≡ Menu

Dreptate capitală

Cu admiratori și denigratori aprinși  mai  abitir decât  cărbunii din nu știu ce șemineu, discuțiile despre Rodica Culcer dau în clocot. Acuza supremă este cea de partizanat politic; inacceptabil, atâta vreme cât este plătit/subvenționat cu bani din bugetul unei instituții publice.  

Rolul de propagandistă asumat de Rodica Culcer în sprijinirea unui grup politic este dincolo de orice dubiu. Dar, hai să fim serioși: cine menţine în funcții cheie la TVR  jurnaliști pentru care importantă este informația, nu apartenența politică a celor despre care este vorba în știri și informații?  

Rodica Culcer este o jurnalistă care nici nu poate scoate din moarte clinică un subiect convenabil protectorilor ei, nici nu  poate “lichida” cu totul o știre jenantă pentru aceiași suspuşi. 

Cu ani în urmă, am fost un admirator al Rodicăi Culcer. Am crezut că aducea un exemplu al mult căutatei deontologii profesionale. Apoi am început să mă întreb dacă nu era vorba, mai degrabă, de o excelent-însuşită artă a machierii. 

Nu îmbujora, întotdeauna, strident obrăjorii mortului apropiat și nu punea, mereu, un vânăt excesiv pe obrajii mortului celorlalți. Nu făcea, de fiecare dată, mai discret cucuiul din fruntea amicilor politici și nu scotea, obsesiv, în evidență coșul din bărbia celorlalți. 

Încep să mă tem că a fost vorba de o glazură, care s-a topit sub dogoarea partizanatului politic. Ca și aura de a fi lucrat cândva la BBC. Că specia “ziarist independent” este la mare ananghie, nu mai este, de mult, o noutate. Asta nu înseamnă că fiecare nouă dovadă este mai uşor de înghiţit. 

Sigur, Rodica Culcer poate încă  să amestece, ad nauseam, cu făcălețul un aluat care nu există, lăsând multora impresia că întoarce pe toate fețele cel mai arzător subiect al zilei. Rodica Culcer poate să pară un fel de pandant mortăcios la golănia vibrantă a unui Mircea Badea. Coerentă, foarte bine informată, cu o excelentă înțelegere a mecanismelor politicului, stăpână pe sine și mai mereu politicoasă, Rodica Culcer scrie foarte bine şi poate, încă, să producă un oarece sentiment al dezbaterii deschise.  

Apariția “pe sticlă ” este altceva. Mai ales când se produce în direct. Aici problemele se multiplică. Mă refer, firește, la problemele Rodicăi Culcer, nu la problemele telespectatorilor – oricum cu păreri  diferite.

În opinia unora din cei care nu o suportă, lipsa de probitate profesională a Rodicăi Culcer nu este egalată astăzi decât de ifose insuportabile.  În opiniile altor critici, tupeul Rodicăi Culcer nu este egalat decât de mediocritatea ei profesională. Toate acestea, și multe altele de acest fel, sunt simple reacții. Personale. Foarte personale. Chiar umorale. Subiective până la o nedreptate foarte ușor de probat. 

În acest moment este nevoie de dreptate capitală pentru Rodica Culcer.  

S-au scos la iveală documente despre trecutul pre-BBC al Rodicăi Culcer: aprobări foarte înalte pentru includerea în delegații restrânse călătorind în străinătate pe vremea lui Ceaușescu; trecerea pe la/tangențial cu Era Socialistă. Etc. Toate acestea mi se par irelevante. Sau, dacă vreți, cu mult mai puțin relevante decât doresc să le impună cei care vor neapărat capul Rodicăi Culcer.  

Ilustrație & Copyright 2011 - Alex Dimitrov

Ce nu s-a cerut încă – spre a scuti definitiv oameni ca Rodica Culcer de suspiciuni extrem de abrazive – este un lucru simplu: ”Fișa de sarcini/de post”, adică îndatoririle pe care şi le asumau față de autoritățile române cetățenii români care obțineau, de la autoritățile respective, aprobarea de a lucra pentru ambasadele din România în perioada 1948-1989. 

Alături de decizia prin care, în 2007, CNSAS confirma că Rodica Culcer nu a colaborat cu Securitatea, publicarea acestui document ar avea darul să descurajeze discuţiile parazitare şi să le încurajeze doar pe cele privind incompatibilitatea între partizant politic şi retribuirea lui din bugetul unei instituţii publice. 

S-ar putea răspunde că un asemenea “document tip” nu a existat. Că este produsul mitologiei cârtitoare și colective a nevrozei pre și post-decembriste.  

Recunosc, până și asta este posibil. Dar atunci s-ar putea naşte întrebarea: ce a fost, totuşi, imposibil  “pe vremuri”?  Alţii ar putea merge chiar ceva mai departe, amintind că nici nu s-au născut cu toţii ieri, nici nu au fost făcuți cu degetul. Chiar dacă, uneori, unii dintre ei sunt arătați cu el. Şi, sincer vorbind, m-aş gândi foarte mult înainte de a-i contrazice pe cei care ar avea o asemenea reacţie.

În sfârșit, mă întreb ce ar face cu el, dacă l-ar obține,  cei care vor, cu tot dinadinsul, capul Rodicăi Culcer? 

Să fie atât de irepresibilă tentația de a vedea cum ar fi cu Andreea Pora — această  Roșianu de semn politic opus   de neuitatului Cornelius — în locul Rodicăi Culcer? Iată o vocație sinucigașă pe care nu o pot înțelege ușor.

A spera că astăzi se poate obține mai mult decât o asemenea rocadă este o iluzie. La fel de păguboasă ca altele – din trecut, prezent și, cu voia dumneavoastră, din viitor. 

Clientelismul politic este un soi de prezent continuu. Singura lui virtute este tocmai aceea că nu are (o singură) culoare politică. 

 

  

  

   

 

  • Radu Humor

    Atata timp cat ai un presedinte(de tara!) cu un asemenea pedigri, oamenii care ocupa posturi ca cel luat (de ce ?) in discutie nu vor putea sa fie in nici un caz mai buni .
    Rodica Culcernu este de loc avantajata (cum crede ea probabil !) de aparitiile televizate !
    Si nu doar pentru ticurilecu care s-a pricopsit pe parcursul unor practici indelungate, dar si pentru ca are un fel “de a se intrece”, propriu femeilor care mai cred inca in farmecul lor, de mult trecut, de care s-au bucurat nu numai romani, ci si alte nationalitati, dar asta cam de mult, pe vremea cand facea, unde trebuia, rapoarte despre Adrian Paunescu ( mizerrabila atitudinea ei la moartea lui !).
    Cat despre teama schimbarii ei cu cealalta creatura adusa in discutie ( Andreea Pora!) mi se pare ca plecati de la o premiza gresita :
    De ce ea (AP) si nu dvs (DT), de exemplu ?! 😉

  • @) Dorin Tudoran

    In ce priveste reprosurile, aparent divergente, ce se fac d-nei Culcer, eu cred ca e mai bine sa adoptam o conduita ecumenica, deci sa le socotim complementare.
    Sint de acord cu constatarea finala -- e bine ca avem parte de un clientelism pluralist, nu de unul monolitic, ca pe vremuri!

  • andrei_insc

    Bun, ce-a facut doamna Culcer pe vremea “vechiului regim” e un lucru (si ar trebui clarificat, sigur)…Dar de declaratiile dumneaei de la intrunirea Institutului de Studii Populare (semnalate de Costi Rogozanu http://www.criticatac.ro/4028/sefa-stirilor-tvr-despre-cum-le-dam-parintilor-saraci-sa-bea-prin-circiumi-cum-arata-dreapta-violenta/) urmate de declaratiile sale despre Rogozanu (care cica ar zice asta pt ca e “de-al lui Vantu”), urmate de “verdictul” dat de TVR (“n-a fost nimic in neregula”) ce ziceti ? Ca nu stiu daca acele declaratii sint neaparat asa de scandaloase cum i s-au parut lui Costi Rogozanu, dar ma gandesc ca “sefa stirilor TVR” ar trebui sa pastreze cat de cat o oarece impartialitate…Macar putin, acolo…

  • victor L

    Nu ca ar conta, dar nu imi place deloc Andreea Pora; or` ca ar face valuri aceiasi parere zlaba care o am despre Rodica Culcer.
    Dar nu mi-e rusine deloc nici cu Hurezeanu.
    Sa fie o boala a ziaristicii autohtone? nu stiu.

  • InimaRea

    Nu ma intereseaza Rodica Culcer. Mi-e pefect perpendicular daca “a fost” ori ba, cita vreme manifesta activismul specific acelor vremuri. Pentru mine, e proba ca este endemic oportunismul -- venit din carierism, arivism, primitivism intelectual (o sa explic altadata sintagma asta). Dv ii prezentati aspectul de “clientelism politic”. Ok, si activistii de partid sufereau de sindromul asta, nu? De aici, senzatia de “prezent continuu”.
    Socotesc indreptatita cererea ‘capului” ei. E singura metoda de lupta politica eficienta cit de cit -- eliminarea cate a unei piese agresive, din tabara adversa.
    Schimbarea pe care ati observat-o la RC vine din radicalizarea luptei politice. Nici Puterea, nici Opozitia nu-si mai permit nuante, subtilitati, politeturi si fineturi. Se da la gioale, tare, fara mila. Cind “nu pune osu'”, pleaca -- simplu. Ei, madama asta vrea sa mai steie o tura -- c’est tout.
    Suportati o veste proasta? Aveti sansa de a o vedea jucind si-n tbara adversa. La urma urmelor, piesele sint ca la sah -- albe si negre. Dupa fiecare partida, se-ntoarce tabla. Daca intelegi “jocul” si-ti place, n-ai de ce te supara pe nebunul alb de cimpuri negre ca da sah. Dar poti spune “trebuie dat jos nebunul asta”.

  • Shadow

    @Dle Tudoran

    Stiti vorba aia romaneasca “cine nu risca nu castiga” sinucigas ori ba :-).

  • Nicolae Prelipceanu

    Am senzaţia că mulţi dintre noi simt nevoia revanşei: au avut ei (ai lui Iliescu) televiziunea lor, unde se făcea ceaţă cum trebuia sa filmezi ceva neconvenabil puterii feseniste? De ce să nu avem si noi una unde se face senin când e să-i prindem în offsaid pe Ponta sau pe Antonescu şi se mai înceţoşează când ai noştri nu-s chiar ochei? Poate că echilibrul se restabileşte şi aici ca la orice cântar: după mai multe mişcări dezechilibrate, când la dreapta, când la stânga, în cazul ăsta stânga şi dreapta neavând nici o conotaţie politică, ci doar rolul de determinant spaţial obişnuit. O fi perioada cât avem cu toţii pojar şi altele, numai că ea nu se mai termină; vin alţii care-şi spun în sinea lor: dar n-avem şi noi dreptul să facem ca ei, măcar puţin, un mandat-două, aşa, ca să fim chit? Şi atunci personaje precum cele citate mai sus persistă şi, vorba aia ardeleanească, “prospiţiază”.

  • Dorin Tudoran

    @ Radu Humor

    De ce nu eu?!? Din multe motive. Unul dintre ele ( recunosc, cel mai firav!) fiind acela ca nu sunt interesat de asa ceva.

  • Dorin Tudoran

    @ andrei_insc

    Despre asta este vorba: echidistanta vs. lipsa ei.

  • Dorin Tudoran

    @ victor L

    Dincolo de optiunile politice: nu cred ca ii putem pune in aceeasi categorie profesionala pe AP si EM. Ma rog, cel putin eu nu pot.

  • mihai rogobete

    Când, evidenţiate în polarizările lor extremiste, exclusivismul şi intransigenţa suprapun până la identitate „specificităţile” stângii şi dreptei politice, disociaţia este falsă, inoperantă, buna judecată ţintind principiul, disociativismul. Extremismul, reţeta tranşantă, ca modalitate de judecată. Rădăcina terţiului exclus a decisivului „ori-ori” creşte din mentalul tribal-maniheic al tăieturii cosangvin/extrasangvin, activând doi procesori de mentalizare: simetria/asemănarea şi antisimetria/contrarietatea. Dacă semenul se legitimează prin cosangvinitate şi contrariul ne-semen prin contrarietate, „a fi”, teza existenţei consfinţeşte, sacralizează dreptul de a fi, ( sau calificativul ierarhizator de „ fi mai” decât semenul) numai pentru cei care sunt „mai semeni” sau semeni, fizic sau mental -- patriarhalismul socotind „mai semen” bărbatul, „mai puţin semen” pruncul spartan fără vitalitate; ideologismul socoteşte „mai puţin semen” disidentul cu sângele doctrinar alterat. În mentalul tribal, extrasangvinul şi oricine gândeşte altfel decât dualist „ne-fiind”, trebuie să dispară. Stoarsă din terţiul exclus, teza maniheismului dialectic, cea a unităţii şi luptei contrariilor prevede unitate numai pentru co-ideologi, şi luptă până la anihilare cu cei contrarii. Cum alteritatea ideologică este nu numai neacceptată, ci şi suprimată, şi cum numai prin disponibilitatea diversităţii mentalizatoare poate fi posibilă autoreflexivitatea, dobândirea unei conştiinţe de sine prin deschidere relativizatoare este irealizabilă mentalităţii tribale -- funciar, totalitarismul instituţionalizându-i autismul. Stânga şi dreapta sunt alternativele obscurantismului dualist, nicidecum ale altui fel de a gândi şi trăi.
    Cu ce este mai breaz trialismul valoric bine-adevăr-frumos, raţionalismul, pentru care „a fi” înseamnă „a fi cunoscut cauzal”, sau „a nu fi cunoscut”, exclusivist, în felu-i, şi intransigent faţă de „a fi cunoscut analogic, (asemeni sau contrar)”, faţă de „a fi cunoscut probabilist sau relativist”? (Pentru raţionalist, tot ceea ce n-are o cauză constituie necunoscutul -- posibil însă de cunoscut -- cauzal.) Cu deschiderea posibilităţii.
    Intrinsec, specific maniheismului, procesorul contrarietăţii nu face, din raţionalism, contrariul dualismului, ci, prin ireductibilitatea dintre logosurile anti/simetrie şi cauzalitate, ireductibilul lui. Dacă dualismul nici nu concepe raţionalismul, prin deschidereal posibilităţii cunoaşterii cauzale, raţionalismul îl tolerează. Dacă maniheismul fundamentalizează religia şi artele dualist, raţionalismul, teoretizându-le, nu numai că le tolerează, ci chiar le asimilează. Ierarhizând, de la cauza cauzelor la finalul teleologic, raţionalismul oficiază cultul progresismului. Colaboraţionalismul cu „superioritatea” întru evoluţie, parvenire. (Dualistul cultivă cârdăşia simetristă cu rudele, clanul sau neamull: e naţionalist. Pentru intransigenta şi exclusivista fiinţă dualistă rural-tribală, autoritatea raţionalist-socială „neexistând”, nici gândul de a-i fi colaboraţionistă nu există.) Intelectualitatea nici nu-şi repudiază colaboraţionismul odată ce toleranţa raţionalistă îl supracauzează.
    Numai două de-ar fi mentalităţile care ne structurează cultura, deşi, chiar dacă-s numeric inferioare cele probabilistă şi relativistă, formate de educaţia specială, au importanţă egală în anatomia cultural-socială – ele, dualismul şi raţionalismul ar trebui să constituie „stânga” şi „dreapta” ale căror dinamică, echilibru, joc de forţe şi gestiune generală să definească procesul politic. Parti-pris, partinitate? Numai cu partea de mentalitate insuficient susţinută numeric, pentru echilibrul total. Echilibru? Pentru ca toate mentalităţile să poată vorbi şi fi auzite.

  • Dorin Tudoran

    @ Nicolae Prelipceanu

    Da, da, da… Ca si zicerea din Maramures: “Don’t get mad, get even!” Numai ca, baietii acestia/fetele acestea “sunt chit” pe banii contribuabilului, nu?

  • Dorin Tudoran

    @ Shadow

    Mai stiu o vorba: “Be careful what you wish for…”

  • mihai rogobete

    Pregătindu-mi în postarea anterioară concluzia, pot spune despre dna. Rodica Culcer, că, dacă s-a împotrivit maniheist stângismului tribalist, într-o primă perioadă, pentru a înviora şi fortifica inferioritatea dreptei raţionaliste, ori părăseşte tribuna, misiunea fiindu-i consumată, ori îşi demaniheizează discursul, echilibrându-l raţionalist, în favoarea retoricii democratice. Însuşi dl. Liiceanu trebuie să renunţe la vulgaritatea moralismului tribal pe care-l proferează, sau să iasă din scenă, dacă, istoricitatea eticii nu l-a convins că alta este morala socială modernă. Colaboraţionalismul raţionalist al dlui. Patapievici încă mai are ce spune.

  • M. Oproiu

    Domnule Tudoran,
    Dece sa judecam numai prin prisma- ori-ori ? Exista si varianta simetrica -- nici-nici. Nici RC, nici AP. Din pacate piata este pustie. Actorii sunt numai mimi, invoca imediat dreptul ascultatorilor de a fi informati si se considera sublimi cand raspund savant… a--a—a—a.

  • Shadow

    @Dle Tudoran

    Absolut in romaneste suna : “cum ti-ai asternut asa dormi” si e si ea valabila.
    Chiar foarte valabila de vre-o 20 de anisori incoace.

  • Dorin Tudoran

    @ M. Oproiu

    Mai limpede: cine se afla la putere nu pune/mentine in asemenea pozitii, decat extrem de rar, oameni de care sa nu fie “sigur/siguri”. Cine spera ca o eventuala (si cu totul improbabila) demitere a Rodicai Cuulcer ar putea aduce pe pozitia respectiva o persoana din “tabara cealalta” sau una echidistanta se inseala.
    Poate ma insel…

  • Dorin Tudoran

    @ Shadow

    Da, este…

  • napocitania_napocala

    dom’ tudorane,
    citindu’va, ca si pe multzi dintre comentatorii d-voastra, imi dau sama ca’s definitiv si iremediabil defect!
    rodica culcer, cu tot cu cacofonie, si cu tot cu antecedentele securistice prezumate (da’ serviciili essterne americane ce’or pazit?), a ajuns dusmanca popo’ului, alaturi de a. pora, alta figura sinistra, nu’i asa? ce ne fac sa regretam perioadele d’avint rebolutzionar de pe vremea mult mai comestibililor r. theodorescu, titus liviu popa (sau cu il chema!) or sassu…
    e drept, un a cornea (jidanu’ drak!) un patrascoiu (si asta’i jidan?), tia serbanescu, neamtzu, plesu, liicheanu or car’ or mai fi (ca nu prea ma uit nici la astia!) ne lipsasc de placerea d’ai avea, si aci, pe d’alde nistorescu, hurezeanu (febletzea d-vostra, si, pin’ in 2003-2004, si a mea!), srs, boda, ctp, etc, ca lista’i prea lunga!
    e evident ca’s niste amatori, cu rating de picioru’ broastii, ce vor fi maturatzi de “realitatea” care vine peste noi buluc, cu spagatu’ pe doo scaune portstindard, si nici nu ne vom mai aduce aminte de existentza lor peste nici zece ani.
    da’ poa’ sa’mi zica si mie cineva, lasindu’l d’o parte pe “teluricu” basescu, cind oamenii aia au sustzinut altceva, pe parcursu’ ultimilor doo’j de ani, decit ce sustzin azi?
    au fost ei parizanii mineriadelor, securistilor (chiar de basescu’i cel mai mare dintre ei), infractorilor de toate gradele si culorile?
    asta lasindu’i dreac pe politruci!
    ps:
    monica macovei va place?

  • Radu Humor

    @Mihai Rogobete
    Ati clarificat mai bine decat ar face-o chiar Crin Antonescu. ce a stat la baza aparitiei USL, dar mai ales ati dat prilej de justificare unora de a o lua pe tarlaua ideologica conform binecunoscutei formule ” ca pisatul boului ” :roll:
    Pana la urma, “dacă maniheismul fundamentalizează religia” iar ” “raţionalismul, teoretizând-o, nu numai că o tolerează, ci chiar o asimilează”, de ce sa nu observam ca prima “pozitionare in spatiu” a celor doua doctrine a facut-o chiar Dumnezeu, prin asezarea celor buni si drepti la dreapta (Sa !).
    Numai ca si aici unii sustin ca depinde cum/de unde il privesti pe Dumnezeu , care bun si rabdator fiind ne lasa sa ne contrazicem in continuare :roll:
    Cat despre RC , ea n-ar trebui “sa paraseasca tribuna” asa cum ii cereti ( de unde n-ar putea sa marcheze :roll: ), ci chiar terenul, de unde vad ca marcheaza in timp la ambele porti, fara a tine cont de schimbarea terenului in pauza dintre un regim si altul, ceea ce inseamna ca uneori mai marcheaza si in propria poarta, tinand strans cu dintii , doar de propria-i …soarta 😉

  • Dorin Tudoran

    @ napocitania_napocala

    dom’ nikule,

    sa le luam babaeste, adica pe rand, ca sa nu le incurcam:

    1. m-ai intrebat (mirat), de doua ori parca, de ce-mi place de matale.ti-am spus: spui, cu mult umor, lucruri serioase. cum ma uit pe bloguri, unul dintre primele pe care le citesc este cel al lu’ matale.

    2. acu’, nu trebuie sa profiti ,isheleshte de simpatia mea si sa ma amesteci cu cine iti vine sub pana de scris. adica, eu incerc sa scot discutia de la chestii cu securitatea, zic ca rodica culcer a primit docoment de la cnsas ca nu a colaborat; mai zic ca de s-ar explica limpede ce trebuia ori nu trebuia sa faca (pentru “romanica”) un angajat roman la o ambasada straina ar dezamorsa tiribombele, iar matale ce faci? lasi sa se inteleaga ca ma refer la antecedente prezumate. dom’ nikule, eu daca vreau sa ma refer la ceva, chiar o fac.

    3. discursul lu’ matale despre cornea, patrascoiu si altii l-am citit chiar pe blogul lu’ matale. dar tot nu am legatura cu ce acuzi in el. ba, iti mai dau si dreptate; cu exceptii minime, fiindca diferentele specifice intaresc numitorul comun.

    4. rodica culcer nu este in ochii lui moi dusmanca poporului. prin partizanat politic retribuit de la stat, a devenit dusmanca propriei (sale) reputatii. daca matale crezi ca asta e bine, eu, unul, crez ca nu e bine. si a devenit si dusmanca functiei cheie pe care o ocupa, si daca o tinem tot asa, pleac-ai-nostri, vin-ai-nostri, cred ca in curind iti pui iarasi, ca pe timpul lui ceausescu, antena pentru bulgari…

    5. andreea pora sare la carotida oricui si prea repede daca acel “oricui” zice ceva de cei pe care-i simpatizeaza ea politic. nu se face. sau, se face, dar nu da bine.

    6. da, imi place monica macovei. am si scris la gazeta despre asta. dar nu cred ca asta o ajuta. nu-i poate aduce decat un vot in plus, dac’o veni vorba de asa ceva…

    7. asa, ca sa terminam pe o nota profunda: matale iti amintesti cine l-a poreclit pe r. theodorescu “ciufulici”? daca nu iti amintesti, intreaba-l, si o sa vezi de cine se plange.

    cu simpatizatziune, pana la uratziunea finala!

  • Maria R.

    Ati pus punctul pe i:”Ce nu s-a cerut încă…este un lucru simplu: ”Fișa de sarcini/de post”, adică îndatoririle pe care şi le asumau față de autoritățile române cetățenii români care obțineau, de la autoritățile respective, aprobarea de a lucra pentru ambasadele din România în perioada 1948-1989. “.
    Ma tem ca unii de pe meleagul carpato-danubiano-pontic si-ar cam scapa peste picioare caramizile cu care se bat in piept,iar pietrele cu care dau in altii,ar capata traiectorii de bumerang.
    Ce-i drept,ar fi no use,avand in vedere ca spiritul civic la romani geme ca apa-n biscuiti.

  • Florin Iaru

    @Inimărea
    Eu cred că e dragoste la mijloc. Jur că am văzut sclipătul visător în privire. Nu e carierism. Doar idolul este într-un amurg teribil. Carieriştii părăsesc puntea!

  • mihai rogobete

    @R.H: Nimic mai greşit decât maniheistul îndemn de a lupta cu armele adversarului, victoria nefiind obţinută nici de unul nici de celălalt, ci de armele care scot ochiu pentru ochiu şi dinte…, de barbarie -- acesta-i unicul rezultat al confruntării maniheice a stângii cu dreapta, dualiste, nicicum altul. (Nu luându-te-n clanţă cu vecina mahalagioaică o domoleşti, ci, răspunzându-i elevat, smulgând-o din transă, căci “n-are cu cin’ să dispute”.)
    Nu stânga sau dreapta pun în primejdie democraţia, ci, prin ambele, mentalitatea care le disociază: maniheismul tribalizator. La totalitarism duc şi bolşevismul şi menşevismul. Nu dintre ele avem de ales, ci peste ele, între barbaria totalitară şi civilizaţia democratică.

  • Dorin Tudoran

    @ Florin Iaru

    Daca e vorba de amor, nu mai este nimic de facut. Continuu sa cred ca glumesti. In privinta carieriesmului, ai dreptate. Pai, atunci poate ai dreptate cu varianta cealalta….

  • InimaRea

    Iaru: D-le, ce-i al lui, e pus deoparte -- Basescu are mina buna la femei. Si-a ales amazoane una si una -- y compris Monica Macovei -- gata sa mearga pina-n pinzele albe din devotamentul personal fata de El. Nu c-ar fi inventat el asta, cica Geddafi avea o garda retoriana formata exclusiv din amazoane nemiloase.
    Uite ca nici nu stiu ce-mi veni sa ma gindesc la Moamar, cind fu vorba de Basescu. Afurisitele de asociatii de idei!

  • Dorin Tudoran

    @ InimaRea

    Or fi asociatiile de idei afurisite, dar oamenii…

  • N-aş paria pe lucru’ acela foaaarte mare, Rodica Culcer fiind, totuşi, cu totul altceva decât o altă Rodica Becleanu. Cred, mai degrabă, că în cazul Rodicăi Culcer la mijloc e respectarea unui angajament de loialitate, încheiat ca o addenda la străvechea ”Fișa de sarcini/de post”.

    Nici carierismul nu prea văd ce ar mai căuta acum aici, dat fiind că şi carieriştii pot ieşi din “carieră” în cel mai firesc mod cu putinţă, prin retragrerea la (o bine-răsplatită!) pensie, ceea ce şi presupun că se va-ntâmpla în speţa în discuţie.

    Faptul că, uitându-ne politica editorială a Rodicăi Culcer, gândul ne fuge, freudian, direct la ceţurile lui Răzvan Theodorescu, ca şi cum la televiziunea publică n-ar fi existat in-between şi nişte intermezzi de relativă normalitate, ne spune mult mai multe despre perioada pe care o trăim decât am vrea noi înşine să zicem… 🙂

  • InimaRea

    “Or fi asociatiile de idei afurisite, dar oamenii…”, ziceti dv, d-le Tudoran. Nici oamenii nu sint sfinti, doar niste ingeri impielitati, si doar in cazurile fericite. Dar vedeti lista (Mioara Mantale, Anca Boagiu, Elena Udrea, Roberta Anastase, vajnic-eterna Sulfina Barbu, Monica Ridzi, EBA) si cutezati de a nu observa ce au in comun -- fidelitatea fata de omul care le-a facut oameni (iata un bun prilej de a face diferenta intre oameni si femei: nu puteam spune “fata de omul care le-a facut femei”; ba da, puteam daca spuneam “care le-a facut femei de succes”. Dar nu era adevarat, ele erau croite din material de succes, lipsea doar priceputul a le gonfla comercial).
    De pe la Creanga citire, femeia trebuie sa fie robace si supusa. E genul care ne-a dus faima-n lume, unde se stie ca femeia e una din bogatiile noastre naturale. Ca o gema. Dreptu-i, nu-s toate diamante -- iar care sint, merg la export. Pentru uz intern, merg si piritele -- sclipicioase, farimicioase dar credincioase pina la capat. Pina la un capat -- poate-i mai bine spus caci n-ai cum sti ce-i la celalalt capat, ori cine-i.
    Apropo, criteriul “fidelitate” mi-a interzis-o pe Adriana Saftoiu -- daca asa s-o mai fi chemind. Imi dau cu presupusul ca nu ea a dezertat ci a fost desertata dupa asimterica sa disputa intelectuala -- suta la suta -- cu madama lu’ Cocos.
    Sa privim marii barbati de stat din ograda lu’: Stolojan, Blaga, Berceanu, Videanu, Boc, double Preda si mai e unu’ -- Dumitrescu, parca -- lider de grup parlamentar. Intr-un asa restrins grup de oameni politici, cine s-o fi gasit a promova politic, femeia politica? Chiar DragaStolo fu inspiratul de-o aduse pe Udrea la lumina.
    L-am intilnit la Otopeni -- acu’ 4 ani (el spre Paris, eu spre Roma). Aproape c-am baut o cafea impreuna -- o privire deschisa, albastra, amabila. M-a bulversat, am refuzat full contact, trebuia sa ma reculeg: omul acela nu arata a codos (politic, of course). Te pomenesti ca nici Berceanu, in particular -- mi-am zis, oripilat. Ma-ntrebam, in zbor: Ce-au astia, sint fermecati? Dau mantia politica jos si devin invizibili? Parca invers era procedeul?
    De-abia la-ntoarcere, zgiltiit de-un inceput de furtuna, m-am dumirit cit de cit: Ei schimba permanent regulile, mantiile, femeile -- pe acestea din urma, in sensul bun al cuvintului, le fac competitive. Cam cum am citit ca se instruiesc cocotele de lux -- un antrenament de o duritate oripilanta pentru cei slabi de ingeri cu sexul slab. Un dresaj de-nalta clasa, la care cei cu sexul slab nici nu viseaza.
    Asa am putut mai bine “citi” ce scria madam Saftoiu, pe blogu-i: cit a avut de invatat de la Blaga.
    Ma credeti au ba, cum vad o primadona pe sticla, ma si-ntreb de care scoala tine -- de samba ori de rumba? Chiar de vin din aceeasi senzualitate neagra, totusi: una-i de Stinga, alta-i de Dreapta. Ori cel putin asa se spune.

  • Florin Cintic

    In fine acasa, dupa o luna de net mizerabil prin hoteluri, ma delectez cu indemnul Dvs. subtil de a ne repezi inapoi la avangarda (spre Tzara si Urmuz, sper, nu spre Isidore Issou!). Cit despre rotweillerii de partid acum, la spartul tirgului, nu prea mai am ce sa mai spun. Doar un link poate de interes despre raspunsul dat unuia negru al naibii in cerul gurii:
    http://www.iasuluniversitar.ro/opinii-atitudini/atitudini-polemici/1625-florin-cintic-tru-blood.html

  • Your blog is actually unique. Keep working that way.

  • Amazing website ! I’ve just bookmarked it.

Next post:

Previous post:

WP Admin