≡ Menu

Două spectacole – Hamilton și Monsieur Jourdain

Photo-blog-7-150x150[1]Așadar, vineri 18 noiembrie, Vicepreședintele ales al Statelor Unite, Mike Pence, s-a dus pe Broadway, împreună cu soția, să vadă spectacolul de mare succes Hamilton. La intrarea în sală a fost huiduit.

La sfârșitul spectacolului, Brandon Victor Dixon, actorul care joacă rolul Vicepreședintelui Aaron Burr, a citit un text adresat lui Mike Pence “…we are the diverse America who are alarmed and anxious that your new administration will not protect us.”

Finalul mesajului citit de Dixon a sunat astfel: “We truly hope this show has inspired you to uphold our American values and work on behalf of all of us.”

Patrick Healy, critic de teatru al ziarului The New York Times, a relatat că mesajul citit de Dixon a fost scris de creatorul lui Hamilton, Lin-Manuel Miranda, un înfocat suporter al fostei candidate Hillary Clinton.

În timpul campaniei electorale, Miranda a modificat un fragment din  Hamilton spre a-l potrivi cu candidata sa. Și tot înainte de alegeri, i-a dedicat candidatului Donald Trump, într-o ediție a emisiunii “Saturday Night Live”, descurajantul “never gonna be president now.” 

Despre huiduitul și “școlarizarea” Vicepreședintelui ales, unii  au spus că au constituit o promptă și viguroasă manifestare a libertății de exprimare în apărarea drepturilor omului. Dar mai trebuie spus ceva.

În luna martie a acestui an, managementul spectacolului Hamilton a violat The New York City Human Rights Law și a stârnit reacția sindicatului actorilor de pe Broadway, Actors Equity, când a plasat un anunț în care se putea citi ”Seeking NON-WHITE men and women.”

Randolph McLaughlin, de la firma de avocatură Newman Ferrara Law, punea o întrebare retorică: “What if they put an ad out that said ‘Whites only need to apply’“. Retorică, fiindcă este evident ce s-ar fi întâmplat.

Apărându-i în The Huffington Post/Black Voices pe cei din managementul spectacolului Hamilton de acuzația de reverse rasism, Zeba Blay o dădea cotită rău pe după semantică:

“To be clear: from a legal standpoint, this is really a question of semantics. According to the rules of professional theatre, the use of “Non-“ anything is considered discrimination. What they should have done was specify what races they wanted, not what race they did not want. That was their mistake.”

Într-un fel, Blay avea dreptate: nu de “reverse rasism” era vorba în anunțul cu pricina, ci “doar” de rasism. Atâta tot. Să fii atât de tolomac, de nepăsător și să nu știi ce faci publicând un asemenea anunț, dar să te apuci să dai lecții de istorie și de “human rights” altora e dovadă de mult tupeu. Dar nu de unul artistic.

Zeba Blay e și o gânditoare subtilă: ” ‘Hamilton’ is most definitely an inclusive show, an inclusive experience. But the fact of the matter is, quite frankly, not everything is about white people. “

Astfel de “panseuri” pot adânci o și așa foarte periculoasă falie socială și pot lărgi spectrul întrebării de felul celei lansate de Randolph McLaughlin:

“Cam ce fel de reacții ar fi stârnit un comentator alb semnând într-o secțiune de ziar intitulată White Voices un text în care ar fi plasat și un ‘But the fact of the matter is, quite frankly, not everything is about black people.’ ?

Quite frankly?

Nu cred că în cazul acelui anunț managementul lui Hamilton s-a dedat la rasism, dar nici domnul Jourdain nu știa că vorbește în proză, până într-o zi, când a aflat și a mulțumit:

Par ma foi ! il y a plus de quarante ans que je dis de la prose sans que j’en susse rien, et je vous suis le plus obligé du monde de m’avoir appris cela.”

Am avut multe dificultăți cu zgomotoasa retorică electorală a lui Donald Trump, cu lipsa de nuanță a multora dintre declarațiile sale și cu grobianismul etalat în anumite momente ale dezbaterilor din primaries. 

Totuși nu înțeleg de ce se tem realizatorii lui Hamilton că noua administrație “nu-i va proteja”. Căci nu-mi amintesc, totuși, să-i fi auzit pe Donald Trump și Mike Pence anunțând că se vor pune pe hăituitul oamenilor care-și văd de treabă sau că vor aresta și deporta oameni care acceptă un contract simplu – America este o țară a toleranței, dar și o țară a legii.

Ce altceva spunea democratul președinte Bill Clinton în 1995? Nu-mi amintesc de proteste și “interpelări” la care să fi fost supus Vicepreședintelui Al Gore în săli de teatru de pe Broadway.

studiu comparativ

Miranda a realizat un spectacol excepțional despre valorile și diversitatea Americii, dar a ținut cu tot dinadinsul să se dea în spectacol, neconsolat fiind că Hillary Clinton a pierdut alegerile. Datul în stambă nu e nici act artistic, nici act politic.

A învinge se află undeva în fibra acelui “American Dream”. A ști să te recunoști învins se află undeva în fibra decenței umane. Alegerile s-au terminat, dar unii țin morțiș să joace în continuare rolul urnelor de vot.

Un spectacol degradant.

dt_signature2-e1270748737227[1]

 

  • Radu M Oleniuc

    Povestea cu Hamilton si Pence poate fi vazuta si in alt context. Declaratia putea fi citita si in alt mod, nu cu degete acuzatoare prin aer, ca la tribuna in parlament. Acolo nu e parlament ci sala de teatru. Da, proiectii si bias-uri au fost de ambele parti. Insa riscul principal aici e cand incep actorii sa fie politicieni (cum s-a vazut in campanie), si cand politicienii incep sa fie actori (cum iarasi se poate vedea din plin, existand pana si expresia “actor politic” samd). Nu spun ca arta trebuie sa fie apolitica, sa nu atinga deloc subiectele din parlament, insa trebuie facuta o diferenta. Intr-o lume de acest tip nu cred ca ar vrea nimeni sa traim.

    In timp ce unii se vor folosi de asta pentru a protesta impotriva unui regim tot asa altii vor incepe sa ridice ode conducatorului iubit. Din cauza presiunilor va fi inevitabil. Una e sa joci o piesa de teatru in care faci misto de nu stiu ce rege si sa bati apropouri in directia unora din sala, alta e sa spui direct ca tu ca actor si “intregul colectiv” vreti nu stiu ce subventie si investitie de la buget. E o separare a planurilor care nu mai exista deloc.

    Mai exista varianta ca unii actori sa nu fie de acord cu ce zice liderul suprem al grupului. Dar sa nu spuna nimic pentru ca isi pierd job-ul, nu se pot retrage de pe scena fix in aplauzele de final samd. Adica uite cum nu arta devine politica de bunavoie ci politica intra in arta, indiferent daca arta e de acord cu treaba asta sau nu. Si pe urma ce facem -- mergem la teatru ca sa vedem aceleasi lucruri ca la televizor? Ne uitam la televizor ca si cand ne-am uita la o scena de teatru? In mintea unora da, e normal. Se vede inclusiv la noi. In mintea spectatorilor despartirea nu a existat deloc, iar cand asta devine regula si intampla peste tot, delirul progresist nu mai poate fi oprit, pentru ca nimeni nu va mai face diferenta intre fantezie si realitate. Vor avea impresia ca se afla intr-o poveste mereu. Sau intr-un film. Cam cum sunt toti actorasii de la Hollywood, sau de pe platourile Antenei 3.

    Privitor ca la teatru
    Tu în lume sa te-nchipui:
    Joace unul si pe patru,
    Totusi tu ghici-vei chipu-i.
    Si de plânge, de se cearta,
    Tu în colt petreci în tine
    Si-ntelegi din a lor arta
    Ce e rau si ce e bine.

  • ardelean dolar

    nu am retinut ca despre ilegali au protestat actorii, ci ca le e frica sa nu si-o ia de la vreun fan trumpist alt-right dezlantzuit, care abia astepata sa-i iasa un negru gay in cale.
    Commons Trump-Pence/Ceausescu:
    anti avort,
    victime ale propagandei „imperialistă şi capitalistă”/establishment,
    nationalism si “discriminări împotriva minorităţilor naţionale, etnice şi religioase”/mexicans are criminals, register muslims
    … si comparatia ar putea continua, doar ca nu are sens.
    Macar Pence si-a vazut de treaba, doar Trump se agita ca un … pe twitter

  • DG Ontelus

    semn// pe linia Nietzsche-Spengler-Cioran-Huntington,/ filosoful francez ateu Michel Onfray anunță/ sfârșitul civilizației occidentale, remarcând că/ ,,legislaţiile postcreştine care eliberează sexualitatea/ şi o decuplează de procreare, de dragoste şi de familie/ contribuie la prăbuşirea demografică”

  • DG Ontelus

    aflareaîntreabologie. principii teoretice și aplicații practice// ca o vină neispășită ca un balansoar/ pace în suflet viață în eter/ în acest context mediaticul apare ca o diversiune atent orchestrată/ probabil că mintea comite digresiuni dar și marcel proust/ această vastă imponderabilă a cerului vibra în ritmuri total necunoscute/ iar lumina sfârșitului covârșește orice alte calcule ori dimpotrivă neprevăzutul/ o percepție greșită prin urmare îmi spun însă nu cumva deși direcția este corect/ viețile noastre albastre și verzi da copilul meu vei crește și vei înțelege lucruri/ fața ei alcătuia cel mai dulce poem de dragoste iar trupul său îmbolnăvea/ este doar o percepție a fiecăruia căci gândește-te la miliardele/ dădeam clasă ce mai chiar și experți internaționali rămâneau siderați de/ năucitoare mirobolante euclid-empedoclean formulate/ determinate în parte de globalizarea economică și respectiv de reafirmări identitare/ iar adunarea generală a consiliilor particulare verifică temeiul juridic-metafizic/ iar ceea ce ne oferi tu acum nu prea se mai pupă cu nimic din trecut/ va fi fiind o tainică prescripție în fișa postului de om/ în care lucrurile ies din țâțâni o adrenalină tragică ne străbate/ o pioasă metaforă oamenii administrează neantul de fapt/ în fine deșertăciune ori splendoare viața este un dar cu finalitate/ pare că nici oamenii nu mai știu să cânte/ ai văzut a renăscut entuziasmul da băi nene bine bro/ mă suprimă da bineînțeles păi la ce bun să supraviețuiești unor asemenea clipe/ matrixat cu suflețelul zombificat ce mai perspective mesmerizante

  • DG Ontelus

    dar ce-i cu textele acestea// ce se vor poezii/ dar sunt însăilări de gânduri/ și trăiri/ sunt lacrimi simbolice/ dar de ce te chinui tu așa/ noi vrem să-ți fie bine/ nu pot fi altfel/ fiecare om își strigă durerea/ în felul său/ iar năroadele mele rânduri/ nerodnice sunt pâlpâiri/ ale lumânării care sunt/ înduioșător

  • DG Ontelus

    la marginea pământului// într-o casă părăsită/ pe o masă cu trei picioare/ se află o farfurie murdară/ este de atunci/ de când am mâncat împreună/ nu-ți mai amintești/ nu-i nimic/ oricum trece totul/ ca gândul/ acel gând ce mă duce/ la marginea pământului

  • DG Ontelus

    ai văzut cerul// dar nu mai văd decât/ cerul/ ceea ce mă înconjoară/ am înțeles/ în cele din urmă/ că este o infinitezimală/ parte a cerului/ doar noi/ în graba noastră/ o vedem ca fiind/ pământească

  • DG Ontelus

    certificat// se certifică/ aceste lucruri/ pe hârtie sau/ pe suport electronic/ cum vă place/ de william shakespeare

WP Admin