≡ Menu

Despre populism: Obrador vs. Trump

În 2006, am făcut parte dintr-un grup de experți internaționali care a monitorizat alegerile prezidențiale din Mexic. Finaliștii au fost Andrés Manuel López Obrador, carismaticul, populistul şi explozivul Şef al Guvernului Districtului Federal – adică primar, dar având în subordine nu doar oraşul, ci întregul District Federal — și Felipe Calderón Hinojosa.

DSC01626

Am bătut Mexicul de la nord la sud și de la vest la est. Locul era un vulcan. Sprijinul pentru Obrador – zgomotos şi nu deseori agresiv. Ideea că ar putea pierde în faţa lui Calderón – absolut de neconceput pentru marea majoritate a suporterilor săi. Aşa a rămas şi după alegeri – de neconceput, de neacceptat – în pofida evidențelor. Rezultatul alegerilor din 2 iulie au fost ratificate definitiv abia la 5 septembrie.

Timpul petrecut atunci în Mexic a constituit pentru mine o experiență uluitoare prin tensiune socială şi politică, mişcări şi erori strategice etc. Orele – de noapte sau de zi – petrecute la Instituto Federal Electoral (IFE) sau în locuri unde se renumărau voturile au fost fascinante.

DSC01661

I-am întâlnit pe cei doi candidați în situații diverse. Întâlnirile “tip format restrâns” au fost pentru mine cele mai instructive. Între cei doi exista o diferență substanțială. Nu mă refer la platformele lor electorale, care erau în chip natural diferite. Mă refer la diferențe de calitate intelectuală, nivel al discursului politic, carismă, capacitate de a înțelege economicul, stăpânire de sine în vâltoarea înfruntărilor.

Întrând în cursa pentru prezidenţiale, Obrador era un candidat cu o rată de popularitate de 84%, un politician şi administrator creditat a-şi fi ţinut 80% dintre promisiunile făcute înainte de a deveni bossul Districtului Federal. Câţi politicieni se pot lăuda cu aşa ceva? Totuşi, a pierdut.  La o diferență de 243, 934 de voturi, adică 0.58%.

Din anii petrecuţi în ceea ce se numeşte cu un termen umbrelă dezvoltare internaţională, aproape 15 i-am dedicat alegerilor şi tot ce ţine de ele. Am văzut competiţii politice de o duritate greu de imaginat dar, într-un fel, nici o experienţă nu m-a marcat probabil aşa cum a făcut-o acel Mexic 2006.

Obrador a pierdut fiindcă, în final, supralicitările discursului populist i-au subminat șansele. Într-una din întrunirile electorale, a declarat că, odată ajuns preşedinte, dacă Washingtonul nu joacă cum cântă el, va întrerupe relaţiile cu Statele Unite.  Pentru o vreme, suporterii săi au fost într-un extaz frizând delirul.

Repetată la nesfârșit, promisiunea cu pricina l-a costat pierderea alegerilor. Cum? Simplu. Încet, încet a pierdut voturile oamenilor plecaţi la muncă în America, şi ale membrilor famiilor acestora, mexicani supravieţuind în ţară doar graţie banilor celor muncind în afară. Pentru propria gafă, echipa lui Obrador şi structurile “logistice” ale lui Chávez l-au urât şi mai tare pe Calderón.

16806875_1246722028777972_204863238387482631_n

La 64 de ani, populistul-patriotard Obrador este din nou candidat la funcția de președinte a Mexicului. În campania sa electorală a inclus și California. În ziua de 16 februarie, la Los Angeles, l-a acuzat pe președintele Trump de “demagogie a patriotismului”. N-am putut să nu zâmbesc, amintindu-mi cele trei-patru întâlniri cu Obrador în 2006 și nu puținele sale mitinguri electorale la care am fost de față în acea vară atât de fierbinte.

Nu știu care sunt șansele populistului Obrador – rămas fără sprijinul “fratelui” său venezuelan Hugo Rafael Chávez Frías — de a deveni, în sfârșit, președinte al țării sale. Nu știu dacă, învingându-l pe Trump “în deplasare”, își va consolida șansele pentru confruntările pe “teren propriu”. Nu știu nici măcar dacă, în ochii lui Obrador, California va mai fi parte a Statelor Unite ale Americii sau e pe cale să redevină parte a Estados Unidos Mexicanos, cum a mai fost între 1821 și 1848.

Știu însă foarte bine că sub “dictatorul” Donald Trump nu există niciun impediment în calea unui politician străin de a organiza mitinguri în America, întruniri în care să-l acuze pe șeful executivului american de tot ce găsește de cuviință și să-l amenințe că va înainta o plângere către ONU referitoare la “încălcarea drepturilor omului” de care se face vinovat președintele american.

CCI20022017 (dragged) (1)

În Mexicul unui președinte Andrés Manuel López Obrador “reciproca” nu ar fi posibilă, cum nu a fost posibilă în Venezuela “fratelui” său Hugo Rafael Chávez Frías . Este o diferență pe care marii iubitori de proteste ar trebui să nu o uite. În perioada în care m-am aflat în Mexic, în 2006, intrările și ieșirile mele din acea țară se făceau pe baza unui DOCUMENTO MIGRATORIO DEL NO IMMIGRANTE FM3.

CCI20022017_2

Încă am acel ”pașaport” verde. Recitesc condițiile de pe pagina nr. 2 și documentul atașat “pașaportului”. Cei curioși le pot citi și ei mai jos.

CCI20022017 (dragged) 1

CCI20022017_3

Iată AICI un text mai vechi despre acea vară și alte momente care i-au urmat text din care un paragraf sau altul au fost folosite și în textul de acum.

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • Dezideriu Dudas

    Pe celălat fir VictorL ( il mai citesc pe contributors, Romania curata…) îl credita pe Fuentes cu butada : « ce aproape de noi sînt USA și ce departe Dumnezeu ». Noi suntem aproape doar de Dumnezeu….Departe, tot de el…
    Patriotism, naționalism, uniri și solidarizari regionale ? Vorbe de vorbe…. În Romania, doar unii care și le pun la pălărie…. și le tranzacționeaza in Împărăția faptelor….
    E bine ca să patriotism, e bine ca să nu ? Tre’ să-l chemăm pe Ștefan cel Mare la DNA sa demaște patriotismul în sensul explicitării lui publice, înainte de a se rătăci definitiv in deznădejdea sa față de intransigenta lui « mămică »…, pentru a întelege și noi ce-i aia de fapt ? Se servește înainte sau după caviar ?
    Când americanii « au voie » la patriotism, dar și la libertate, se cheamă că-l au pe « Ștefan cel Mare al lor » ( Winnetou sau Old Shatterhand ? ) tot timpul pe cal și în galop, sau doar că mămica lui, acolo, e mai putin intransigentă ?
    P.S. Scriați odată ca Chavez îl avea, tot timpul, la ședințe, pe Simon Bolivar lângă el, deși părea a fi acolo un scaun gol…Mutatis –mutandis și Trump pare a avea Libertatea….Libertatea și mai cum ? Odata o chema și Leana si sălta pe Roosevelt, zvelt…Asta trebuia scrisă ieri, de ziua lui neica’Costache….

  • DG Ontelus

    artă poetic-digitală// într-o dispoziție speechless en dehors/ am hotărât să prozodizez virgilmazilescian & minimalist/ metatexte mai noi și mai vechi ale mele de pe diverse saituri/ cărora le-am dat titluri inedite ori am pus ca titlu primele cuvinte/ astfel încât să iasă niște combinații poetic-prozastice relativ tangente/ noilor conținuturi verbale pe care în acest mod să le ilustrez/ not boring but funny stylish and scary-creepy/ ‘să fie bine ca să nu fie rău’

  • Vasile Gogea

    …încă o dată îmi amintesc și-i dau dreptate unui țăran „american” (adică, fost emigrant în America, între războaie) din Făgăraș: „important e să trăiești mult, astfel vei vedea multe, inclusiv contrariul lor”…

  • Pingback: Dorin Tudoran despre două feluri de populism… | @ntonesei's blog()

  • neamtu tiganu

    si la mine linga casa fu in vizita Yildirim, s-au strins peste 10000 de preteni ai lui Erdogan, fu mare entuziasm.. si multa politie, cica asa e democratia…

  • Dezideriu Dudas

    Te-a întrebat Baiazid dacă tu ești Mircea ? I-ai raspuns, sincer, în direct, că te faci că lucrezi ? Ce voiai și tu….Au venit și ei cu o divizie de 10.000, că peste doar câteva sute de ani urma să-ntrebe și Stalin, că sigur ar fi auzit de tine și s-ar mai fi inviorat a bătaie, după ce s-ar fi lăsat pe tanjală cu gândul lenevos la Papa…Bre. da’ câtă istorie la a-casa voastră …Bagă și tu puțină geografie și fă gardu’ mai mare…. Dacă te atacă vreun deontolog islamist spune-i că l-am trecut pe Noica la ingineri și că de fapt tocmai ai inaugurat închiderea CARE deschide….Va fi o mare lovitură dată islamului pentru că imediat se vor gandi la urmările deschiderii pretenilor lui Erdogan….
    Inginerul CARE-i Muncitor, preten cu Șurubelnița
    ( Muncitorii CARE-s Ingineri, peste 10.000 in acest context, preteni cu Diagrama Fer-Carbon, tre’ sa fie insoțiți de STAS, ISO și-alte-alea, să nu decoperteze tot acoperișul a-caselor noastre… Șansă pentru cei cu stuf….)

  • Edisqus

    TUrDORAN?

  • DG Ontelus

    dar când ai de gând// să te aduni și tu ce naiba ai de-acum o vârstă s-au pus mari speranțe în tine/ iar tu ce faci ai înșelat așteptările celor care au mizat pe tine/ nu e bine ce faci să știi așa mă certa conștiința iar eu îi dădeam dreptate/ dar deh cam căpos de felul meu o țineam tot pe-a mea până la urmă și mare lucru/ nu făceam ah ba nu mint inventasem un mod inteligent ludic-sapiențial de frecat menta/ dădeam clasă ce mai chiar și experți internaționali rămâneau siderați de/ revoluționara mea metodă prin care desăvârșeam aflareaîntreabologie/ disciplină al cărei tratat gemând de erudiție și ebuliție îl concepusem și-l depusesem/ precum icrele într-un memory stick de șaișpe giga capisci bro/ marfă ce mai mamă ce tare ești evident citez din clasici/ ‘sunt modest și doresc să se știe’ și într-adevăr se cam știe/ m-a citat și wikipedia vă dați seama cine sunt bine dormi mai departe the next please

  • DG Ontelus

    epopee// civilizație/ șaorma cu de toate/ reprezentativitate

WP Admin