≡ Menu

După 40 de ani – Pasărea cu zborul rece

  • fumurescu

    Felicitari (intarziate) pentru versuri si multumiri pentru cadou! Si, dupa 40 de ani, ati aflat pentru cine trece? Sau e ca la Hemingway, “Si de aceea nu fa niciodata intrebare pentru cine bat clopotele? Pentru tine bat!”
    Sarbatori fericite!

  • @ fumurescu
    Mai intai si mai de toate, Sarbatori fericite!
    N-am aflat. In plus, zboara din ce in ce mai multe pasari prin prejuru-mi. Inclusiv “Zboara cocorii”, cu tatiana Samoilova si Andrei Batalov. Ambii plecati.
    Clopotele nu bat ca in Hemingway. Trag precum in Caragialele lui Pintilie; “De ce trag clopotele, Mitica?” “De franghie”.

  • Beautiful and evergreen. Nici nu zici ca au trecut peste el 40 de ani. Si, totusi, pe la milocul anilor ’70, niciunui “vigilante” nu i s-au parut versurile dvs. prea metaforice si destul de subversive?

  • @ No Name/DP
    Poezia mea este scrisa prin 1969-1970. Cartea mea de debut a fost refuzata la cenzura de doua ori. A aparut abia in 1973. D’ale vietii.

  • ce surpriza placuta… sarbatori fericite!

  • InimaRea

    Cu doar 40 de ani în urmă trăiam în acel univers paralel? Nu se poate! Tre’ să fi trecut sute de ani, prea-i ireal. Ori om fi visat c-am trăit atunci. Se poate, eu mă tot visez în poza de atunci, nu în a de acum. Imaginea mea despre mine -- a trimisă la-nregistrare pentru posteritate vie, nu istorică -- s-a oprit la momentul acela. În vis, se perindă figuri bătrîne, ca la o parada a modei ( a dracului paradă!) doar-doar mi-oi alege una, de purtat întotdeauna. Și cu-așa dezgust le privesc! Cum să?… Eu! E ceva ce nu există și nici poate a.
    D’aia, pretini, vă fac o mărturisire, de Moș Ajun -- da’ o puteți citi și-acum, ce-are? Eu, care mă știți, mă angajez ca-n nici o viață viitoare să nu mai fac prostia de a-ncăleca universurile -- paralele, ne ori congruente, cum or fi. Îmi voi trăi toate viețile următoare într-o singură dimensiune. Știu că multe bucurii oi pierde da’ mai știu și că de pasărea cu zborul rece n-oi mai avea a mă teme, că n-a’ mai avea de unde-mi mai aduce nici vești, nici prevestiri.
    La’să zboare pentru alții!

  • Ontelus DG

    ,,Pentru cine plâng firmane, vestind rănile orfane”: un vers cât o lume, a oamenilor care suferă, într-o istorie irațională… Felicitări, domnule Tudoran și sărbători cu bine, dumneavoastră și cititorilor dumneavoastră!

  • @) DT

    De cita vreme n-am asculatat-o! Am pus-o pe FB, sa-si sporeasca auditorii. Cum insa o fapta buna nu ramine nepedepsita, cineva imi cere linkul de pe youtube, ca asa colectioneaza cintecele. Ma/ il depanezi?

  • mircea v. ciobanu

    Frumoase ca un colind, versurile cântate de Mircea Vintilă. Aşa că pică bine, nu e târziu! Felicitări!

  • Radu Calin Cristea

    Splendid poem, superb pus in muzica. M-am infiorat. Pasarea cu zborul rece e, asa e?, in migratia ei ciclica. Sa zboare mult si bine si cit mai departe si cit mai sus. Sa ne temem atunci cind vom auzi filfiitul ei aproape, foarte aproape, mult prea aproape. Faci bine ce faci pe lumea asta, frate Dorin, drept pentru care nespus te iubim, noi, prietenii tai, si te inconjuram cu dragul nostru.
    Plec la Viena de Craciun, in fosta Capitala a bunicilor mei. Imi pregatesc o portie de melancolie. Pe piine, cum se zice la popor.
    Sarbatori Fericite!

  • Mulțumesc pentru cântec.

    Versurile frumoase nu fac riduri.

    Apropo de Caragialele lui Pintilie, nu știu de ce tocmai îmi amintii replica:
    ”Lasă-i să moară proști”.

    Sărbători fericite vă doresc!

  • PS. Poate Inconștientul meu răutăcios și umbros s-o fi referit la cei care spionează -- dintr-o margine de gard -- viața acestui blog.
    Iartă-mi, Doamne, gândul rău!

  • Daca_nu_nu

    În 1969-1970, nu mă aflam pe lume încă…
    În 1973 aveam un an…
    (Cum să nu mă amuz de fiecare dată când cineva -- fie și involuntar -- îmi pune-n cârcă păcate securistice, comunistice etc.???)
    Eu m-am născut, am crescut, încep să-mbătrânesc, dar versurile sunt mereu valabile… Se va fi oprit vremea în loc, mai știi?…

  • mihai rogobete

    Sănătate, trai bun şi sărbători fericite ! Nu numai la anul, ci şi la mulţi ani !

  • Revin fiindca am reascultat melodia, cu atentie sporita la versuri (desi vers si melodie se contopesc minunat) si, oricat mi-as scotoci memoria, pot sa jur ca anii saptezeci, cand a fost lansat cantecul, eu n-am auzit de el, nu l-am ascultat niciodata, pana azi noapte. Cred ca tovilor nu le-au priit deloc fiorul lui metafizic, tristetea sumbra si, cu atat mai putin, “himerele” care-l locuiau pe poet. Pai, cum asa, “himere”, nu certitudinea victoriei socialismului (dupa Tezele de la Mangalia, N.B.), bla-bla-bla? Asa ca nu-mi ramane decat sa cred ca melodia a fost difuzata extrem de rar, daca o fi fost, fiind ea ascultata mai mult in reuniuni informale, si, probabil, numai in unele cercuri cu care n-am avut sansa de a ma fi intersectat.

  • @ No Name/DP

    Nu sunteti prea departe de adevar. In primul rand, eu nu scriam poeme tocmai bune pentru a fi recitate/cantate pe stadioane. Chiar i-am descurajat pe cativa dintre prietenii mei sa le tranforme in cantece. In al doilea rand, asa cum indica documentele din dosarul de Securitate, eram urmarit inca de pe la mijlocul anilor ’70, asa ca o melodie sau alta compusa pe versurile mele nu putea fi decat una destinata “uni cerc limitat”.
    Iata inca una cu prietenii de tinerete Evandro Rossetti (doctor) si Sorin minghiat (arhitect).
    rel="nofollow">

  • Dezideriu Dudas

    Brancusi, cu „zborurile” lui spre infinit, era „decadent”…dvs., cu „zborurile” dvs. “reci”, erati „bandit”….O sa folosesc viziunea. Tocmai ma pregateam sa fac o demonstratie complicata ca „zborurile” lui Brancusi nu prea ne-au fost de folos si noua ( plecand de la dialogul Brancusi – Titulescu )…Desi sariti tot in „barca” lui Brancusi, viziunea dvs. rece imi va fi folositoare…

    Va asigur ca apropierea nu este fortata ( exista si diferenta specifica : infinit fara ghilimele, rece, cu ) in viziunea pe care o propun ( rolul social al artei…). Mai ales ca sistemul de idei pe care-l am in vedere se va numi PARTICIPATISMUL…Fara dvs. nu as fi putut face vreodata deosebirea intre ideile lui Jean Francois Revel si ale altor mari ganditori ai lumii…Sau daca as fi facut, probabil eram in „căpiţa tismaneana”…Dupa cum mai scriam, fara a-l considera pe „transoceanic” de vreo factura malefica deosebita…Din contra, partea buna din el il face extrem de eficient…Lucreaza si el cu „marfa” oferita…de istorie. Un termen foarte vag, dar „cenzorii istoriei”, nu mai este un termen deloc vag ! Aici e partea negativa a lui. Se face ca ploua ! Ca de „Vantu” tocmai pare a se fi dezis…”Vorba”grea la el, cand spune una…, in context, s-ar putea spune ca vom scapa de „vant”, tocmai ca sa vina „furtuna”…Nu stiu insa daca la Polul Nord e posibil…

  • @Radu Calin Cristea

    Sarbatori fericite si tie!
    Daca tot esti la Viena, da o fuga la Salzburg — acolo Craciunul e fabulos ca si muzica din catedrala.

  • Dana

    Multumiri. Nici eu nu stiam de existenta melodiei si am cautind cite ceva care sa ma ajute la talmacirea poemului am aflat si de albumul “Nu trantiti usa”. Era si o trimitere la Radio 3 net pentru a asculta albumul, dar de cind s-a modificat pagina home la Radio 3 net Florian Pittis parca au sters si arhiva. Parca era mai usor de accesat inainte. @Daca_nu_nu, in 69 ma nasteam, dar ne putem imagina cum a fost in acel regim comunist. Bine ca s-a terminat, numai ca se schimba regimurile politice dar ramin partile negative din “natura umana” care se cam tot regenereaza, primesc alte denumiri, opresiunea tinde sa se “legitimizeze”.
    Un album de colectie.
    Sanatate si sarbatori fericite!

  • Liviu Georgescu

    Frumoase in miez si in vestire si versurile si cintecul si iamginile.
    Felicitari si sarbatori fericite!

  • @ Liviu Georgescu

    Mulțumesc. Ție și alor tăi -- Sărbători fericite!

WP Admin