternarea grecilor, spaniolilor si, in general, a celor loviti de criza. Vaclav Klaus, cel putin, a etichetat atribuirea asta drept “o eroare tragica”!

    http://fr.euronews.com/2012/10/13/le-nobel-a-l-ue-erreur-tragique-selon-vaclav-klaus

  • Petre Grigorescu

    MIRAJUL LIBERTĂŢII DOCTRINARE, Absolute-Totalitariste.

    De tip anarhie, beat, hippy, şi alte stîngisme criminale precum Comunismul.

    Surprins din partea unui celebru disident român anticomunisM, o atîta “cădere sub farmec”, voi îndrăzni să bat la această poartă, spunînd pe şleau ce gîndesc.
    Oare balanţa Adevărurilor, toate, multe abia cunoscute azi, dezvăluite şi recunoscute, n-ar fi trebuit calată, spusă şi subliniată cu mult mai multă vigoare decît “doar atît”, la adevărata scară a sistemelor de VALORI şi reaşezate în contextele istoriei trecute şi mai ales prezente, confirmatoare de Imensitatea Influenţei Sovietice Distrugător-Pestilenţială ???
    Nu cred că exagerez, chiar contrariul, sînt blînd, pentru a nu şoca auditoriul, şi în mod civic, obişnuiţii “locului”, unii renumiţi şi cunoscuţi, celebrităţi şi oameni de talent, poeţi superbi, precum fermecătorul Ferlinghetti, dar de fapt, aceştia din urmă, români prezenţi pe multe bloguri şi ziare culturale cunoscute şi apreciate, ca cerberi-cenzori nemiloşi doctrinari sau acoliţi ai acestora, producînd diversiuni şi provocări la linşaj mediatic-ideologic, eliminînd şi agresînd orice opinie-gîndire nonconformă curentului “politically correct” ai gînditorilor “bunurilor gînduri”, “les bien pensants” (precum unul dintre ei, cu siguranţă, Farlinghetti ) din haznaua României de azi.
    Oare Lawrence Farlinghetti ar putea fi pus pe-aceeaşi treaptă cu Ezra Pound ???
    Sau unde începe propaganda şi unde se termină poezia năclăită de ideologia “masselor populare” bine dirijatĂ-dirijate de la Centrul UNIC Subtil ???
    Sau ce înseamnă Poezia şi, gălăgia, searbădă, revoluţionară ?
    De ce nu încercăm cu ferocitatea-Adevărului a distinge, cît de cît, printre atîtea nuanţe, fărîma lucid înspăimîntătoare, de bine şi de rău, de lumină şi întuneric, şi s-o spunem cu curaj precum altă dată ne Revoltau minciunile, asupririle, lagărele, cenzura, ipocriziile ?

  • Dorin Tudoran

    @ No Name / DP

    1. Nu iau gestul lui LF drept un blam la adresa juriului.

    2. Nu pot vorbi in numele PEN CLUB-ului Maghiar, singurul indreptatit sa mentioneze public detaliile celor intamplate. Tot ce pot spune este ca sursele de finantare ale premiului — private si guvernamentale — au fost cunoscute si juriului si laureatului. Daca nu ma insel, si la conferinta de presa in care s-a anuntat numele laureatului, Geza Szocs a mentionat caracterul privat+guvernamental al finantarii premiului.

    3. Ce ati citit dvs in link-ul pe care l-ati oferit nu este textul integral al scrisorii lui LF catre PEN CLUB-ul Maghiar. In plus, nu vad niciun citat din raspunsul PEN CLUB-ului Maghiar trimis lui LF. Dar, inca o data, nu eu sunt cel care trebuie sa administreze o eventuala discutie publica a celor intamplate.

    4. Asadar: LF nu a refuzat premiul imediat ce i s-a comunicat decizia juriului. Intai l-a acceptat, apoi a revenit cu o scrisoare din care vi s-a oferit ce vi s-a oferit.

    5. VO nu a avut nimic de-a face cu atribuirea acestui premiu. Nu a participat la deliberarile juriului, nu a transmis nicio “indicatie pretioasa”, nu a adresat, dupa cunoastinta, mea niciun mesaj public laureatului. Pentru politica guvernului pe care il conduce, pentru “imixtiunea in referendumul romanesc” pentru multe altele, VO poate fi “pus la punct” in fel si chip.

    6. Un premiu pe care PEN CLUB-ul Maghiar si juriul si l-au dorit nepolitizat si pe care jurfiul l-a atribuit dincolo de simpatii/antipatii/optiuni politice poate fi adus abia asa in zona politicului cu care nu are de-a face. Si pentru mine acesta este un motiv de tristete.

    7.Premiul Nobel pentru Pace atribuit UE atinge, cel putin, ridicolul intruchipat de acordarea aceluiasi premiu proaspatului ales (pe atunci) presedinte american B. Obama. O contra-performanta pe care prima editie a Premiul I. Pannonius nu a atins-o.

    8. In aceasta chestiune, Vaclav Klaus are totala dreptate.

  • Dorin Tudoran

    @ Petre Grigorescu

    1. Nu ma fac vinovat, dupa cum inteleg ca aveti impresia, de o “cadere sub farmec”… Nu am votat pentru LF pentru ca as fi avut vreodata aceleasi optiuni politice ca si el. Acest premiu nu este unul pentru “Cea Mai Fermecatoare Optiune Politica”. Am votat pentru o institutia culturala si sociala care este LF. Fara a respecta dreptul la diferenta, nu vom respecta niciodata nimic.

    2. Nu inteleg intrebarea dumneavoastra: “Oare Lawrence Ferlinghetti ar putea fi pus pe-aceeasi treapta cu Ezra Pound???” Potrivit acestui “rationament” niciun premiu literar nu ar mai avea vreo justificare, fiindca s-ar putea spune: “Oare X. ar putea fi pus pe aceeasi treapta cu W. Shakespeare???”

  • neamtu tiganu

    Ai draq ubguri, auzi domle ce le-a dat prin cap, sa faca un premiu de poezie si nici macar nationala ci chiar internationala!
    Stau si ma-ntreb, nu au si ei ICRu lor, nu fac si ei ceva pt. propagarea culturii unguresti, ce le-a venit sa faca un juriu international care sa ajunga sa dea premiu unui american?
    Pai vedeti, na, ca acum au patit-o!?

    P.S De ce nu i-a dat premiu lui Cartarescu?

  • Domnule Tudoran,

    Va multumesc mult pentru impartasirea unor detalii din spatele refuzarii premiului. Indiferent de lumina pe care le arunca ele asupra laureatului, sunt mult mai binevenite decat speculatiile care s-ar fi putut dezvolta in jurul subiectului. De fapt, as spune ca dvs. ati anticipat oarecum aceasta “posibilitate”: “Ești ori nu de acord cu ideile sale politice, cu Ferlinghetti, artistul, totul poate fi imaginat!”

  • Daca_nu_nu

    Nu putea să-i dea (ei) premiu lui Cărtărescu, fiindcă ar fi sărit vreo câțiva sus de cur cum că l-ar fi inventat juriul pe Cărtărescu, așa cum au sărit alții că l-ar fi inventat dl Tudoran pe J. Pannonius, no. Greu cu invențiile pe lumea asta.
    Am citit o chestie mișto pe Facebook, de se zice că i-ar aparține(a) lui Edison, ăla cu becul, dacă ați auzit de el, dacă_nu_nu, puteți spune că l-am inventat io, no, ce mare scofală?… Și spune Thomas Alva Edison așa: NU AM EȘUAT. DOAR AM DESCOPERIT 10.000 DE VARIANTE CARE NU FUNCȚIONEAZĂ.
    No.

  • Walden

    @Neamtu Tiganu
    Ehehei, daca ati sti in ce contest s-a tradus WALDEN, cartea despre experienta forestiera a lui Thoreau, cine a inromanizat-o, cine a predoslovit-o, nu v-ati mai fi mirat. O recomandase, la cursuri iesene, un lector american, iar Stivache, ingerul sau pazitor cu epoleti invizibili, o prindea din zbor si, nefiind de platit drepturi auctoriale nimanui, o dadea pe teava editoriala garantind totodata superiorilor sai <> ca nu e incompatibila cu etica si eticheta socializda. Va recomand insa, de acelasi, netradusa inca pre valaheste (dar o gasiti lesne la vreun buchinist din Nemtia), THE CIVIL DISOBEDIENCE, <>, o brosurea, o carticea, draga si lui Mahatma Gandhi, unde spune individul, cu cuvintele lui, intr-un spirit nu prea indepartat de al lui Herbert Read, ca guvernul cel mai bun e acela de guverneaza cel mai putin, lasindu-i pe oameni sa practice de capul lor ajutorul reciproc, solidaritatea punctuala si alte forme de claca sociala. Refuznik, in felul sau. A facut parnaie citeva zile. Nu-si platea impozitele. I le plateau prietenii. Etc.

  • Dezideriu Dudas

    PARCA SUNA MAI NATURAL FORMULAREA CELEBRULUI LIDER SINDICAL DE MAI JOS ( PRESEDINTI, PARCA SUNT PREA MULTI…)….SPERA CA TOVARASII “SA FACA TOTUL” SI SA-SI INSUSEASCA CRITICA….LECH WALESA, LA LIMITA SUPERIOARA A INTELEGERII DEMOCRATIEI, ISI FACE AUTOCRITICA…VENIM SI NOI ALATURI DE EL….
    ( D-NUL TUDORAN II SPUNE “RIDICOL” EVENIMENTULUI…. -- NOI IL RUGAM SA COBOARE UN SEMITON SI SA VINA ALATURI DE NOI…NOI INCA SPERAM…ALTFEL, ACEA PETITIE ( de scoatere a Romaniei din UE ) FACUTA “CU VOIE”, DE LA “TOATE ALEA”…, DE “EVENIMENTUL ZILEI”, VA FI FACUTA SI “FARA VOIE”….CEEA CE VA DETERMINA DERANJ MARE IN SANUL DEMOCRATIEI U.E. PROASPAT REVITALIZATA DE “MARILE REALIZARI DIN ROMANIA ” dovedite de anihilarea „loviturii de stat parlamentare „…. )

    “Premiul Nobel pentru umorul negru” a fost acordat Uniunii Europene

    http://www.lemonde.fr/europe/article/2012/10/12/le-prix-nobel-de-l-humour-noir_1774808_3214.html

    PS : Cand si Stanga si Dreapta incearca sa-I dea un premiu unui intelectual considerat anarahist, iar acesta, mai si refuza premiul, omenirea pare a fi intr-un imens impas…Boris Pasternak in 1958 si J.P. Sartre in 1964 au refuzat premiul Nobel pentru literatura din motive ce acum isi gasesc intregirea…Iata motivele lor rememorate in context :

    -- Pentru primul, nationalismul “internationalist”al Moscovei ( paradoxal, dar de Dreapta – o demonstreaza abia acum Putin…)…

    -- iar pentru al doilea, internationalismul sau interior ( de Stanga ) si nemultumirea sa fata de dezvoltarea “libera” acestuia ( astazi, poate l-ar mai alina ascensiunea lui Barroso, sau poate_nu….ci, din contra …)….

    De unde “intregirea” ? Nu mai poate fi acceptata nici o pozitie contra a ceva….Se pierde timpul…. Vorba lui “ Neamtu “ de mai sus…, Premiul “ICR” al Ungariei ar fi fost trecut la activul bilantier al cuiva…Probabil L.F. si-a dat seama ca nu e cazul…

  • Petre Grigorescu

    CIUDATENII CENZURA SI FRICA DE ADEVAR : INIMAGINABIL !!!!!

  • Dorin Tudoran

    @Petre Grigorescu

    A considera ca sunteti detinatorul vreunui adevar de care se teme cineva este o convingere de un ridicol pentru care va compatimesc.

  • InimaRea

    Nonconformism e tot “un tipar”. Vestea bună e că există viaţă şi după 90 de ani, astfel că “tiparul” funcţionează netulburat şi de neademenit fiindcă de nepăcălit.
    Vestea proastă e că toţi funcţionează după un tipar -- şi-atunci, avem un conflict al tiparelor incompatibile.
    Un premiu internaţional este o recunoaştere a valorii de acelaşi tip. Problema este cuantificarea: o recunoaştere în valoare de. Acum, e posibil ca tocmai cuantificarea să cauzeze recunoaşterii. Într-o anumită accepţiune -- “elegantă”, să-i spunem -- valoarea bănească a unui premiu “e decentă”: ceva între simbolic/cît de cît, totuşi -- huge/ostentativ. Dar iată că există cel puţin un om care “ia urma banilor” şi constată că au miros. Cashul decent e contaminat de problematica decenţă a finanţatorilor (fie şi-a doar unora dintre).
    Astfel de situaţii embarassentes apar mai ales la prima decernare a unui premiu, cînd laureatul are a-i conferi prestigiu, spre a-l hărăzi unei longevităţi, măcar, dacă nu chiar “unei frumoase tradiţii”. Cumva, “alesul” premiază -- prin acceptare -- mai curînd decît ar fi el însuşi premiat. Şi-atunci, e firesc să se-ntrebe dacă îşi poate permite a deveni zeu tutelar al proaspătului premiu apărut în lumea premiilor, dacă merită “să-l năşească”.
    Juriul primului Premiu Pannonius a comis, pare-se, o ironie (de cea mai bună calitate, a mon avis): l-a nominalizat pe un adversar recunoscut (chiar dacă nu şi unanim cunoscut) al autoritarismului etatist, pentru un premiu acordat de un guvern recunoscut de autoritarist, chiar dacă uşor conspirat sub eticheta PEN Clubului Maghiar.
    Ferlinghetti poate să fi gustat ironia dar să nu fi acceptat “năşirea”. Tiparul, bată-l vina! Acceptul iniţial o fi venit din civilitate şi/sau datorită prestigiului celorlaţi nominalizaţi însă, “la o atentă verificare”, a constatat icnompatibilitatea tiparului său cu al Premiului Pannonius, aşa cum “a fost lansat pe piaţă”.
    Dacă am înţeles bine, Ferlinghetti a refuzat doar cashul, nu şi încununarea -- adică, a admis că Premiul Pannonius merită o soartă-n lume. Atîta doar că recomandabil -- îmi pare a fi semnalat -- ar fi ca, eventual, doar PEN Clubul Maghiar să-i fie tutore oficial.
    Din parte-mi, toată stima pentru nonagenarul neînduplecat

  • neamtu tiganu

    Io cred ca nea Dorin a fost platit de Voiculescu ca sa-i dea premiu americanului si asta numa asa ca sa puna poezia romaneasca intr-o lumina intunecoasa, care-i cea mai buna din lume, ca sa nu uitam, ROMANU s-a nascut poet si nu americanu, sau Doamne fereste, unguru.
    Bai frate teribili sunt securistii astia, tare ne mai manipuleaza, are dreptate domnu pictoru, Grigorescu, cu boii!

  • Prof. Laur Gheorghe

    Teatru scurt pe Crişul Repede -Oradea -- Dorin Tudoran…

    Spre final de septembrie cu vară prelungită, cu castane căzute la picioarele statuii Szuszanei Lorántffy şi pe lîngă pereţii casei lui Iosif Vulcan, cu halou de încă vacanţă, dar şi evident efort al oraşului de a-şi recondiţiona statutul arhitectonic aşa cum a fost, Teatrul „Regina Maria“ din Oradea a pornit cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului de Teatru Scurt
    În concurs sau invitate, treizeci şi şapte de spectacole produse de circa treizeci de teatre publice, companii independente, coproducţii sau manifestări individuale actoriceşti au evoluat în spaţiile Festivalului de Teatru Scurt.
    Despre teatrul politic propus de Gianina Cărbunariu şi echipa ei, produs de Asociaţia Colectiv A din Cluj, prin X mm din Y km, am mai vorbit, cazul Dorin Tudoran versus/ asimilat în mentalul actual, trecut prin filtrul acestui dublu spectacol (cel propriu-zis, interactiv, dar şi cel al discuţiilor de după) fiind un turnesol mai mult decît interesant şi necesar

  • Să dea Domnul să ţină mulţi ani de aici înainte acest premiu. La noi Ovidius n-a ţinut, din pacate. Ne gîndim, aici, de la anul la altceva, la un proiect care să atraga atenţia lumii. Draga Dorin, o sa te consult in particular in aceasta privinta.

WP Admin