≡ Menu

De la tracomanie la dacopatie până la victoria finală!

Photo-blog-71-150x1501Incapabili să rezolvăm problemele prezentului și să ne pregătim un viitor mai de Doamne-ajută, deseori – aș spune chiar ciclic – recurgem la aromele unui trecut mitologizat până la absurd. S-ar putea să fie felul nostru de a spune: “Nu mai avem nimic de făcut. Le-am făcut pe toate, înaintea tuturor. Umanitatea trebuie să ne fie recunoscătoare – toată gloria ei de la noi se trage!“

Așa aflăm (a câta oară?) că:

– Împăratul Traian se trage din hatmanul Arbore, fiul lui Menumorut și vărul lui Burebista;

– Sfinxul din Bucegi este un autoportret al lui Dumnezeu omologat de Iosif Constantin Drăgan, il tracologo di tutti tracologhi;

– Dunărea izvorăște la Chilia și se varsă în Munții Pădurea Neagră, ca să știe și neamțul ce e ăla un somotei autentic;

– Bricul Mircea a ajuns în Lumea Nouă înaintea caiacului lui Columb – Pinta, și a canoei lui Ivan Patzaichin – Mila 23;

– Limba latină se trage din limba română, prin bunicuța acesteia din urmă, limba tracă, sau, mai pe șleau spus, latina este un plagiat ordinar, à la Ponta i suoi accoliti, săvârșit de grupul infracțional Cicero-Cato-Tacit-Suetoniu-Ovidiu-Iuvenal-Horațiu și alții.

Vă ofer o secvență de nici zece minute desprinsă dintr-o emisiune dedicată tracomaniei, masă rotundă realizată de Monica Lovinescu pentru Europa liberă, la care au participat lingvistul Cicerone Poghirc și istoricii Mihnea Berindei și Matei Cazacu. O scurtă reîntâlnire ”pe unde scurte” cu național-comunismul lui Ceaușescu și protocronismul slujit de “culturnicii” săi, cum îi numea istoricul Vlad Georgescu pe cei gata să cânte o partitură deseori ridicolă,

Pentru alte semne ale unor tulburări, nu doar lingvistice, vă recomand volumul lui Dan Alexe ”Dacopatia și alte rătăciri românești”, Humanitas, 2015. Este o carte ”nesuferiă” – asemenea unui espresso fără pic de zahăr.

Și două întrebări, în ordinea firescului proto-traco românesc: dacă tot s-a hotărât eliminarea latinei din școli, nu s-ar cuveni să renunțăm și la mama acesteia, româna? Dacă tot renunțăm la o limbă moartă, de ce să nu renunțăm la două limbi moarte?

Nu de alta, dar să mai aerisim oleacă parcajul lingvistic național și să putem înțelege mai ușor ce scriu, ce spun și ce ciripesc în traco-daca lor “de firmă” marii jurnaliști români de ultimă oră și formatorii de opinie de o jumătate de oră.

“>x

dt_signature2-e1270748737227[1]

 

 

  • Ontelus DG

    Dac-ar fi vorba numai despre
    intruziunea ideologicului, a politicului în cultură, lucrurile ar fi relativ
    simple; eliminarea excrescențelor ar conduce la normalitate. Din păcate, este
    mai complicat decât atât. Oricât ar părea de radical, dată fiind subiectivitatea inerentă umanului, științele umaniste, sociale sunt, în ultimă
    instanță, niște genuri literare, mai mult sau mai puțin nonficționale. Până și
    paradigmele din științele ,,tari” se schimbă la anumite intervale, incompletitudinea
    lui Gödel fiind suprema expresie a onestității științifice, cu atât mai mult formele
    smintitoare ale puterii – economică, politică, simbolică – denaturează după
    bunul lor plac descrierile și interpretările din zona umanioarelor. Sigur, războaiele
    culturale, ideologice rentează, aduc bani, generează vedete, întrețin
    establishment-ul, prin mimarea unor lupte ,,serioase” între partizanii
    diferitelor idei, între mainstream și underground: în realitate, nihilismul
    cinic, reducționismul financiar și goana după notorietate animă preopinenții în
    libertate, când cad măștile și se cam vede cine de cine ascultă, dacă mai
    ascultă, dacă nu, oricum te-ascultă, într-o companie cool-tă, cu șampanie mai multă, socotind credit și sultă, ignorând orice insultă…

  • neamtu tiganu

    pe mine m-ar interesa acut cum se-ntimpla ca o limba sa moara? Se-mbolnaveste, moare de batrinete, cum sa moara o limba atita timp cit cei care o vorbeau, sau ma rog urmasii lor, inca mai traiesc? Si mai ciudat e ca latina desi a murit totusi traieste. In Germania anumite universitati inca mai cer grosses Latinum, pina nu de mult era obligatoriu la drept si medicina.

    Dar si alte limbi mor, de ex. am fost acum citiva ani la Londra si am mers la Shakespeare, unde se jucau piese conform textului original. A fost ca la opera, nu am inteles absolut nimic, e drept ca nu prea stiu engleza.

  • Dezideriu Dudas

    Nihil sine Zamolxes !

    P.S. Pe undeva e bine ca zamolxistii nostri ataca establishmentul ideologiei globale, un alt fel de zamolxism, dar necomentabil…Cand “Zamolxes” ( primii, cei din BRICS, exceptand Rusia si China, care au furat startul…) va intelege ca e cetatean european (aici, pentru cei europeni, “pe persoana fizica”…) si are drepturi, atunci se va revigora si ideologia globala ( daca democratia si economia de piata sunt ideologii pentru “prosti”, atunci sa dam “prostilor” cuvantul…) si se vor fi terminat si acele “lupte” de care intreba Birlic in gara la Marasesti….Birlic, actor, dar aici prevaland calitatea lui de absolvent a unei Facultati de Drept, sigur se referea la “luptele zamolxistice” si nu la eroii de la Marasesti carora nu le putem datora decat respect si recunostinta….La fel, putem aprecia si munca acelora care incearca sa pastreze vie in memoria noastra importanta lui Zamolxes in formarea dacilor, mostenirea lui,…dar exagerand, ajungem la aceasi d(r)aci, care, “sunt la butoane”, de ‘jde….ani….

  • Pingback: De la tracomanie la dacopatie până la victoria finală! - Foaie Națională()

  • Pingback: De la tracomanie la dacopatie până la victoria finală! | Ziarul Profit()

  • Grig

    Dacii nu par sa fi fost cei mai intelepti dintre traci.Nu prea pareau a fi traci, indiferent de consecintele tranformarii unor consoane. Dar asta este o paleochestiune, tot mai actuala, mai mult decat financiar.
    Sa fie dacii sanatosi, dar autohtonismul este altceva decat mica lupta de apropriere a bucatii de cer care ne revine, sub Sfinxul pe care nu l-am vazut. Dar pe care il vom simti, cred, multi. Tocmai in acest an.

  • Cinicul de serviciu

    Din pacate in cartea sa domnul Alexa ataca nu numai pe dacopati (si aici pe buna dreptate), dar si tot ce este romanesc.

    O observatie generala: ma surprinde siguranta cu care autorul se lanseaza intr-o arheologie lingvistica in care e departe a fi stapan. Ma calca pe nervi cand aud pe cineva pronuntand sententios: “in mod sigur”, “clar”, “evident” la capatul unor
    analize cu argumente destul de subtiri.

    Este surprinzator de asemenea ca domnul Alexe face afirmatii de tipul: nu stim nimic despre limba macedonenilor (antici). Majoritatea cercetatorilor seriosi (nu amatori in ale istoriei si lingvisticii) sunt de parere ca macedoneana era un dialect al grecii vechi. Exista o inscriptie-blestem de la Pella din sec 4 BC in limba
    macedoneana si care a fost descifrata pentru ca este scrisa intr-un dialect
    grecesc.

    Cum a putut Editura Humanitas sa popularizeze o asemenea dovada de ignoranta ?

    Domnul Alexe are in cartea sa (o adunatura heteroclita de eseuri de lingvistica, sociologie, psihologie, nemultumiri personale, etc) cateva atacuri la moduri de viata romanesti. Unul este cel impotriva familiei traditionale din lumea Europei de
    sud si orthodoxe. Daca-mi aduc aminte bine el o numeste colectivista (dupa
    categorisirea lui Emmanuel Todd). E tipul de familie in care doua sau trei
    generatii traiesc sub acelasi acoperis. El da exemplul Italiei in care tinerii
    traind in casa parintilor sunt numiti bamboccioni. La antipodul ei e familia
    nucleara din tarile protestante (Olanda data ca exemplu tip) in care copiii
    sunt dati afara la implinirea varstei de 18 ani. Asta ar fi chipurile familia
    ideala.

    Domnul Alexa se face ce nu observa ca modelele de familie prezentate nu au o radacina culturala, ci tin de bunastarea societatii (si nu invers) si ca nu sunt
    imuabile, ba chiar sunt reversibile.
    Domnul Alexa ar trebui sa stie ca in Belgia, tara pe care domnul Alexe ar trebui s-o cunoasca foarte bine, numarul de tineri adulti traind in casa parintilor a crescut intre 2007 si 2014 cu 6% ajungand la 50%!. Sunt sigur ca domnul Alexa va replica ca mai toti sunt valoni, desi valonii sunt minoritari in Belgia. Dar stai, in
    ultimii ani numarul tinerilor adulti din UK si Australia care traiesc impreuna
    cu parintii a crescut foarte mult si ca asta este urmarea lipsei de perspective
    pe piata imobiliara. Acesti bamboccioni anglo-saxoni se numesc bumerang children.
    Si, surprise, parintii nu-I imping afara pe acesti copii de 35 ani. Ce face
    cultura protestanta in cazul de fata?

    Una din nemultumirile domnului Alexa este faptul ca romanii mananca foarte multa carne. Am ajuns s-o aud si pe asta. Ca si cum in Iasul anilor 80 dpmul Alexa n-a auzit de bors de loboda. Consumul de carne este un fenomen recent si nu are nimic de-a face cu civilizatia romaneasca, el vine tocmai de acolo unde domnul Alexa incarca sa ne promoveze modele sociale.

    Aceasta carte avea nevoie de o prefata scrisa de un profesionist in ale lingvisticii si istoriei. Asta pentru a semnala greseli precum cea cu limba macedoneana, dar si a analiza cu seriozitate daca una din tezele cele mai important ale cartii :
    faptul ca limba romana s-a dezvoltat intr-o perioada in care romanii si
    albanezii locuiau intr-un spatiu comun sau apropiat geografic.

    Desi autorul n-o spune explicit revenim la teza maghiara a migratiei romanilor de la sud de Dunare. O astfel de teorie trebuie analizata de oameni de stiinta seriosi, nu de jurnalisti specialisti in toate.

  • Grig

    D-l Alexa a “facut”. daca nu ma-nsel, o Ecole Nationale. Ceea ce este notabil.
    Deci si parti de organe pot fi reprezentative. Mai putem aminti cateva. De la D-l Geoana la multi necunoscuti publicului larg.
    Deci ideea este simpla. Dl Alexa este o valoare.Restul nu putem sti, ca lucreaza in domenii…administrative.Oarecum.
    Deci sa nu-l blamam pe dl Alexa. Saracul (ca si cei care au fost chemati brusc in domenii incredibile(si mie, cum ca de ce nu m-as implica, ca inginerii-diplomati nu mai fac fata), de obicei apartinantid de SIE). e BAIAT DESTEPT.Ales,

  • Grig

    Si guvernul are multi oameni inteligenti. Fara ironie. Incepand cu cel care a venit in locul lui Decebal Traian Remes. (Sau a plecat, ca este greu de stiut, in afara sefilor d-nei Culcer recenzenta de texte anodine, candva)

  • Cinicul de serviciu

    M-a surprins ca nimeni n-a scris o recenie serioasa a acestei carti.
    Nu am nici o indoiala ca domnul Alexa este inteligent si foarte cult. Am vrut doar sa reliefez o rea credinta si superficialitate in in scrierea acestei carti. Pot sa va mai dau cateva exemple care sper ca ilustreaza ce vreau sa spun.
    Sa vedem ce pacate mai au romanii.

    Autorul nu se razboieste doar cu dacopatii, el ridiculizeaza mai tot ce este romanesc si face salturi stupide de la verbul de origine latina mirare la narcicism si apoi alcoolismul romanilor.

    Iata un exemplu de argumentare logica tip Dan Alexa. Romanii sunt melancolici si depresivi (exemple date Miorita si Cioran) sau chiar depresivi religiosi pentru ca mananca prea multa carne. Trebuie sa trag concluzia ca Baciul moldovean din Miorita era carnivor. Dan Alexa (DA) se face ca nu observa ca pana acum 25 ani romanii mancau foarte putina carne, ca posturile erau destul de dese si se cam respectau, ca orice masa incepea cu o supa sau bors din legume, ca Cioran a mancat o mare parte din viata la o cantina studenteasca din Paris, iar ulterior mese pregatite de partenera sa (iata zic eu un adevarat protocronist roman, a
    inventat si parteneriatul ca substitut la casatoriei). Romanii mananca multa carne pentru ca ortodoxia le spune: luati mancati acesta este trupul meu si beau foarte mult pentru ca la biserica li se face un indemn similar, etc. Ca si cum la Paris si Bruxelles (unde locuieste acest ilustru eseist) catolicii nu primesc aceleasi indemnuri. Dan Alexa uita ca in lumea protestanta bucataria pe
    baza de vegetale s-a introdus abia in ultimii 30 ani, etc. Cititi va rog un meniu din UK sau Germania de acum 30 ani si apoi mai discutam. Bineintelesc ca Dan Alexa are si argumente mai puternice, o ruda a sa de la Iasi a venit la Bruxelles si a trimis mancarea inapoi la bucataria restaurantului pentru ca
    legumele nu erau arse!. In fapt mai toata cartea este plina de generalizari stupide si de conexiuni lingvistice dubioase. Un exemplu: pasatul vine de la pasta adausa de genovezi in Marea Neagra, ca si cum pana in sec 10 AD locuitorii din zona nu stiau sa fiarba mei. Conform lui Dan Alexa multe bucate din balcani vin de la turci. Stau si eu si ma gandesc cum stiau turcii,
    calareti de stepa, sa faca bucate mai sofisticate decat cei din Balcani care statusera sub bizantini, ultimii fiind, pana la Renastere, o civilizatie mult mai sofisticata decat cea occidentala. In primele secole dupa cucerirea Bizantului turcii i-au folosit pe greci (apoi pe evrei) la mai toate lucrurile mai complicate, inclusive diplomatie, pentru ca in afara de razboi nu prea se
    pricepeau la nimica.

    Bineinteles ca romanii sunt lenesi si aceasta este una din temele majore ale cartii. Asta este demonstrat clar de etimologia cuvantelor lucru si munca. Si la alte natiuni actiunea de a munci are si sensul de chin (she is in labor), dar la acestea teoria lui DA nu se aplica. DA se face ca nu observa ca pana acum mai putin de 100 ani munca era un chin pentru majoritatea celor care o
    practicau, in special pentru cei care lucrau in agricultura. Romanii au fost o civilizatie rurala, limba nu s-a format in vreun burg german sau valon unde majoritatea celor care lucrau erau mestesugari sau negustori, ci la tara, unde a ara si a prasi pamantul era un chin. Nu pot sa cred ca DA n-a fost in timpul
    liceului sau studentiei la Iasi in asa-zisele practici agricole si n-a putut sa observe direct cat de placuta este munca agricola (asta daca parintii nu i-au procurat o scutire).

    Este in toata cartea o tendinta de a generaliza unele fenomene marginale, de ridiculizare a romanilor. Romanii nu zambesc, mai précis nu au zambetul de plastic cu care sunt obisnuiti occidentalii sa fie intampinati in supermarkets si resturante. Asta i-a fost confirmat autorului de un prieten care a vizitat Bucurestiul. Autorul prefera rictusul robotic din magazinele din Bruxelles unui contact uman autentic. Tant pis!

    Domnul Alexa ne mai spune ca ortodoxii nu cunosc conceptual de caritate si ca de fapt nici nu exista un cuvant pentru el in lumea ortodoxa si mai mult ortodoxii n-au practicat niciodata vreun act de caritate. De cuvantul filantropie a auzit distinsul
    autor? Caritatea este un fenomen relativ nou in lumea catolica sau protestanta, dar de episcopii crestini din sec 4-6 in imperiului de roman rasarit (apoi bizantin) care construiau spitale pentru saraci pe langa biserici d-l Alexa n-a auzit pentru ca asta contravine unor convingeri proprii foarte adanci.

    Cartea este interesanta dar superficiala. Unele din argumentele de ordin lingvistic sunt slab sustinute si pot fi doar circumstantiale si editorul avea datoria sa-i adauge un aparat critic. Nu-mi pare rau ca am citit acesata carte, am invatat si unele lucruri noi, dar am invatat si ca o educatie sofisticata si deschiderea spre alte culturi ii face pe unii oameni sa-si piarda busola si sa scuipe pe mormantul bunicilor.

    Iata si o contributie de cercetarea istorica veritabila: Decebal, nu s-a sinucis, asa cum apare pe columna lui Traian, ci a fost capturat si decapitat de un decurion roman, Tiberius Claudius Maximus, pentru ca si-a scris Maximus pe stela funerara inca din timpul vietii. Nu pricep ce rost avea ca Traian sa puna o
    poveste falsa pe columna, cand propagandistic dadea mai bine daca se admitea ca Decebal a fost omorat de romani. In plus cum putea Traian sa puna o minciuna pe columna cand inca erau la Roma mii de veterani ai razboielor dacice. Nu pricep de ce daca Tiberius Claudius Maximus l-a capturat Decebal, l-a si ucis si nu l-a dus viu la Roma pentru a fi prezentat intr-un cortegiu triumfal
    umilitor, ca apoi sa-l vanda ca sclav si/sau sa-l faca gladiator. In fapt traducerea in engleza a stelei lui Maximus nu spune clar ca Decebal era viu cand a fost capturat, spune doar ca Maximus a adus capul lui Decebal la Roma. Bineintels ca si istoricul roman Dio Casius minte cand spune ca Decebal s-a sinucis!

    Nu am timp sa inventariez toate salturile acrobatice ale lui Dan Alexa pur si simplu cartea este o culegere de eseuri fara nici o coerenta al caror scop unic este de a-I prezenta pe romani drept un popor de nimic.

  • Grig

    E drept ca nu am citi cartea.Partea proasta, pentru mine, este ca nu voi citi nicodata asemenea insailari. Pot trece cu vederea, arunca o privire, dar in principiu nu citesc asemenea lucrari.
    In principiu inseamna ca nu pot accepta multe lucruri. Intai, ca oamenii de care vorbim- trebuie o ancheta prealabila, publica, fie si mult prea schematica-, ori sunt destepti, dar care vor sa demonstreze ceva ce nu le sta in puteri, ori sunt trimisi, initial fara sa stie despre ce este vorba, sa “fie”, ori sunt in treaba lor. Nesemnificativa, inca 5 ani.
    Unii au facut o cariera, intre cunoscatorii “comunitatii”.Nu stiu unul care sa fie veritabil, pe picioarele lui.Desi cunosc oameni care au facut doctorate nu lipsite de interes. Evident, necunoscuti.
    Am inteles principiul de selectie francez. Pervers, pentru ei, in primul rand.Pentru romani este o legitimare. Unii au ajuns ambasadori, si nu sunt de negijat, intelectual. Politic, sunt nuli. Nu detaliez de ce.
    Deci eu pot depune marturie ca studiile doctorale nu sunt unele veritabile, desi sunt oameni deosebiti care fac tot ce pot pentru ei-ele.Toata lumea pare sa stie ca sunt destinati pentru tara de origine.
    Si oamenii se intorc. La grupurile, sagetile de origine.
    De unde reiese ca si cei dotati intelectuali- nimeni nu mai papa lapte, ca Cioran- vor reveni la baza.
    Baza este un concept. In general necunoscut.

  • Grig

    Nu pot sa rezum ce gandesc.
    E f. complicat. Unii oameni sunt deosebiti, asta nu inseamna ca cineva va auzi de ei.
    Nu ma includ pe mine, deoarece eu am esuat altfel.
    In esenta, un domn Alexa este un plus. Daca gandesti in termeni”comunitaristi”. “republicani” sau ceva de genul. Niciodata nu stii daca aici se ascunde un talent manipulat, un agent, un om dornic de reintegrare in sfera materna, ori pur si simplu un om. Partea intelectuala este o functie.
    Si totusi “toti’stiu. Asta este cu adevarat socant. (in sensul a ceea ce sugerati, cumva).
    Asta este adevarul viitorului.

  • neamtu tiganu

    pe mine savantii astia m-au zapacit de cap, ba-i asa, ba-i pa dincolo, cum e cu aia care zic ca mai buna ba carnea rosie, ba carnea alba.

    Propun instituirea unei comisii prezidentiale condusa de marele prof de peste balta, vom afla cu ocazia asta si daca dacii au fost comunisti sau anti! Io tind sa cred ca Burebista si Decebal au cam fost dictatori, desi democratia era deja inventata.

  • Dezideriu Dudas

    Ref. la Burebista, Decebal -- dictatori

    Da, da’ de bine, ca nu mai ramaneau atatia oameni de bine…pe plaiurile patriei….

    P.S. Era ea democratia inventata, da’ grecii s-au mai hodinit dupa calul cela’….troian…Traian, cand veni in Dacia ( atunci “Orient expres-ul” se facea calare…), trebuia sa castige altfel il mancau “democratii” acasa….Si atunci expresul “se (cam) lua in sus” in astfel de cazuri…Salvarea a venit apoi de la Columb cu al sau “America express”…, si spre Vest….Se rasturna lumea spre Dreapta altfel….Tismaneanu o fi stra-stra-stra…nepotul lui Columb ?

  • va asigur ca, în materie de lingvistică, Dan Alexe, chiar este Țun om de știință serios”.

  • Partea proasta nu este ca nu ati citit cartea. Partea proasta este ca vorbiti despre ce nu ati citit. Exista, cumva, si o parte buna a acestei situatii?

  • Pai, exista deja raspunsurile: unii daci au fost comunisti, fiinca erau “romantici”. Alti daci au fost comunisti fiindca erau trimisii Moscovei. Ciudat e, ca multi dintre dacii respectivi (mai “romantici”, mai “realist-socialisti”) au fost trimis cu acelas tren de la Moscova.

  • Hantzy

    NT, când eram școlar într-a treia, eram convins că dacii fuseseră comuniști. Una din lecturile obligatorii în decursul anului era “Bristena, fiica dacilor”. După rezumatul poveștii, făcut în plenul clasei, cu contribuția majorității școlarilor, a urmat caracterizarea personajului principal, adică Bristena, fiică de dac. Ne-am întrecut cu toții în a o considera vitează, neînfricată, isteață, devotată, iubitoare, luptătoare. Nici patriotismul, iubirea de neam și țară, precum și toate celelalte exprimări pleonastice nu le uitasem. Iar dacă Bristena adunase negreșit toate aceste calități, trebuia automat sa fi fost și comunistă. Morfologic, cuvântul ăsta devenise pentru noi adjectivul care însuma toate celelalte calități ale personajului pozitiv din orice poveste, mai ales dintr-una cu tentă istorică.
    Drept urmare, nimeni nu a priceput atunci motivul fâstâcelii tovarășei și încercarea dumisale de a ne face să renunțăm la respectiva categorisire. Păi dacă era și vitează, și deșteaptă, și îndemânatică, cum să nu fie comunistă?! Asta era nedumerirea noastră, care anula întregul set de valori pe care-l asimilasem până la acel moment. Iar dacă fiica lor era comunistă, trebuie ca și dacii au fost. Altfel nu era dosarul bun…

  • Pingback: Prin blogosfera literară (4 – 10 ianuarie 2016) | Recenzii filme si carti()

  • Cinicul de serviciu

    Asa cum am aratat si in raspunsul catre Grig nu I-am contestat domnului Alexa cultura, doar buna credinta si tendinta de a se exprima cu superioritate in mai toate domeniile, de la istorie, sociologie, filozofia culturii, psihologie, etimologie, limbi orientale, etc.

    Cred ca am dovedit ca afirmatia sa despre lipsa noastra de cunostiinte despre limba macedoneana veche nu se verifica faptic. De asemenea interpretarea tendentioasa a inscriptiei de pe stela lui Maximus dovedeste lipsa de logica.

    Unele interpretari etimologice ale domniei sale sunt de-a dreptul rizibile: potrivit domnului Alexa mamaliga vine de la orasul Memel in Lituania. Porumbul a fost adus in Moldova de unul din fanarioti (daca-mi amintesc bine de C Mavrocordat) si nu vine din Lituania, ci de la Stambul. Cantemir nu mentioneaza nici porumbul nici mamaliga in Descriptio Moldavie si nu cred ca grupul mic de osteni pribegi al lui Carol al XII a adus in principate mamaliga de la Memel. Se pare ca romanii mancau mamaliga de mei inainte de introducerea porumbului in Principate. Ma surprinde ca domnul Alexa n-a remarcat ca unele populatii transcacaziene (pe unde s-a si plimbat) numesc aceasta pasta mamrys sau mamyrza. Banuiesc ca si acestea au luat mamaliga de la Memel.

    Iata si o dovada de political correctness. Potrivit unui eseu plublicat in franceza de M Kogalniceanu tiganii isi spuneau romanes.
    Autorul nu mentioneaza insa ca Neculce ii numeste simplu tigani, iar in Descriptio Moldvaie Cantemir ii numeste fecundique Cingari. Mergeti pe strada in Ferentari si verificati cati fecundique cingares is zic Romi si daca pana recent in afara unor « elite » de profitori isi spunea cineva rom.

    Pot sa mai scriu 20 pagini de observatii depre profunzimea asertiunilor din cartea domnului Alexa.

    PS
    Sper sa nu am surpriza cenzurarii acestor comentarii asa cum se intampla pe unele platforme pe care daca critici un articol al ilustrului profesor/magistru/guru (nu cred ca e nevoie sa-l numesc) te pomenesti blocat pentru ca profesorul can’t
    afford to lose face.

  • Pingback: De la tracomanie la dacopatie până la victoria finală! | România curată()

  • Fritz

    L-ati uitat pe Funar cu teoria lui conform careia Isus Cristos s-a nascut in Geto-Dacia si nu a fost evreu.
    Cu stima,
    Al dumneavoastra,
    Fritz

  • Dezideriu Dudas

    Da, si acel Pilat este azi prin descendenta…., DNA-ul, pentru ca si-a dat seama de greseala originara . Mare vizionar dom’Ghita ‘ista…

    P.S. Paradoxal este cand “DNA-ul” isi cerceteaza originea geografica a stramosului ( tre’ “sa scape” si el, nu ? )…Azi i-a mai cerut lamuriri delfinului….

  • Grigorievice

    Partea buna a partii proaste este (scuzati repetitia, care nu este una) ca oamenii care cunosc se pot pronunta mult mai in cunostinta de cauza. Sau in cauza.
    Dar mai exista o parte proasta a partii bune din partea proasta: ca nu mai exista manipulare. Poate doar mari erori.Si unele greseli, utile.
    Si asta se intampla cand citesti altceva decat litere…
    Asta inseamna ca oricum aveti dreptate.

  • Ontelus DG

    Demostene Botez, ,,Cânta o catirincă”

    ,,Cânta o catirincă în colţul unei strade,
    Cânta o catirincă un cântec de demult;
    Erau în el acorduri de triste serenade
    Şi fără voie, parcă, am stat ca să-l ascult.

    Erau iubiri străbune şi parcă-mbălsămate
    În cântul ce-alungase tăceri de ţintirim.
    Aşa purtăm cu toţii neştiutori în spate
    Un cânt ce nu-i al nostru şi totuşi îl trăim.

    Au fost odată inimi ce-au tremurat nebune
    În cântecul acela continu şi banal,
    Ce-l auzim în stradă şi-n suflete ne pune
    O nostalgie tristă de nopţi târzii de bal.

    Aşa purtând povara, mi-am împărţit eu cântul
    Ce l-am crescut în suflet şi l-am trăit mereu,
    Să-l poarte ca pe-acesta, pe străzi înguste, vântul,
    Să fie-al tuturora precum a fost al meu.”

  • Gavriil Stiharul

    Miturile conduc lumea.

WP Admin