≡ Menu

Excepționalismul românesc – azi, loviluția morală

 01.12

Nu facem nimic la timp și cum se cuvine, fiindcă le știm pe toate: că nordicii sunt alcoolici; britanicii – izolaționiști; nemții – rasiști; francezii – curvari; italienii – zgomotoși; elvețienii – constipați, americanii – niște imbecili. Deși știm toate acestea și multe, multe altele, tot n-am aflat de ce le merge lor – și multor altora – mai bine decât ne merge nouă.

Nu facem nimic la timp și cum se cuvine. Noi “boicotăm istoria” și apoi dăm vina pe Cioran, fiindcă nici pe el nu l-am citit la timp și cum se cuvine. La noi, până și revoluțiile se amână “din cauza ploii”, iar când vin ne iau așa de tare prin surprindere că, după ce ne asumăm eroismul pentru tot ce ne convine, dăm pe seama loviluțiilor tot ce nu ne convine.

Revoluția morală, care stă de aproape un sfert de secol cu chirie pentru nevoiași pe buzele tuturor reformiștilor neamului, ne-a prins și ea în ofsaid. În așteptare braziliadei de fotbal, noi tocmai puneam berea la rece, mititeii pe grătar și selectam înjurături din fonoteca de aur când, hopa!, clanul Bercea & Doi Ș’un Sfert  a declanșat revoluția morală.

Cu Monica Macovei la Bruxelles, Mihai Neamțu la coadă la usturoi, Dan Diaconescu în studioul său de televiziune din Capela Sixtină, Klaus Johannis la primărie ca să-și românizeze numele în Numerus Clausus, MRU în vizită de lucru la Kobe, Adrian Năstase memorând Catilinarele și Adrian Papahagi dând al o-mie-cinci-sutelea avertisment extrem de serios Infantei Populare de Vuitton y Cocoș, pe cine să se sprijine cele două sferturi în realizarea revoluției morale?

Noroc cu băieții și fetele de la Doi-Și-Trei-Sferturi – Gâdea, Grecu, Ursu, Plimbă-l etc. – și cu disponibilitatea deocamdată nelimitată a lui Dan Voiculescu pentru viitorul de aur al Justiției independente.

Dar cel mai tare și mai tare, Bercea Mondial se bazează pe jurnalul pe care-l ține mai la curent decât ține Simona Tache jurnalul pseudonimului “Dacă mă supeli, te spun lu’ tati!” Deși Monica Macovei ne-a anunțat că Mondial e analfabet, acesta pretinde că, din contră și d’al dracu’ ce e, știe să citească și mai ales să scrie cu Montblancul: are numele tuturor în jurnal; cu data și sumele pe care le-a dat.

În jurnal fiecare notează ce-i dă prin cap. Sau ce-i dă prin cap altuia – cum se întâmplă prin literatură. Sau ce i se dictează.

01.25

Oameni buni și mai puțin buni, oricât l-ați urî pe Traian Băsescu, parcă nu-l văd pe Mondial în chip de Moise, căruia Dumnezeu îi dictează cele zece porunci. Măcar trei dintre ele ar fi prea indigeste pentru nea Bercea ăsta, ca, după ce le-a notat, așa, de ochii lui Dumnezeu, să nu le fi aruncat la coș la un minut după plecarea Celui de Sus:

– Să nu furi;

– Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău;

– Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău.

Amintiți-mi, de ce se află arhanghelul ăsta în pușcărie?

Nici fata martirului Mondial, Izaura, n-aduce cu Maica Tereza: cică tentativa de omor – unul dintre motivele pentru care Mondial face pârnaie – nu i-a aparținut tatălui, ci unuia dintre fii. Păi, dacă a mințit atunci, de ce i-ar fi imposibil Mondialului să mintă și acum?

Decât să ne înhămăm la revoluția asta morală, pe baza “înscrisurile semnate” de Mondial, cum tot am așteptat un sfert de veac, hai să mai așteptăm Un-Sfert-Din-Doi. Să nu ne grăbim, căci nu se știe ce alte oferte de moralitate tocmai dau colțul dintre SRI și alte servicii de “deservire” a populației și chiar am fi niște tolomaci să pierdem finala Costa Rica vs. Costa Brava.

Aflu că mai multe organizații neguvernamentale atrag atenția că nu se face să fim exagerat de generoși și să dăm rromilor tot creditul pentru această țigănie.  Au dreptate. E adevărat că, spre deosebire de țigani, românii sunt curați, fiindcă, iată, ei spală până și banii rromilor. Totuși, avem și noi, românii, părțile noastre, așa cum și Gorică Pirgu recunoștea că “are și Montaigne părțile lui”.

Singura cale de a sprijini această neașteptată revoluție morală, care deocamdată se lasă doar cu arestări torențiale, este de a nu uita deviza justiției independente de justiție – Cine împarte, parte își face.

Până nu ne dumirim cine și ce împarte, dacă luăm parte la război doar fascinați de excepționalismul românesc, e posibil să luăm plasă. Din nou.

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • InimaRea

    Poate că nu se cuvine să pun taman aici asta, dar un’s-o pun? Aflați, dară, că mă enervează don Tudoran -- e prea vioi pentru vîrsta mea.
    Păi, venii io chitit să trag un text amarnic -- de-l amînai de az’noapte (că -- deh -- să am mintea limpede cînd îl) și mă pomenesc acum că mi-o luă-nainte puștiul ăsta -- c-altfel cum să-i zic? -- și-mi sferetisi caimacu’. Nu-i corect, atît mai pot pentru ca să protestez.
    Doamne, și ce bine-mi pregătisem perorația! Îmi beam cafeaua și deja jubilam la gîndul că praf îi fac pe cetitori -- îi dau pe spate, ce mai!
    Acu’, să nu credeți că eu de-aia scriu aici, să vă fac arșice -- nici vorbă! Numa’ că mă simțeam -- cum să vă spun eu ca să mă-nțelegeți exact (de parcă s-ar și putea ori s-ar fi putut vreodată, oricine-ar fi scris) -- în vînă, inspirat, tăios și convingător pînă la lacrimi. Da, pînă la lacrimi, ce dacă sufereați oleacă de catharsis, nu știți că purifică? Păi, voi credeți că telenovelele -- pe care, sanchi, nu dați doi bani -- n-au dichisul apei sfințite, care ce-i pe lîngă acva clara, aud? Oleacă de speranță-n ispășirea păcatelor, asta are. Și funcționează, domn’e, poți să’nebunești pe chestia asta!
    Ok, dacă tot am tras scurta, măcar să-mi beau amarul pîn’la fund! Da dar nu-n continuare, separat if you please…

  • InimaRea

    ‘Ceam io-n mintea mea că ”națiune modificată mediatic” nu-i de-ajuns lămuritor, deși-i mișto spus, tre’să recunosc, așa cîrcotaș-invidios cum apar (poate că și mi-s, parcă eu mai știu ce-i de capu’ meu?)
    Mai întîi, că nema națiune. Nu mai sînt românii decît o nație năcăjită, de ce-ar fi și ungurii, țiganii -- care-n ruptu’ capului nu vor a fi, și-asta nu de ieri, de azi?
    Așa că populație-i termenul potrivit.
    Apoi, ”modificată mediatic” e doar observație de departe, așa. De profundis -- d’aci, adică (România profundă, nu?) -- e modificată juridic: din populație civilă, în penală. Da, People, toată populația României este ”potențial” penală.
    Un singur argument, că n-are rost să forțez uși deschise: orice sursă de alimentare ai deschide, curge corupție -- care ce-i, la urma urmei, dacă nu fermă promisiune penală?
    Totuși, încă un argument: comisarul european românesc pe Agricultură, Dacian Cioloș, e reclamat penal pentru abuz în serviciu. Cică, pe cînd era ministrul doar al agriculturii neaoșe, a semnat că Ministerul se constituie parte civilă în Dosarul ICA (alu Voiculescu, care-l poate trimite și pe el la Poarta Albă a ispășirii).
    Argumentația e cam așa: n-avea dreptul juridic să se deoarece prejudiciul recuperat nu s-a regăsit vreodată-n conturile Agriculturii, doar în ale Finanțelor. Că n-avea Agricultura cont pentru așa ceva, deci ministrul de-atunci a comis abuz.
    Și-ncă unul, nu vă fie cu bănat! De peste tot, vin vești despre arestări în valuri: polițiști, medici, primari, deputați, președinți de CJ. Se pregătesc vameși, ofițeri și generali, grăniceri, pompieri, mecanici de tren, fie și urban. De fapt, cam toți ar trebui să ne pregătim, ca-n vremurile bune: să ne facem bocceluța, s-o punem la usă, și să ne pupăm familia pe frunte-n fiecare seară, la culcare, că peste noapte poate veni potera și -- la Poarta Albă, cu noi!
    E un cerc al Infernului Poarta Albă. După cum știți ori ar trebui să, promisiunea Infernului e mult mai serioasă decît a Paradisului. Statistic, nu altfel: se-mplinește mult mai des.
    O fi sunat alarma de luptă ”Codrii de aramă”, de umblă de nebună nepoata Volgii negre. Care saltă din amîndouă părțile, semn că sîntem în plin război civil -- pe Penal, of course -- iar noi nu ne dăm seama fiindcă nu-i ca-n Ucraina, cu morți și răniți, e doar cu-arestați și condamnați cu executare.
    Presa video -- excedată de vești bune -- nu mai prididește să anunțe cine-a mai fost săltat (așa scrie pe burtieră, să n-am parte!) Și numa’ lume bună, parc-ar fi dispărut șuții, violatorii, escrocii mărunți. Ca-n Povestea lui Ivan Turbincă, anul ăsta Moartea duce la Poarta Albă numai bob ales: din structurile de putere, de preferință. Mușcă Mneaei din sistemul democratic, ca din brînză -- ni’ n-are nevoie de caninii lui Suarez -- cu dinți de lînă mușcă dar adînc.
    Militărește vorbind, ar fi două armate și două centre de putere. Ale dintîi se cheamă Structuri de informații și Parchete. Ale ”decidente”, ICA și EBA, pe numele lor conspirative. Care vor să se anihileze -- reciproc și total. Prin străvechea tactică de război a otrăvirii fîntînilor, pirjolirii holdelor și-ascunderii-n pădurile prescripției (că, de unde altele, s-a cam dus codrul frate cu românul).
    E ca la Românii au talent dar puțin altfel dispus decorul: ICA și EBA stau la capetele țării, cu spatele la populație, cu ochii pe butonul din dotare. Cum se-aude celălalt bîzîind, cum se-apasă și-ăl dinaintea privirii însetate de sînge. Iar armatele bîntuie-n lung și lat, săltînd -- cum v-am zis. Bine, nu amîndouă, Structurile doar furnizează muniția de război, din timp la ștoc.
    Așa funcționează Justiția Independentă, la noi -- n-are mamă, n-are tată, e făcută de-o mătușă. Răstimp, ICA și EBA răcnesc ca din gură de șarpe, acuzîndu-se reciproc de mîrșăvia de-a vrea să acapareaze Justiția. E pretextul lor de a-și da la gioale cu Independenta.
    Dac-aș fi pe la Bruxelles și m-aș uita-ncocace, m-aș întreba ce-i cu oamenii ăia, vor să se autodistrugă, să cadă de pe hartă? În sinea-mi m-aș, altminteri -- venind EBA pe la noi -- i-aș zîmbi politicos, felicitînd-o pentru pentru succesul luptei cu corupția.

  • Goret Pirgou

    Cu gandiri si cu imagini/Innegrit-am… doua pagini./Numai tomul din Montaigne/Comandat de Papahagi/ L-am uitat la Cotroceni/Camuflat printre nadragi/Spre folosul celor dragi

  • OntelusDG

    Unii l-au citit la timp pe Cioran, consideră că l-au înțeles, dar le-a folosit puțin. Alții, în schimb, nu l-au citit deloc pe Budai-Deleanu, ca să înțeleagă nu doar ce-i cu literatura, ci și cu modernitatea.
    L’ami d’un agnostique apprécie:
    C’est mieux un peu d’insuline
    Qu’une espèce d’imbécile.
    My Lord, je vous remercie!

  • In cea mai mare parte de acord, cred insa ca s-ar cere doua precizari: 1. in ce priveste inregistrarile Bercea-Mircea, nu incap dubii, expertii DNA au stabilit autenticitatea si acestea sint admise ca probe, 2. de buna seama, e putin probabil ca baschebalista neamului si subordonata dumisale sa fi primit bani de la Mondiali, dar este sigur ca, in 2011, au musamalizat cazul care a eclozat acum.

  • Pingback: Excepționalismul românesc – azi, loviluția morală | România curată()

  • Baubau

    ia poftiți boieri dumneavoastră de vedeți pe “rudili” fratelui prezidențial. a se observa ce scrie pe tăblița de înmatriculare a “ciurului” de mașină cu care umblă acei cetățeni nederanjabili de către fisc. curat revoluție morală coane Tudorane!

    ce să mai așteptăm deci de la SRI sau de la doi-și-un-sfert? ele știu foarte bine “la cât e ceasu’ “. priviți filmulețul, uitați-vă deci pe numărul de înmatriculare purtat prin tot județul, și-o să vedeți de ce! >;-)

    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=1xDqeF6erP4
    (de preferință pe stomacul gol!)

  • Ioan Costea

    ‘ete că Cine împarte, nu mai împarte!

  • Da’ nimeni nu-l pune în balața cinstei pe Mondial. Ci, în cea a necinstei, pe partenerul lui de afaceri. Dl președinte a zis cu gurița lui că nu știa, apoi că știa, apoi că știa de șantaj, apoi că nu l-a informat SRI. Hm…
    Și mai e ceva. Dosarul s-a oprit brusc în 2011, iar niște jurnaloși au afirmat cu gurița lor că nu există. Vezi tu? Mare mister, căci lucrurile au început în 2009.
    Ceea ce e normal la Bercea (furtul, cămătăria, crima) nu poate fi normal în zona prezidențială. Mă întreb de ce nu s-au strîns mai marii partidului să dea banii înapoi? Poate pentru că știu că, după ce te-ai atins de banii cămătarilor, ești un om mort.

  • Gheorghe Campeanu

    M-am ras !!!! Cu sforaitoarele constatari din Romania vis-a-vis de coruptia si tembelismul american sau clocotele de indignare in fata sistemului represiv de la Bruxelles ma delectez practic de fiece oara cind intru in imperiul virtual al tarii de obarsie. Acum imi pot lua si notite la cursul postdoctoral de resort al exceptionalismului. Nu cred ca voi lua plasa……

  • @Florin Iaru
    Am scris acum un… text ca dl Presedinte a spus cu gurita lui ba ca a stiut, ba ca nu a stiut. Ca si Bercea & ai Lui si dl presedinte spune ce-l invata consilierii…
    Cateva mistere se vor clarifica, dar nu de dragul “revolutiei morale”, ci din interese electorale.
    Ce ne facem cu celelalte mistere — mult mai numeroase — care nu vor fi “eclerate”?

  • @InimaRea
    Mai am un text, dupa care ma mut intr-un hotel brazilier unde chioar trebuie sa ma odihnesc, dupa ce vin de la meciuri, asa ca pregatiti-va munitia…

  • OvidiuB

    Cu doza de abuzuri de rigoare, cred ca Justitia noastra face totusi ce trebuie, la scara istorica. Dupa decenii in care mai toti in tara asta i-au ras in nas, acum i-a venit si ei randul sa dea inapoi cu copita. Cui pe cui se scoate, dar -- aici sunt de acord cu dna. Mungiu si, partial, si cu Inima-Rea mai sus -- ramane gaura.

    E clar ca ne apropiem de momentul in care trebuie sa ne punem problema astuparii gaurii (pentru ca o tara intreaga animata de sentimentul puscariabilitatii n-ajunge, care va sa zica, prea departe…), dar eu zic inca suntem in faza istorica in care mai trebuie scoase niste cuie. Inca putin, ca sa apuce si frica sa-si produca efectul educativ (odios concept in ziua de azi, stiu!).

    P.S. Si cu putin noroc, prindem si unicornul -- finala Brazilia-Argentina 🙂

  • @Liviu Antonesei
    Nu, acolo nu exista dubii.
    Musamalizarea (nu singura, probabil) prinde si ea contur.

  • Radu Calin Cristea

    Dorin, sper ca te vei lasa usurel convins ca Basescu se fisiie de la sine, iar machiaverlicurile lui nu ne vor lasa lati, asa cum ma speriai tu in niste texte mai vechi. Lovitura de dizgratie i-a aplicat-o Mondial, ca de aia e “Tiganiada” o capodopera si Parpanghel un inainte-mergator. Chestia cu Mondial a tulburat ultimele luni de asezamint al lui Basescu asupra Romaniei, mai ales ca s-ar putea sa deranjeze niscai operatiuni in plin avint de stergere a urmelor: tocmai a disparut intreg dosarul cu casa din Mihaileanu de la Primarie, s-au volatilizat 80 de casete cu cele mai tari inregistrari (dosarul Alro, cu rusii, Cocos, Udrea si vizitele la Comandantul). Justitia se misca? Probabil ca, in cazul dat, nu are incotro. Numai ca daca sapa prea tare uite peste ce minunatii de “suspiciuni rezonabile” da si pina catre ce sfere tinde sa ajunga.
    Cit despre Mondial (ala de fotbal), eu zic ca tot berea nemteasca e cea mai buna.

  • @Radu Calin Cristea

    1. Berea nemteasca este excelenat, dar exista cateva beri belgine care-mi plac mai mult. Fotbalul e altceva.
    2. Multe dintre machiaverlicrurile lui TB au reusit. Despre unul ai scris chiar tu -- destramarea USL. Sigur, i-a fost usor, fiindca USL se nascuse moarta.
    3. Eu zic ca mai e de asteptat, căci “It Ain’t Over ‘Til It’s Over”.
    4. Sper ca esti bine.

  • OntelusDG

    Comemorăm astăzi, 28.06.2014, un secol de la declanșarea Primului Război Mondial, după care nimic nu a mai fost ca înainte. În inima civilizației, Europa, apoi la scară planetară, din cauze iraționale, statele și imperiile s-au masacrat unele pe altele. Au rezultat morți, răniți, mutilați, suferințe incomensurabile, toate însă insuficiente, căci a mai fost ,,necesar” și Al Doilea Război Mondial. După secolul al XX-lea, a mai crede în modernitate, în ipocrizia progresului înseamnă a fi definitiv naiv. Se pare că în om, individual, dar mai cu seamă colectiv, fiara este mai puternică decât umanitatea.

  • InimaRea

    Astea-s mondialele antrenorilor, nu ale fotbaliștilor. Și-ncă ale antrenorilor echipelor mici fiindcă ai celor mari au o adevărată problemă cu vedetele lor: nu se pot hotărî cum să le-așeze-n teren, ce să le pună să facă. Și-al Brazilei, și-al Argentinei au mai puțină autoritate-n teren decăt Neymar/Messi. Astfel că amîndouă echipele astea pot fi învinse de echipe harnice, cu fotbaliști dotați cu abnegație. Totul e ca, după ce-i blochează pe Neymar/Messi, să și dea gol -- să-ndrăznească, adică. Ar fi nasol să iasă Brazilia încă din optimi dar n-ar fi nici o nenorocire cîtă vreme Oscar nu poate funcționa fiindcă se calcă pe picioare cu Neymar. Cît despre Argentina, fără Messi e cam ca Grecia -- o echipă bunicică, la o adică, dacă mai are și-un pic de noroc.
    Excepție face Van Gaal. E normal, Olanda a supraviețuit și după Cruyff -- ba chiar s-a-ntărit, în timp. Aș miza pe ea dar Roben a mai risipit un titlu, acum 4 ani -- nu văd de ce n-ar repeta isprava.
    Germania nu mi-a plăcut vreodată, și are un fotbal tot așa nemțesc ca-ntotdeauna. Cu puștii ăia doi de la Dortmund, ar fi fost altă echipă dar n-a fost să fie, iar Goetze singur e ciudat printre panzerele alea.
    Dacă trece de Brazilia, Chile ajunge-n finală. Poate cu Mexicul -- altă echipă bine strunită și unită.
    Anul ăsta, însă, țin cu Franța chiar dacă ”e mai neagră” decît echipa SUA. Nu zic c-ar putea cîștiga titlul dar trebuie să am și eu o echipă favorită, nu? Or, mie-mi place Didier de cînd era mijlocaș la Juventus și-apoi antrenor la OM.
    De fapt, e cam același fotbal peste tot -- de-aia ziceam că echipele mici au șansa lor dacă vedetele nu stau bine-n ghete. Ceea ce mi-a cam stricat plăcerea jocului. Iar isprava lui Suarez m-a făcut să-l înțeleg pe Țopescu -- cînd era-n firile lui -- care a jurat că nu mai comentează fotbal după ce a fost împușcat un fotbalist columbian -- parcă -- fiindcă ratase un penalti (decisiv?) Și nu m-a scîrbit gestul lui Suarez cît cei care i-au luat apărarea. Dar de-aia se și calculează valoarea echipelor în sumele plătite pentru trnasferurile jucătorilor, ca să-nțelegem că fotbalul e afacere, nu un joc sportiv, așa cum ni se pare nouă. Dacă tot nu (mai) știu joacă, să mor dacă-nțeleg de ce mai belesc ochii la meciuri!
    Bine, altceva ar fi dac-aș fi și eu acolo, la Recife ori Rio. Dar așa, ferice de ăi de-ajung pe-acolo!

  • @InimaRea
    Olanda fără un titlu mondial e o “intamplare” foarte stranie. Cand avea cea mai buna echipa din lume si juca cel mai frumos fotbal, J. Cruyff (intr-n fel, poate cel mai bun jucator pe care l-am vazut; intr-un fel) a refuzat sa joace la campinatul mondial din Argentina caci nu putea sa se vada batand mingea intr-o tara unde dictatura militara rapea, tortura si ucidea oameni. Jos palaria! Argentina avea echipa foarte buna (cu un Kempes dezlantuit), dar in semifinale au fost niste blaturi cat casa pentru ca gazdele sa intre in finala. Olanda a ratat o ocazi senzationala, apoi argentinienii au dat golul victoriei.

    Mexicul e o surpriza uriasa: abia s-a calificat. I-am vazut tarandu-se meci dupa meci, dar s-au calificat. Iar acum joaca pe viata si pe moarte. Si aici e diferenta: cine joaca pe viata si pe moarte are mai multe sanse decat cine stie mai mult fotbal dar “nu pune osul”.

    Suarez joaca pe viata si pe moarte, dar e bolnav. Trebuie institutionalizat, tratat si abia apoi pus in libertatea… jocului. Mare pacat.

    Neymar se simte in largul sau, e acasa, n-are inhibitiile care-l strivesc la Barcelona. Messi nu e decat la vreo 60% din potentialul de varf, dar geniul il salveaza. Nici Argentina, nici Brazilia nu are “o echipa de vis”. Fiecare are un jucator (poate doi) de vis, dar asta-i un cosmar in fata unor echipe care “oun osul”

    E cald pe aici. Si foarte umed.

  • Dana(Mara)
  • ALCOR

    @ Dorin Tudoran
    Aveti dreptate.

  • Dorin Tudoran

    Stiu si eu?

WP Admin