≡ Menu

Eu, fiul lor

Eu, fiul lor. Copyright © Polirom 2010

Tudoran – Revista “22”, Nr. 35 (1068)// 24 – 30 august 2010, ediția tipărită.

http://bit.ly/cwLhNO – Revista “Observator Cultural”, Nr. 5639, 27.08.2010

  • Nicolae Prelipceanu

    Sau: Înfiat fără voie.

  • Dorin Tudoran

    @ Nicolae Prelipceanu # 1

    Da, in noaptea Sfantului Bartolomeu, noapte in care, cum intreba un poet, dumneavoastra ce… faceam?

  • bob 45

    Marturisesc ca pe parcursul anilor recenti, am tot sperat ca vreo cateva nume sa fie legate de gura-lumii-slobode. Mai apoi, pacatuind de subiectivism, am incercat din rasputeri sa gasesc explicatii, motivatii, interpretari, circumstante atenuante. Acum ca nu mai este loc de nici un dorit echivoc, ma gasesc in fata unei triste realitati: un sinistru spatiu gol in amintirile mele.

  • Felictari, Dorine!
    Nu, insa, si lor! Pentru ca o astfel de paternitate trebuie numai asa detestata. Dar oare lor le pasa!?

  • @) Dorin Tudoran

    Deci, a aparut! Sa fie primit, frate! Cind ajung la Iasi, primul drum il fac la Polirom, sa iau cartea! Intre timp, am citit extrasele din OC. Vad ca sint si in 22, o sa mereg si acolo! Auguri!

  • CARAIMAN

    Citit.Tot. Interesat. Raspindit. Zimbit. Ris strimb. Placut rezolvat dilema grea! Caz greu! L’ère du soupçon? Bouche bée!!!? Salutari RI. Vorbim. Sper.
    S-auzim…

  • mariana codrut

    @Ma bucur ca a aparut cartea asta, Dorin, era necesar, e o treaba buna! Felicitari!

  • Dorin Tudoran

    @ Dorian Gellu # 4

    Evident -- nu le pasa.

  • Dorin Tudoran

    @ Liviu Antonesi # 5

    Multam. Nu, nu a aparut inca, dar e pe drum. Depinde cand ajungi la Iasi -- te cauta ea cartea acasa; daca am inteles bine.

  • Dorin Tudoran

    @ CARAIMAN # 6

    Multam. Transmit salutarile. Poate imi dati o adresa postala…

  • Dorin Tudoran

    @ mariana codrut # 7

    Cum spusei -- Nu a aparut inca, dar nu mai e mult. Daca este ori nu necesara…
    Imbratisari.

  • Pingback: Asociaţia 21 DECEMBRIE 1989 » Dorin TUDORAN: “Eu, fiul lor”()

  • Aoleu, nea Dorine ai publicat o carte! Sa te vad acum, luna de luna, la sectoru 3 cu declaratiile-n mina, de pensie, somaj si sanatate.

  • Domnule Dorin Tudoran,
    Si eu am dilemele mele, ca sa zic asa, dar pentru alta perioada a Romaniei mele (1989-1990). Cu toate acestea, intrebarile care vi le puneti mi le pun si eu.
    Otrava picurata in sufletul si constiinta romanilor (cei care o mai au!) lucreaza incet si sigur… din pacate.
    Va doresc asa cum imi doresc mie, sa ne facem bine!
    M-a impresionat in mod deosebit reflectiile dvs. din Ghidul cititorului…
    Va citez, regasind acelasi framantari, a caror nesolutionare va tine romanii si Romania pe loc:

    Soarta se răzbună: din acest moment, informatorul ajunge la mîna fostei sale victime. Cred sau nu cred tot ce spune ofiţerul că ar fi turnat informatorul? Îmi convine să cred sau nu? Sînt dispus să mai pierd încă nu ştiu cîtă vreme „doar“ spre a vedea, în măsura în care este posibil, care este contribuţia turnătorului şi care cea a ofiţerilor?

    Înverşunarea, patima, dorinţa de răzbunare pot face victima la fel de vinovată ca informatorul. Şi o victimă care se răzbună orbeşte ajunge încă o dată la mîna Răului. Este ca şi cum soarta te-ar bate din nou.
    Unele dintre întrebările la care nu am găsit un răspuns pe deplin convingător au fost: „Public ori nu documentele prin care CNSAS îmi deconspiră identitatea unora dintre informatorii ce m-au avut în primire?“, „Dacă dau numele celor şase, nu-i nedreptăţesc în raport cu ceilalţi 28 încă nedeconspiraţi?“, „Dacă nu dau aceste şase nume, nu devin tăinuitor?“, „Ce am de spus despre cei pe care i-am identificat, dincolo de orice dubiu, dar pentru care CNSAS nu mi-a dat nici o confirmare scrisă?“, „Ce am de spus despre faptul că identitatea unora dintre cei mai aprigi informatori, persoane de sprijin şi rezidenţi ai Securităţii, nu mi-a fost deconspirată pînă în momentul în care scriu aceste rînduri, din cauza protejării faimoaselor «interese de securitate naţională»?“. Şi multe alte întrebări de acest fel.

  • @) Dorin Tudoran

    Eu ajung pe 9 septembrie! Cum am vazut ca e deja tiparita si coperta, e limpoede ca va fi gata sa ma intimpine la sosire! Inca o data, felicitari si sa fie intr-un ceas bun! Imbratisari cretane, nu insa si mincinoase!

  • mihai rogobete

    Sunt convins că numai neputând înfrunta tortura coşmarului, Ştefan Agopian a spus că nu i-a putut lui Paul Goma citi cărţile. Apropiat sufletului meu, Mihai Buracu n-a putut să-şi amintească infernul Piteştiului decât pe hârtie, prin viu grai nefiind în stare decât să geamă. De felicitat este cel care vine din rai, nicidecum cel abia scăpat din iad. Nu m-ar putea bucura pentru dv., dle. Dorin Tudoran, decât gândul că nu-s totuşi mulţi cei pe care asemenea cârţi încă-i pot face să jubileze.

  • Dorin Tudoran

    @ neamtu tiganu # 12

    Ha! Ha! Ha! Buna. Il rog pe Emil Boc sa plateasca in locul meu si data viitoare, cand il vad, ii dau banii inapoi, caci va avea nevoie de multi bani data viitoare…

  • Dorin Tudoran

    @ D. Tudor # 13

    Intr-o zi ne vom face bine.

  • Dorin Tudoran

    @ Liviu Antonesei # 14

    Nu te grabi, stai pe-acolo cat mai mult…

  • Dorin Tudoran

    @ mihai rogobete # 15

    Fiecare jubileaza sau respinge dupa cum il taie capul si dupa cum il duce sufletul. Cum experientele acestea nu sunt transferabile, cel ce le-a infruntat ramane singur, fata in fata cu iadul (sau raiul) pe care l-a strabatut.

  • bob 45

    @ neamtu tiganu
    Nelinistea mea este la nivel maxim cu privire la sanatatea dumneavoastra. Tare n-as vrea ca golul din stomac sa se fi dus la cap…
    @ dorin tudoran
    Cat am putut si cat m-am priceput, am facut o plimbare prin unele Blog-uri bucurestene. Mi-ar fi trebuit un cutit care taie bine pentru… tacere!…

  • Domnu Bob, multumesc de grija..

    P.S Sunteti cumva ruda cu Bobu?

  • bob 45

    @ neamtu tiganu
    Sa va fie de bine!
    Nu, dar o intrebare imi vine spontan: dar dumneavoastra cu Boc…u?

    @dorin tudoran
    Mea culpa! Nu stiam de epidemia asta de decese, boli grave reale, boli diplomatice, boli publicate, boli inundate de lacrimi de crocodil. De primele, firesc, imi pare rau sau foarte rau. De celalalte, daca continua asa, sunt preocupata pentru spitalele noastre minunate.

  • divanuriletomitane

    Stimate Domnule Tudoran

    Sunt impresionat despre cum scrieti de Paul Goma si Mihai Botez. Primul va sfatuia sa va ganditi bine inainte de a pleca definitiv din Romania, pentru “ a nu va pierde tara”, al doilea, exclude prezentul si in ultima dvs. intalnire va spune ca “ orice ar fi fost, ori ce va fi, vreau sa stii ca v-am iubit…”. Pentru spatiul romanesc, “omul anti-sistem” prin excelenta va indeamna sa va ganditi bine la simbolul cel mai important al sistemului ( atunci, tara…), iar “omul-sistem” cel mai “de lux”, coboara din glaciatiunile sistemului in sufletul dvs fierbinte, incercat de atatea focuri…., care spera dupa anii 1989 ca va reusi nu doar sa opreasca focul gheenei comuniste ci va putea si contribui la reconstructia tarii pe care cred ca niciodata nu ati considerat-o pierduta. Pana acum, cand, iata, va anuntati sinuciderea ( “ hai sa acceptam ca m-am sinucis”…, pentru ca in acest caz nu e nevoie de reabilitare…., oferta refuzata de dvs. celor care odata incercau sa va ucida social ) . In contextul mitului Dracula, atat de indragit de americani, dar si tinand de termenul francez, “mort-vivant”, ma simt mult mai bine acum. Ma ingrijora faptul ca ramasese “valabila” aceea idee a dvs., ca va doare faptul ca nu va mai puteti da viata in vreo lupta…. Ati rezolvat magistral dilema…., tinand cont de autoblocajul Romaniei.

    In schimb, cred ca “Paul Goma”, acum, ar trebui sa spuna sa nu ne pierdem lumea, nu doar tara….E imposibil sa cred ca ceea ce faceti dvs. nu reprezinta “trasoare” de principii si valori pentru societatea americana. La fel in cazul lui Paul Goma pentru Franta, al Doinei Cornea pentru Romania. La alt nivel, Soljenitin pentru Rusia, Havel pentru Cehia, Llosa pentru Peru…etc. Scriati de blocajul societatii civile si de 2 solutii imaginate de dvs. : “ Viata in adevar “ ( a lui Havel, dar adaug eu, si a lui Ghandi -- Satyagraha) si “Antipolitica” ( a lui Korky Konrad, dar adaug eu, si a “sistemului” care incearca sa devina peren, de unde si “relativizarea” politicii…). Cand 100 de intelectuali ai lumii s-au adresat lui Vladimir Putin dupa tragedia intamplata in Osetia in acea scoala, am sperat ca va fi primul pas major al “lumii” spre Adevarul necesar societatilor. Jumatate de pas s-a facut odata cu implicarea Occidentului in problematica drepturilor omului inainte de caderea Cortinei de fier de dupa Razboiul rece. Daca s-ar fi continuat acel pas, pana la capat, cartea dvs. s-ar fi putut intitula, “Eu, tatal lor”, in ideea ca statul, inclusiv serviciile speciale, sunt ale cetatenilor, si nu invers. N-a fost sa fie. Nici macar la Soljenitin. Mai mult, acesta, mult mai provocat ( nu cred ca e usor sa duci povara unui Premiu Nobel pentru Pace ), si-a imaginat ca trebuie sa continue lupta. Desi situatia se schimbase radical….

    In aceste coordonate extreme, pot re-aduce in memorie mai usor incertitudinea indicata de d-nul Mihai Rogobete, sau relativismul clamat de d-nul Radu Humor, doi dintre colegii de blog care ma ajuta sa cred ca ideile mele nu doar ca pot fi interesante intr-un context dinamic, ci, mai mult, ar trebui sa-mi construiesc un sistem care sa poata absorbi si extensii, diferentiale sau integratoare, pe care nu le pot afla decat din dezbateri. “ Cunoasterea”, mi-e ca a ramas la fel de (i)nutila precum a botezat-o J.F. Revel….Am tot respectul pentru investitorul si omul de afaceri George Soros. Insa conceptul sau de Reflexivitate ( gandire- realitate ), util in investitii, este absolut nociv in societate ( principalul generator de incertitudine si relativism ). Soros doar l-a definit si ii urmeaza directia in societate. Noi ar trebui sa-i multumim pentru sinceritate, dar, gandirea ar trebui sa devanseze realitatea. Ceea ce nu mai poate fi doar opera lui Soros. Intelectualii sunt ori “fii” realitatii, ori “tatii” ei, in functie de atitudinea pe care o au fata de putere. Orice sistem politic, oricat de primitiv, este imposibil sa nu fi avut intelectuali in “ curtea carmaciului”….Asta chiar la nivel national, pentru ca la cel global e evident.

    Va scriu lucrurile astea cu infinita afectiune ( daca nu puteti fi “tatal”, precum incearca “Soljenitin” in “ Maica Rusia simtita de Petru cel Mare”, “fiul”, nici atat – de fapt cred ca acesta este mesajul principal al cartii dvs., ati ales solutia “sinuciderii”….) . Nici eu nu pot sa va scriu mai tot ceea ce trebuiau sa faca generatii intregi inaintea mea, nici dvs. nu puteti sa acceptati intuitiv idei prin care desfiintez mai tot ceea ce “se stie”…In ceea ce ma priveste, sper sa mai am timpul necesar…

    DD

  • mihai rogobete
  • Dorin Tudoran

    @divanuriletomitane #23

    Foarte interesanta observatia dvs. in legatura cu “omul anti-sistem” si “omul sistem”.

  • Pentru a publica o informaţie avem nevoie, după cum ştim, de minimum trei surse credibile. Cât cor de surse se îngrămădeşte în carte asta? E un recviem politic, o misă. Cu trei surse credibile îşi fac cruce cei care ştiu, securitatea nu ştia aşa ceva. E incitantă o asemenea apariţie . Şi coperta şi titlul sunt senzaţionale. Felicitări.

  • divanuriletomitane

    @ DT

    In termenii relativi ai mitului Dracula, nici “sinuciderea” dvs. nu mai pare a fi atat de alarmanta pentru Romania, cum, la cealalta extrema, nici “lupta continua” nu mai pune vreo problema pentru fortele status quo-ului…Ba, mai mult, in conditiile razboiului social brownian ( aparent…) luptatorii anti-sistem par a veni chiar din strafundurile lui….Exact aceleasi temeri “interesante” aveam si eu legat de actiunea anti-sistem ( dvs. ati devoalat faptul ca Paul Goma in nici un caz nu putea fi anti-sistem national inainte de 1990….: “ sa nu-ti pierzi tara”…. -- si eu m-am convins de asta citindu-i “Amnezia la romani”, la indemnul sau….), ca si de cea pro-sistem a lui Mihai Botez asociata de Radu Ioanid relatiei acestuia cu dvs. Iubirea nu are insa ce cauta in “sistem”, de unde “inalta tradare”…a lui Mihai Botez. Nu a dvs., ci a “sistemului”.

    Ii spuneam odata lui Claudiu Iordache, fiind intr-o situatie limita, ca societatea mai poate evolua doar prin tradari…A ras si m-a rugat sa-i permit sa ma citeze…Nu cred insa ca societatea e pregatita sa-si asume deschis aceasta realitate…Mihai Botez a tradat pentru un om, dar, in general, oamenii sunt obisnuiti sa tradeze pentru sistem…Solutia dilemei ? Oamenii pentru care merita sa tradezi sa poata da caracteristicile viitoare ale sistemului. Aici Mihai Botez nu s-a inselat in asteptarile sale. Depinde insa si de asteptarile noastre, ale celor multi, ne-desteptatiti de “sistem”…Cine ar trebui sa tradeze ? Cei care, oricat de “destepti” ar putea deveni, nu se pot desprinde de “prostia” celorlalti…Nu am asociat pana acum “kakistokratia” cu “desteptocratia”…O fac acum.

    Iesind din inclestarea care i-a definit ultimii zeci de ani, nu cred ca Paul Goma nu-si va da seama ca incrancenarea sa a folosit multora dintre cei care au creat si creaza forta “sistemului”. Nu cred ca nu si-a dat seama ca in materie de actiuni “anti-sistem”, cel mai performant este…”sistemul” ( exista si o “lege” teribila a marketingului : cand esti primul pe piata, ataca-te singur ! )…Paul Goma scria odata ca ce bine ar fi daca Romania ar face actiunea x. Si tot el spunea, blestemand destinul, ca e sigur ca tot “otreapa de Vadim” va fi cel care va face publica necesitatea actiunii x…Ce demonstratie poate fi mai buna, in materie de actiuni pro si anti-sistem ?

    In formula proprie pro-sistem, am ajuns la triada : 1. comunitate locala, 2. autoritatea absolventilor de facultati si licee ( prin focalizarea intalnirilor absolventilor ) pentru intarirea autoritatii profesionale pe domenii ( la primul nivel : ingineri, economisti, juristi, scriitori, medici…, la al doilea nivel : organizatii specializate gen CECCAR, ANEVAR, UNPIR, etc….) si 3. exilul romanesc ante si post-decembrist ( antedecembrist in integralitate, postdecembrist, cel universitar sau postuniversitar ) impreuna cu ONG-urile ce sustin drepturile cetatenilor. Ref. la exil, am citit o carte interesanta a unui medic roman, apropiat de familia mea, plecat in Germania prin anii 1980. Numele lui : Cornel Dimovici. Numele cartii : “VREMEA TRADARILOR”…M-am gandit ca poate reusim cu “IMM-urile” scriitorilor si ale exilului romanesc, ceea ce nu am reusit cu “transnationalele”…Desi, nici aici, daca se trece peste “Obsesia antiamericana” manifesta, peste cea europeana, mai discreta, nu e neaparat ca lucrurile vor ramane autoblocate ( mai rau, si autoblocante…).

  • divanuriletomitane

    @ 24 MR

    Va multumesc. Redau si 3 idei ale dvs. mai jos ( in rest, pe langa acea “proprietatea e un imprumut”…., am facut un fisier MR …) :

    Ce fel de solidaritate o tulbură pe cea care pare-se nu mai izbuteşte să închege complexitatea colectivităţii globale?

    Dovedit, fiinţa nu este un sistem unic, ci un zăcământ de sisteme, un creuzet de mentalităţi ireductibile cu potenţial mai curând regenerativ decât conflictual-distructiv.

    Convenţional, adevărul este mai puţin sensul vieţii, cât al continuei sale regenerări, prin sinteza tuturor faţetelor sale.

  • lucian burjuiul

    @DT
    Au trecut 25 de ani de cand ati plecat din tara si pentru multi tema este din ce in ce mai actuala sa nu mai spun personala. Motivul, motivele nu s-au disipat ci dimpotriva s-au amplificat. Lipseste opresiunea punctuala dar e prezenta cea atotcuprinzatoare care ne imortalizeaza in anonimat precum insectele in chihlimbar. Suferinta neimplinirii … ne transforma in fosile vii.

  • Dorin Tudoran

    @ lucian burjuiul # 29

    Iata un “progres”: de la “cadavrul viu” la “fosile vii”. Nu s-ar cuveni sa glumesc cu asa ceva si, de fapt, nu o spun ca o gluma…

  • lucian burjuiul

    @ DT
    Nu-i “progres”, in fapt e taman pe dos. E regres.

  • Dorin Tudoran

    @ Darie Ducan # 26

    Multumesc. N-am uitat ca am o obligatie fata de dvs. Sper sa-mi gasesc vreme sa ma tin de cuvint.

  • Dorin Tudoran

    @ lucian burjuiul # 31

    Faceam si eu haz de necaz…

  • Radu Humor

    Lentoarea si scarba cu care se apropie unii de adevaratele tragedii ale poporului roman ne costa pana la urma mai mult decat o reabilitare pe bune a celor peste care Comunismul a trecut cu senilelle tancurilor sau ale legilor inumane special create pentru distrugerea elitelor romanesti.
    Dar nimic nu mi s-a parut mai halucinant, decat aceasta tragere la raspundere a turnatorilor (majoritatea obligati prin santaj ordinar, avand de ales intre libertatea si functiile/slujbele lor si a celor dragi, si un prezumtiv rau pe care daca nu-l faceau ei celorlalti spre a se salva, il faceau cu siguranta altii , in timp ce cei care spionau si cercetau au ajuns din nou pe aceeasi pozitie:mrgreen:
    Acum e usor de apelat la constiinta si caracter, dar cand stateai cu “duba neagra” la poarta altfel se judeca totul !
    Si spre mandria noastra au fost si asemenea caractere puternice, care s-au autojertfit pe altarul demnitatii, preferand sa suporte si sa indure chinuri cumplite si apoi nedreptati strigatoare la cer pentru a-si apara camarazii de lupta, dar mai ales propriul cuget de povara mizerabila a tradarii.
    Felul in care au fost si mai sunt tratati asemenea Oameni, demonstreaza din pacate, ca vorba lui Tutea, jertfa lor, uneori suprema, n-a meritat :roll:
    Asemenea caractere se formeaza greu, si cel mai important , nu doar prin vorbe, ci si prin exemple, fie personale, ale celor care modeleaza constiinte, fie prin exemple de eroi ai neamului care s-au jertfit pentru ca sa dainuie ideea de Popor Roman , si care trebuie facute cunoscute inca din clasele primare, celor pe care am vrea sa le urmeze exemplul !
    Ce facem astazi pentru a ne legitima intr-un fel ca n-am trecut degeaba prin viata si prin spatiul acesta mioritic pe care niste netrebnici isi permit sa-l persifleze, aducandu-l in derizoriu ?!

  • Dragă Domnule Tudoran,

    Vă mulţumesc că nu aţi uitat. Când aveţi timp.
    Un gând bun. Vă citesc blogul mereu când fac revista presei. Cu încântare.

  • bob 45

    @ Radu Humor #34

    Citind cele scrise de dumneavoastra, imi doresc din tot sufletul sa nu fi inteles bine.

  • Radu Humor

    @bob 45
    Daca aflu ca nu sunteti singur in bob, s-ar putea sa detaliez , dar mi-e frica sa nu intelegeti acelasi lucru de care se pare ca inconstient va feriti :roll:
    Nu va desconsider puterea de a intelege , ci refuzul….

  • bob 45

    @ Radu Humor # 37

    Pe strada bucuresteana in care m-am nascut, “duba” avea parcurs obligat… Venea goala si pleca cu cel putin doi pasageri. Unora dintre acestia li s-au trimis pachete, altora li s-au facut parastase, altii au ramas doar in amintire pentru vreo 15 ani. Cum nu mi-a ajuns la urechi ca vreunul din cei putini ramasi acasa sa fi facut cariera in meseria lor (!), presupun ca turnatorii locuiau pe o alta strada.
    In 1980, cand ma zbateam printre destule dificultati, in urma unei generoase (!?!) recomandari, pentru mine s-a deranjat o cunoscuta si sinistra persoana. Cu toate riscurile (mari, va asigur), s-a intors la sediu cu buza umflata. Ce-i drept, eu am ramas cu dificultatile in locul unor avantaje de vis (nici o exagerare, jur!). Dar si cu ONOAREA intacta.
    Asa ca, vedeti dumneavoastra…

  • Dorin Tudoran

    @ Radu Humor # 34 & 37

    Mi-e teama ca bob 45 are dreptate la # 38. Nu toate “strazile” erau populate la fel…

  • bob 45

    @ Dorin Tudoran

    Raspunzandu-i domnului Radu Humor, m-a traznit un gand ciudat…
    Perioada era propice. Chiar daca vag, ne cunosteam. Nu cumva eu ar fi trebuit sa ma transform in javra si pentru dumneavoastra ?!?…

  • Dorin Tudoran

    @ bob # 45

    Nu prea inteleg… Cum adica: “Nu cumva eu ar fi trebuit sa ma transform in javra si pentru dumneavoastra?!?” ?

    V-am reprosat ceva? Dimpotriva, ii comunicam lui Radu Humor ca va dau dreptate.

    Ciudat.

  • bob 45

    @ Dorin Tudoran

    Imi cer o mie de scuze, m-am exprimat rusinos de gresit. Ideea era ca a existat o incercare de a ma transforma in JAVRA. Cum venea din partea unor persoane cu grad foarte mare era evident ca n-ar fi trebuit sa ma “ocup” de nimicuri ci de “dusmani ai poporului” de prim ordin. Avantajele cu care ma imbiiau erau pe masura… in tara si in strainatate. Inca odata, scuzati-ma.

  • Radu Humor

    @bob45
    Vreau sa stiti ca v-ati “umplut” de respectul meu sincer pentru cele detaliat aratate ! Numai ca cele spuse de mine nu vin deloc sa va contrazica !
    As zice ca dimpotriva :
    “Si spre mandria noastra au fost si asemenea caractere puternice, care s-au autojertfit pe altarul demnitatii, preferand sa suporte si sa indure chinuri cumplite si apoi nedreptati strigatoare la cer pentru a-si apara camarazii de lupta, dar mai ales propriul cuget de povara mizerabila a tradarii.”
    Chiar daca n-ati avut de suferit la fel de mult si pe oameni ca dvs v-am avut in vedere atunci cand am exprimat cele de mai sus !
    Pentru ca am fost oarecum intr-o situatie asemanatoare din pdv alavantajelor vremii :
    Am fost selectat, dupa ce am fost urmarit in mai multe meciuri sa fac parte din lotul lui “Dinamo’ la fotbal,dar in urma verificarilor facute am fost trimis sa joc la IMUM Medgidia, “pana ma razgandesc” !
    Si vorba cuiva :
    Una-i una, si alta-i alta !
    Asa ca-mi cer la randu-mi scuze pentru neclaritatea celor avute in vedere :
    Eu acuz faptul ca s-a facut atata tapaj si s-au indreptat fascicolele de lumina doar asupra colaboratorilor ( nu neg ca au fost si cozi de topor printre ei, care turnau pentru bani), in schimb in larma facuta fostii, si iata actualii continuau sa dirijeze din umbra !
    In schimb noi jubilam ca a fost deconspirat Mircea Ionescu- Quintus, ca sa dau doar un exemplu deosebit de elocvent !

    P.S.
    ” Duba neagra” a stat nu doar pe strada mea, ci chiar in fatza casei mele !
    Era una din sperietorile cele mai cumplite cu care se amuzau tovarasii, tatal meu avand tot timpul pregatit micul bagaj de plecare !
    Daca vreti sa fiu sincer pana la capat, numai pentru faptul ca jucam (fbine) fotbal la o echipa si comandantul securitatii era un impatimit de fotbal si un admirator al meu a facut ca duba sa nu ia pe nimeni.
    Dealtfel cand am vrut sa plec la o alta echipa mai mare , m-a chemat si mi-a zis, ca a doua zi (de fapt noapte :mrgreen:) dupa ce plec , “pleaca ” si tatal meu intr-o lunga calatorie. Numai atunci cand am fost remarcat de cei de la Dinamo nu s-a pus problema, dar acolo a fost alt obstacol de genul celor intampinate de dvs.
    Asa ca incaodata, respectul si compasiunea mea !

  • bob 45

    @ Radu Humor # 43

    Inainte ca Dl. Tudoran (si altii) sa se plictiseasca definitiv de noi,va raspund:
    -- Insumand anii la care au fost condamnati politic cei din familia mea, se trece de 50;
    -- Nu m-am “autojertfit” cum spuneti, mi-a venit spontan, din suflet si ca urmare a educatiei primite;
    -- Cei care au turnat, au facut-o din vocatie /bani/cariera nemeritata;
    -- Cu inteligenta, a fost posibil pentru multi sa evite infamanta racolare sau sa se autoelimine din ea declarand bazaconii, tortura fizica ne fiind prevazuta;
    -- Unica categorie care face exceptie, unii detinuti politici intrati persoane si iesiti “zombi”, pentru care trebuie sa existe umana intelegere;
    -- Peste tot si in toate conjuncturile se incepe cu “pestii mici” dar nu este zis ca nu se va ajunge si la cei mari. Speram.

    O curiositate: dumneavoastra sunteti aceeasi persoana cu Radu Humor cel cu
    BMW-ul? Imi doresc sa fi cazut in capcana unei “bascalii” chiar daca atroce…
    --

  • Radu Humor

    @ bob45
    Ma tem ca pricepeti mai greu, si vina nu-mi apartine :roll:
    Se pare ca din dorinta initiala de a-mi pune niste contre, ati apucat sa va aruncati asupra postarilor mele ( probabil ca dupa ce ati mai citit ceva si pe alte bloguri) asa ca va las, nu inainte de a va spune ca nu sunt cu BMW (era vorba de sediul din Munchen al celebrei uzine, care se auzea ca va avea soarta gemenilor americani :roll: ), eu am un VW Passat , si de obicei multa rabdare , desi uneori mi se pare ca o risipesc in zadar !
    Vedeti ca acel ceva in care ati alunecat/cazut nu-i deloc o capcana !
    Daca erati mai atent, era usor de observat si evitat 😉
    Dar cand pleci lansat din start spre a demola ceva, se mai intampla….

Next post:

Previous post:

WP Admin