≡ Menu

ediție post-mărțișor

Fuga pe

maRșarier – pagină de avangardă

Robert Desnos: Pelicanul, introducere și tălmăcire de Șerban Foarță

Liviu Antonesei: Vipuri și vipuțe la tot cartierul

  • Radu Humor

    Sunt ceva probleme cu postarile acolo, dar merita efortul !

  • mariana

    Pe mine m-a amuzat si :
    http://dailymotion.virgilio.it/video/x2mqyu_le-pelican_music
    Meritul d.lui Serban Foarta, caruia ii multumesc si de aceasta data.

  • mihai rogobete

    De nişte corecturi şi minţile noastre au nevoie, dle. Antonesei. Muzica de jazz provine din mahalale. Ca şi rap-ul, street-dace-ul; art-street-ul, în genere. Şi nu trebuie să explic ce-i cu sub-culturile, (anti sau contra), pentru a nu fi ierarhizate valoric. Sunt egale, pur şi simplu, pentru că, interacţionând chiar prin simpla alăturare -- un poet al metaforei nu poate ignora fenomenul -- generează semnificaţia fără semnificant -- refertilizează câmpul culturii.

  • @) Mihai Rogobete

    Domnu` Rogobete, din punctul meu de vedere, destul de departat de stingisme, ce spuneti d-voastra macane! Si chiar daca lucrurile ar sta dupa cum sustineti, nu credeti ca ar avea dreptul si minoritatile mai “reactionare” dreptul la cite o mica portie si de cultura de-a lor? Si vorbesc ca om care asculta si acum rock, jazz si blues, nu doar Bach si precalsici italieni!

  • mihai rogobete

    Szabiliţi dv., atunci, dle. Antonesei, care este de stânga şi care de dreapta, în formula apei: oxigenul sau hidrogenul? Fie şi cu formula lui Mack.

  • @) Mihai Rogobete

    Aici? Adica in Romania? Pai, nu exista, inf apt, nici stingam, nici dreapta, nici macar centru -- si nici macar in cazul apei!

  • mihai rogobete

    Ideea consta, dle. Antonesei, în participarea neierarhizabilă a subculturilor la regenerarea culturii. Nefrancezi, Apolinaire, Chopin, Brâncuşi, Modigliani şi mulţi alţii, prin culturile “minore” de provenienţă, au făcut chimia regenerării celei “majore” a Franţei moderne. La aceşti oxigen şi hidrogen m-a dus gîndul.
    Nimic nou sub soare: declinul Egiptului a pornit de la Exod; Faraon intuind paritatea regenerativă în procesul interfecundării subculturilor s-a împotrivit disperat perspectivei sterpezitoare.
    Nu-i rău, că-ncepem să nu mai avem stângă/dreaptă. Nu-i rău, că nu mai tranşem dualist realitatea. Nici oxigenul, nici hidrogenul nu-s maniheiste: de ce, să ne cramponăm pe o convenţie culturală care nu solidarizează ci atomizează? Ideile politice pot porni dialogul democratic numai dacă tăria vocilor lor nu depinde de bolşevicul număr al susţinătorilor. Fie şi maniheist, civilizaţia se opune barbariei ca şi democraţia culturală celei biologico-naturale. Compromis nu există; dezamăgindu-vă, nu mă dau prins nici de centru. Înainte de toate, demaniheizare mentală prin depolarizare socială; clasă de mijloc, întru echilibrare şi paritate doctrinară! Altfel, consumismul va desăvârşi comunismul.

WP Admin