≡ Menu

Cu cărțile pe masă: un Anschluss stalinist. Pentru eternitate?

Fiindcă numele meu a fost pomenit într-unul din materialele de presă ce discută situația dlui Marius Oprea și a institutului pe care îl conduce, iată ce am de spus:

Cronologia

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania (IICCR) a fost înființat la 21 decembrie 2005, la inițiativa premierului Călin Popescu-Tăriceanu. Președinte al institutului a fost numit istoricul Marius Oprea.

Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (CPADCR) a fost înființată de președintele Traian Băsescu în luna aprilie 2006. Președinte al comisiei a fost numit sociologul Vladimir Tismăneanu.

IICCR a fost constituit ca o structură permanentă, în subordinea Guvernului și în coordonarea primului ministru.  CPADCR a fost constituită ca o structură cu termen de existență limitat. După îndeplinirea mandatului – elaborarea raportului pe baza căruia președintele avea să condamne dictatura comunistă – CPADCR urma să-și înceteze activitatea.

Acestea sunt faptele și orice încercare de rescriere a lor constituie un act de mistificare.

Erorile inițiale

Am afirmat la timpul respectiv că necooptarea dlui Vladimir Tismăneanu – reputat analist al comunismului – în Consiliul științific al IICR a fost o eroare. În același timp, am afirmat că înființarea unei alte structuri pentru dl Vladimir Tismăneanu a fost și ea o eroare.

Instituțiile serioase nu se întemeiază de dragul competițiilor politice ori pentru gâdilarea unor egouri debordante. Se întemeiază pentru rațiuni de o cu totul altă natură și, finanțate fiind din banul public, trebuie să servească interesele statului de drept, nu interesele statului la coadă după onoruri și căpătuială.

Conflictul

Ce a fost perceput de la bun început drept o concurență  între președinte și premier a fost transformat de chibiți într-o competiție nepotrivită: Cine este mai anti-comunist: Traian Băsescu sau Călin Popescu-Tăriceanu?

Alcătuirea documentului pe baza căruia președintele urma să condamne dictatura comunistă ar fi trebuit încredințată unei instituții deja existente și operând pe bani publici – IICCR. Un asemenea document trebuia să fie unul scurt și putea fi elaborat fără nici o dificultate în maximum o lună.

Un Raport de felul celui încredințat spre alcătuire CPADCR este un document care, spre a fi întocmit și prezentat în varianta optimă, ar fi avut nevoie de un termen de elaborare mult mai întins decât cele șase luni puse la dispoziția CPADCR.

Documentul de care avea nevoie președintele spre a condamna o dictatură nu poate fi înlocuit de Raport cum, tot așa, Raportul are altă menire decât documentul de care avea nevoie președintele. Sunt documente complementare, nu documente care se pot substitui reciproc.

Indiferent dacă hotărârea președintelui de a crea CPDCAR a fost determinată de o competiție cu premierul  și dincolo de slăbiciunile Raportului, președintele Traian Băsescu are meritul inalienabil de a fi declanșat un proces de a cărui anvergură mulți nu par a fi conștienți nici astăzi. Riscul pe care și l-a asumat dl Traian Băsescu  a fost substanțial.

Dl Vladimir Tismăneanu are meritul de a fi coordonat alcătuirea Raportului sub o imensă presiune a timpului. Și nu doar a timpului.

Din păcate, tensiunile dintre președinte și premier au trecut cu mult dincolo de cei doi oameni politici, atingând instituții. Încercarea unora de a monopoliza demersurile anticomuniste în România a turnat gaz peste foc.

De la falsa întrebare Cine este mai anticomunist: Traian Băsescu sau Călin Popescu-Tăriceanu?  s-a ajuns la întrebarea și mai nepotrivită – Cine este mai priceput în investigarea crimelor dictaturii comuniste: Vladimir Tismăneanu sau Marius Oprea?

După condamnarea dictaturii comuniste de către președintele Traian Băsescu, reflectoarele s-au focalizat pe CPDCAR.  Dl Vladimir Tismăneanu a devenit, simultan, obiectul urii celor ce nu aveau nici un interes să vadă o condamnare a dictaturii comuniste și idolul altora, unii dintre ei deveniți, cam peste noapte, ostentativ de anticomuniști. Sub valul de ură ce s-a abătut asupra sa, dl Vladimir Tismăneanu a eșuat în administrarea lucidă a criticilor venite din bună-credință, asimilându-le campaniei venite din ură viscerală față de numele său.

Potrivit firescului nefiresc de care este bântuită scena ideilor din România, munca foarte importantă a IICCR a intrat într-o umbră nemeritată. Într-un fel, acest con de umbră a fost benefic, dând posibilitatea celor de la IICCR să-și vadă de proiecte, chiar într-un climat de asceză financiară la care au fost supuși.

De la CPDCAR la CPCADCR

În vreme ce mandatul CPDCAR a încetat, ambițiile unora au crescut.

Prin Decizia nr.5/15.03.2007, în temeiul prevedirilor art. 17 și 17 din Regulamentul de organizare și funcționare al Administrației Prezidențiale se hotărăște înființarea Comisiei prezidențiale consultative pentru analiza dictaturii comuniste din Romînia – CPDCADR. Președinte – dl Vladimir Tismăneanu.

Decizia este semnată de președintele Traian Băsescu la 11 aprilie, 2007. La articolul nr. 2 se indică foarte limpede durata de viață a comisiei: “Activitatea acestei comisii se va încheia cel târziu la data de 31.12.2009.”

O durată prea scurtă, pentru o ambiție atât de mare. Se caută soluția și pare a fi găsită.

Un Anschluss stalinist

Sub pretextul unei fuzionări, structura cu mandat limitat (CPCADCR) urmează să înghită structura permanentă – IICCR, produsul încrucișării devenind Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Președinte al noului Consiliu Științific – dl Vladimir Tismăneanu.  În felul acesta, din două mandate temporare, președintele CPACDR trebuie să alunece, nu prea discret, spre un mandat permanent.

În ziua de 24 martie 2009, a avut loc întâlnirea în care conducerii IICCR i s-au prezentat condițiile fuzionării. Ofer câteva citate din documentul ce a înregistrat spiritul și litera întâlnirii, document invocat foarte recent și de dl Vladimir Tismăneanu:

 “Președinte al noului Consiliu Științific – Vladimir Tismăneanu.

Marius Oprea rămâne Presedinte al IICCR.”

Iată câteva dintre condiții:

 “ b. numirea în funcția de secretar științific a lui Cristian Vasile

  c. adăugarea a trei departamente noi în noua structură a IICCR:

–          Cultură, propagandă, ideologie în timpul dictaturii comuniste (condusă de Vladimir Tismaneanu și Cristian Vasile)

–          Economia națională sub comunism (condusă Dragoș-Paul Aligică)

–          Memoria și nostalgia comunismului (condusă Mihai Neamtu) – posibil Mirel Bănică si Angelo Mitchievici.”

 Ce se promite în schimb?

 “2. modificarea bugetului prin noua HG care va configura noua organizare a IICCR pentru a reflecta schimbările menționate mai sus.

  3. În funcție de noua structură a IICCR, a noului plan științific și a personalului anticipat, în HG se va sugera găsirea unui nou sediu pentru IICCR.

4.  HG va revizui atât fondul de editare/de susținere a publicațiilor IICCR, cât și condițiile de publicare a lucrărilor aflate sub egida acestuia. Prioritare vor fi volumele de documente aflate în lucru și Enciclopedia Comunismului Romanesc.“

 Iată și foaia de parcurs:

 “Aprilie – consultarea Consiliului IICCR privind protocolul de unificare.

Aprilie-mai – definitivarea propunerii de HG.

Iunie – înaintarea HG din partea IICCR către premier. Adoptarea HG-ului privitor la noua structură a IICCR (plus buget și locație)

În jurul datei de 21 iunie (cel mai târziu 7 iulie) – prima ședință a Consiliului Științific al noului IICCR.”

Vladimir Tismăneanu îl propune pe Vladimir Tismăneanu

Cine comunică celor de la IICR condițiile fuzionării, numele președintelui Consiliului Științific și prerogativele pe care le va avea acest președinte? Iată:

“Vladimir Tismăneanu a prezentat în debutul întâlnirii propunerile listate mai sus, precizând totodată că noul Consiliu Științific ar urma să se întâlnească o dată sau de două ori pe an pentru a discuta planul de activitate și organizarea bugetului IICCR. Vladimir Tismăneanu a ținut să precizeze că Președintele Consilului Științific va avea rol decizional direct atât în privința planului de activitate cât și în ceea ce privește chestiunile bugetare ale IICCR. Nu va fi funcție onorifică . “

Cu alte cuvinte, președintele Consiliului Științific devine din membru al unei structuri consultative, de îndrumare științifică, membru al Executivului, luând decizii, etc. În plus, funcția nu mai este onorifică.

După știința mea, orice funcție executivă este remunerată, nu? Atunci, de ce ar mai fi nevoie de celălalt președinte, cel al institutului, dl Marius Oprea, și cum rămâne cu acel pro bono invocat de dl Vladimir Tismăneanu, într-un text recent, în legătură serviciile pe care este dispus să le pună la dispoziție?

Scena unui Vladimir Tismăneanu propunându-l pe Vladimir Tismăneanu depășește cu mult atmosferea de fierbinte entuziasm în care cel puțin Stalin, Dej ori Ceaușescu erau propuși de alții.

Cristian Preda  vs documente

Într-un material realizat pentru Hotnews de dl Dan Tăpălagă, la 12 februarie a.c., dl Cristian Preda afirmă: ”Marius Oprea, după ce a spus că va intra în această echipă care produce obiectele intelectuale ale criticii comunismului, a blocat totul“.

Documentul îl contrazice pe dl Cristian Preda dovedind că nici dl Marius Oprea, nici dl Stejărel Olaru nu a acceptat orbește condițiile acestui Anschluss stalinist:

“Stejărel Olaru și Marius Oprea au subliniat faptul că ei nu pot aproba individual astfel de propuneri, fiind necesar ca acestea să fie validate în primul rând de actualul Consiliu al IICCR, cerând în prima fază o amânare a unei decizii până la următoarea ședință a acestui organism. M. Oprea și S. Olaru au accentuat dificultatea întrunirii într-un timp scurt a membrilor Consiliului IICCR. Dar au insistat asupra faptului ca decizia finală asupra restructurării IICCR ar apartine actualului Consiliu. Marius Oprea a propus ințial menținerea actualului Consiliu și crearea unui Consiliu Științific paralel, variantă respinsă de Vladimir Tismăneanu din cauza blocajului decizional pe care o astfel de structură l-ar putea crea. Marius Oprea a sugerat ca pâna în septembrie să aibă loc o nouă ședință în care să se discute fuzionarea IICCR și CPCADCR, propunând ca noua structură să devină operațională odată cu 1 ianuarie 2010.”

“Blocaj decizional?” Ale cui decizii ar fi putut fi blocate? Și ce crimă ar putea constitui blocarea deciziilor unui om care și-ar dori să decidă totul după cum cum îl taie capul?

Se înșeală cu totul dl Marius Oprea când declară că se dorește îndepărtarea lui din motive politice și nu profesionale, și că se urmărește “arondarea politică a institutului”?

Dacă ne gândim la o caracterizare pe care dl Cristian Preda i-o face dlui Marius Oprea (“El nu e decât o portavoce liberală.”), acesta din urmă nu pare a se înșela cu totul.

Este posibil ca dl Marius Oprea să fie, printre altele,  o portavoce a liberalilor, dar, când dl Cristian Preda, o portavoce a PDL-ului, face o asemenea afirmație, mesajul este foarte clar: Plecați voi, că venim noi!  Și asta nu are nimic de-a face cu necesara depolitizare a instituțiilor ce trebuie să se ocupe cu investigarea crimelor comunismului și valorificarea memoriei exilului românesc. Are de-a face doar cu un politicianism arogant și deplorabil.

Argumente și contra-argumente

Dintre argumenetele aduse de cei ce doresc îndepărtarea dlui Marius Oprea, mă opresc la două.

Primul – dl Marius Oprea a fost numit pe criterii politice. Astăzi este obligat să accepte că trebuie înlăturat, tot din rațiuni politice.

Nu îmi amintesc ca la numirea dlui Marius Oprea să se fi pomenit de rațiunile politice pentru care a devenit președintele IICCR. În schimb, astăzi ni se spune, limpede, că trebuie să plece din rațiuni politice. Nu mi se pare o mișcare foarte inteligentă. Cred că ar fi fost mult mai important să aflăm care sunt motivele profesionale din cauza cărora dl Marius Oprea trebuie destituit. Nu le-am auzit încă.

Când un europarlamentar ce vrea să se impună drept un spirit antidogmatic chiar și în propriul partid recurge la un asemenea argument, discuțiile nu mai sunt de principiu; sunt purtate în jurul unor străvezii interese personale.

Când un profesor la o universitate occidentală care își postează opiniile pe un blog aflat sub sloganul Memorie-Libertate-Moderație găsește de cuviință să exporte în România ideea că oricine poate fi schimbat oricând pe motive politice, instituțiile statului pe care, enunțiativ, toți le dorim de altă calitate decât sunt astăzi, nu pot arăta mai bine mâine decât arată azi.

Al doilea – i se reproșează dlui Marius Oprea o atitudine deschis anti-Traian Băsescu și faptul că amenință cu o carte în care il va demasca pe șeful statului.

Fără îndoială, dl Marius Oprea trebuie să accepte că a întreține o tensiune cu șeful statului și, implicit, cu  PDL, nu este cel mai potrivit lucru și că o asemenea tensiune nu este în interesul institutului pe care îl conduce. Când va termina cartea la care lucrează, este liber să o publice și să își asume răspunderea pentru ce semnează ca Marius Oprea, nu ca președinte al IICCR.

Concluzii

Nu este o dovadă de înțelepciune să încurajezi pe cei ce au câștigat niște alegeri cu 51% să ignore drepturile celor ce reprezintă 49%. Așa ceva nu invită la construcție politică, la reconciliere, ci constituie o incitare la practicarea legii barbutului în politică – învingătorul ia totul.

Mâine vor câștiga ceilalți cu 51% și învingătorii de ieri vor avea doar 49% din voturile electoratului. Se vor plăti din nou polițe, se vor prelungi răfuielile politice și personale, iar cei ce votează vor fi lăsați, vorba maneliștilor de serviciu, cu ochii în soare. Din nou și din nou.

Încercarea de a antrena entități precum Administrația Prezidențială și biroul Primului Ministru în jocuri declanșate de orgolii nemăsurate este o lipsă de cuviință față de esența statului de drept.

Evident, cum institutul condus de dl Marius Oprea se află în subordinea Guvernului și în coordonarea primului ministru, dl Emil Boc este îndrituit să ia hotărârile pe care le găsește de cuviință. Dar la fel de evident este că primul ministru ar trebui să fie sfătuit de bine și nu împins să satisfacă apetitul de monopol al anticomunismului  de care poate fi măcinat un om sau un grup.

Comunismul a fost o nenorocire prea mare pentru ca monopolul anticomunismului să nu fie o amenințare ce pune pe gânduri.

 

  • mihai rogobete

    Domnule Dorin Tudoran,
    1) -- Dacă, atât lui V. Tismăneanu cât şi lui Marius Oprea li se reproşează partizanatul politic, nu-i cumva fiindcă partidelor cu pricina sunt atenţionate că nu-s democratice?
    2) -- Compensând lipsa firească de obiectivitate individuală a şefilor unor instituţii, diversitatea instituţională n-ar spori şansele consolidării spiritului democratic?
    3) -- Urmează crearea unui tribunal specializat şi a unei poliţii care să scotocească ascunzătorile naţionale şi internaţionale şi să captureze vinovaţii crimelor comunismului, pentru a fi comasate, împreună cu CNSAS, conform “centralismului democratic” într-o unică instituţie?
    4) -- Câţi şi pe care-i mai ştiţi c-ar fi revendicat funcţia lui Teodor Maries?

  • Dorin Tudoran

    Maitre, jos palaria! Cu toate probele pe masa de disectie si cu un bisturiu incredibil de precis. Si fara, cum as fi patit eu daca scriam pe tema asta, nuante pamfletare si implicare emotionala. Acum, cred, numai cine nu doreste nu pricepe!

  • victor L

    Cartile erau deja pe masa. Nu se aduc noutati daca neglijam unele nuante.
    Care sint omenesti.

    “Evident, cum institutul condus de dl Marius Oprea se află în subordinea Guvernului și în coordonarea primului ministru, dl Emil Boc este îndrituit să ia hotărârile pe care le găsește de cuviință.”

    Ar fi interesant de stiut unde se pozitioneaza tabara celor anti anticomunisti: de partea lui M. Oprea sau a lui V. Tismaneanu.

  • Florin Iaru

    Nimic de spus. Ce păcat că nu mai e nimic de spus.
    Şi, totuşi, ar fi ceva, ceva: mi-e scîrbă.

  • si cu rahatzii (traducere libera) cum ramine ?
    asta asa, pentru incurajarea tolerantzii…

  • de nicăieri

    Buna ziua,

    Foarte exactă şi imparţială “disectia” pe care o faceţi. Să sperăm că personajele implicate vor accepta faptele şi vor dialoga altfel decît pînă acum.

    Doar o mentiune: Anschluss-ul a fost (doar) una dintre consecinţele ideii de Heim ins Reich. În această încercare de monopolizare a cercetării comunismului există anumite idei şi credinţe lansate prin media care se pot constitui, să zicem, în “ideologia” anexării IICCR. Cred că există aşa ceva. Ar merita, poate, un studiu aprofundat.

    Sînt bucuros că aţi revenit şi că aveţi un site deschis comentariilor.

    Mulţumesc.

  • mihai rogobete

    partidele, nu partidelor -- din vina corecturii. Scuze.

  • MIHAI

    E bine ca ne lamuriti ceva mai mult decit o fac ziaristii neamului din interes sau nepricepere.
    E trist totusi sa vezi lupta asta intre oameni care ar trebui sa fie de aceeasi parte a baricadei. De ce nu pot gasi Oprea si Tismaneanu o forma de colaborare decenta ?
    Din ce spuneti, se pare ca Oprea e cel care are dreptate. Nu exista nimeni care sa’l sfatuiasa pe Tismaneanu s’o lase mai moale? Ar fi si in interesul lui. Pe de alta parte, daca Tismaneanu ar accepta sa conduca o parte a Institutului care sa se ocupa de ce stie el mai bine si sa’l lase pe Oprea cu competente depline in partea de investigare empirica, credeti ca acesta din urma ar fi de acord? Sincer, eu ma indoiesc.
    Din ce spunea intr’un interviu la televizor parea ca are si o problema personala cu Tismaneanu. Decit sa incinga spiritele, cei din jurul celor doi ar face multa mai bine sa netezeasca drumul catre o solutie de impacare, colaborare sau macar ignorare reciproca.

    Riscul e mare sa irosim doua lucruri cistigate:
    1. Munca lui Oprea si a celor de la IICCR.
    2. Condamnarea comunismului de catre presedintele tarii.

  • william

    va multumesc domnule tudoran pentru lumina adusa in acest caz… cine are ochi da vazut sa vad, cine are urechi de auzit sa auda

  • Domnule Tudoran,

    Afirmatiile facute de dumneavoastra sunt mult prea clare pentru a fi comentate. Cu toate acestea as avea cateva propuneri privind organizarea acestui institut (indiferent cum s-ar numi)

    Institutul trebuie organizat exclusiv pe baze stintiifice si academic orice derapaj de la acest mod fiind de fapt o alterare a rolului sau.
    In componenta acestui institut trebuie sa intre istorici veritiabili cu un CV in domeniul istorie fara tot soi de pamblicari de genul “stiinte” politice , sociologie , “formatori de opinie” sau mai stiu eu ce esuati de prin religie , inginerie samd.
    Si spun asta pentru ca 3 dintre propunerile facute de Domnul Tismaneanu vin din siajul PDL-ului siaj cu nimic mai merituos decat siajul PNL-ului (si aici ma refer la Tismaneanu , Aligică si Neamtu)

    Pe de alta parte vad in cadrul institutlui un departament consultativ si de ce nu de audit moral unde si-ar gasi rostul fosti opozanti politici (reali nu inchipuiti) , de ce nu reprezentati ai partidelor politice si societatii civile (care e aia ?) si care ar putea eventual sublinia sau arata directii neluate in seama de acest institut.

    Nu de alta dar nu vad un departament de analiza si istorie a aparatului superior comunist care sa analizeze “logica” deciziilor luate in timp de acestia.

    Sincer la 20 ani de la lovirutie a sta si a analiza chestiuni de genul a fost sau n-a fost Tismaneanu comunist , mai este Tismaneanu comunist ? sau care anticomnunism este cel real al PNL-ului sau al PDL-ului nu face decat sa arunce in ridicol o astfel de initiativa

    Eu cred ca generatia neafectata de comunism (in varsta acum de pana in 42 ani) este suficient de matura stiintific , nealterata de diverse polite de platit si de ce nu de mentalitatea comunista (una din ele chiar aplicata de cei ce contesta cine nu e cu noi e impotriva noastra) si poate face o cercetare dura si rece in care sa ne aratae adevarul si nu “adevarul”

  • Andrei S.

    Cand un fost dizident care a fost numit in conducerea unui institut ajunge sa il apere pe seful lui, cu sau fara documente, discuțiile nu mai sunt de principiu; sunt purtate în jurul unor străvezii interese personale.

    e simplu.
    hai domnu todoran lasati ca nu e totul alb si negru. ia mai ziceti dumneavoastra cum e Marius Oprea respectat de colegii lui istorici, si cum a introdus el ideea de studiu al istoriei comuniste, desi intregul domeniu este inca o nebuloasa pentru restul lumii.

    ps: nu mai scrieti titlurile cu caps lock ca doar nu sunteti roxana iordache sa urlati in halu asta. o fi blogu asta de certat, da’ pana mea, mai usor…

  • Dorin Tudoran

    niku_elektriku

    ramane asa: un eoisod deplorabil!

  • Pai depinde cine sunt anticomunistii ?

    daca sunt aia de parada (asa cum gasesti foarte multi in PDL) atunci e mai bun Tismaneanu. daca cauti in anticommunisti reali nu cred ca Tismaneanu castiga prea multe voturi.

    Am spus si intr-un alt mesaj ca ne trebuie istorici si nu tot soiul de aventurieri sau cameleoni politici.

  • Dorin Tudoran

    @mihai rogobete

    in prea multe cazuri, partidele politice din Romania (dar ci cele din alte parti) nu actioneaza democratic.

    politizarea institutiilor este o cale spre ruinarea institutiilor. Una este sa castige alegerile si sa ai dreptul sa conduci, sa deseneza structurile administratiei tale in asa frel incat sa-ti pui in practica promisiiunile electorale, si altceva este sa politize pana si actul de a spune…”Buna dimineata!”

  • Dorin Tudoran

    @ victor L

    Nu stiu. Intrebati-i. Eu, unul, nu sunt anti- aniticomunisti. Sunt impotriva comportamentului care ne face sa aratam ca nedesprinsi vreodata de damblau nomenklaturilor…

  • Dorin Tudoran

    @ de nicăieri

    vă mulțumesc că ați veit și rămas pe acest site, chiar dacă deseori putem avea opinii diferite

  • Dorin Tudoran

    @Andrei S
    Nu apăr pe nimeni, discut o tentativă de înghițire a unei instituții pe motive pur politice.

    Nu, cel la care vă referiți nu este șeful meu.

  • Dorin Tudoran

    @ MIHAI
    Nu am vazut emisiunea de televiziune la care vă referiți. Tot ce pot să spun este că, după atâția ani de fricțiuni și bețe-n roate, evident că se vor fi ivit și “probleme personale” între dnii Oprea și Tismăneanu.

    Sincer, nu cred că există cineva care să-i spună dlui Tismăneanu “s’o lase mai moale”, cum spuneți dvs. Știu sigur că de i-a, recomanda eu așa ceva, nu are ține cont de sfatul meu. Poate apare altcineva.

  • Dorin Tudoran

    @ virgil

    Siajele, batu-le-ar vina!
    Dar, sincer, dincolo de fortarea de a politiza un institut de investigare, exista printre numele propuse de dl Tismaneanu oameni de mare competenta. Dl Aligica este unul dintre ei.

    Povestea cu M. Neamtu, daca nu ma insel autor, prin anii 90′, de texte legionaroide, relocat din teologie la științe politice e un pic cam complicata. Dar, da, am citit vreo două texte interesante semnate de dl. Neamtu.

  • Alea jacta est, rien ne va plus, the point of no return.

    Interviul din Academia Caţavencu a fost bine gândit: forţarea mâinii guvernului Boc (cedează -- dă semne de guvern slab şi îl atacam din interior în continuare; ripostează -- “dictatuhhhaaaa! dictatuhhhaaaa!” ).

  • Domnule Tudoran,

    Dumneavoastra ii stiti mai bine decat mine, insa eu am nevoie de oameni integri atunci cand analizezi istoria. Cand l-am vazut pe Dl Aligica in nu stiu ce organism de defintie ideologica al PDl-ului ma incearca asa un sentiment de neincredere.

    Eu consider ca cel mai bine este sa avem istorici in domeniu care sa analizeze si reveleze faptele asa cum au fost nu prin prisma unor “indicatii de partid”

  • Dorin Tudoran

    @ Riddick
    Jocul de-a fortatul mainii nu duce, mai niciodata, la nimc bun. Macelareala reciproca la fiecare 4 ani. Pe tine te amuza un asemenea spectacol? Pe mine, nu.

  • ovidiu

    Cred ca e una din acele situatii delicate in care argumentele celor implicati conving greu. Se vorbeste de principii, de institutii, de (anti)comunism, dar pasiunile politice, simpatiile si antipatiile determina o buna parte din actiuni. Mi se pare foarte greu sa “aperi” o anumita pozitie. Cred ca este dificil si pentru dumneavoastra.

    Sint de acord ca argumentul cu numirea politica nu este inteligent, dar pareti a-i accepta folosirea si incercati sa il combateti. “Nu îmi amintesc ca la numirea dlui Marius Oprea să se fi pomenit de rațiunile politice pentru care a devenit președintele IICCR.” Faptul ca Marius Oprea este membru PNL si a fost numit intr-o structura de guvern pe un astfel de post inclina balanta spre cei care sustin ca este o numire politica.

    Ar fi interesant sa se lamureasca si acest aspect: Vladimir Tismaneanu a sustinut pe blog ca nu urmeaza sa fie platit pentru eventuala pozitie. Dumneavoastra spuneti ca e o contradictie, ar fi vorba de o functie executiva care, de obicei, este remunerata.

  • Dorin Tudoran

    @Ovidi

    1. NU am spus ca numirea dlui Oprea din ratiuni politice ar fi fost acceptabila. Am spus doar ca eu, unul, nu imi amintesc sa se fi comunicat asa ceva la timpul numirii respective, in vreme ce acum se spune clar -- am castigat alegerile, te scoatem. Cateva referiri la mnotivele profesionale ale destituirii ne-ar fi ajutat pe toti sa intelegem ca nu este vorba doar de o masura de ordin politic.

    2. NU am afirmat ca dl Tismaneanu ar urma sa fie platit. Am spus doar, ca asa cum singur isi prezinta prerogativele, indicind ca functia nu va mai fi onorifica, am spus ca, din cate stiu, pozitiile executive sunt remunerate. Asadar, ceream -- omplicit -- ce sugerati si dumneavoastra: o lamurire.

    Evident, insa, o asemenea lamurire lasa… nelamurite alte aspecte. De pilda: cum adica, intr-o asemenea intalnire, X il propune chiar pe X iar apoi spune ce prerogative va avea acelasi X…

  • ovidiu

    Insist putin la punctul 1. 🙂

    Nu face totusi parte din joc si aceasta regula neinteligenta si nescrisa: esti numit politic, risti sa fii schimbat pe criterii politice (cel putin de la secretar de stat (sau echivalentul) in sus)? Daca inteleg bine, dumneavoastra o doreati explicita la momentul numirii, sa i se fi spus explicit lui Marius Oprea asa ceva. Atit timp cit nu i s-a spus acest lucru, asta inseamna ca el are dreptul sa considere ca a fost numit pe criterii strict profesionale. In plan strict formal, cred ca aveti dreptate. Nici eu, poate nici dumneavostra, nu stim ce a gindit dl Oprea la momentul numirii: a stiut ca e numit pe criterii politice?

    “Cealalta tabara” spune foarte clar sau asa am inteles eu, ca nu i se reproseala nimic substantial in planul profesional, este o schimbare politica. 🙂 Nu ne putem astepta la motive profesionale.

  • Indraznesc sa intervin cu o marunta adaugire:Marius Oprea a demonstrat prin fapte ca merita postul ocupat-poate ati vazut si dvs.documentarul din toamna 2009 difuzat la Antena 3,despre deshumarea unor tarani asasinati in anii’50.
    In prostia mea,eu cred ca asemenea actiuni pot aduce lumina si dreptate mai repede decat n+1 studii(foarte utile si acestea,fara indoiala).
    Dar niste oseminte redate familiilor,in afara de omeneasca impacare a nesfarsitei asteptari si incertitudini,mai pot aduce amintiri despre situatii,figuri,chiar nume…
    Pacat ca IICR a intrat sub incidenta proastelor obiceiuri dambovitene.
    Astfel au scapat si Nicolschi,si Draghici,si Plesita,si cati altii.
    In orice caz,nu cred ca ciocnirea de orgolii poate tine loc de clarificare a trecutului apropiat,si nici de vreun dram de dreptate.

  • de nicăieri

    Dar, după “disecţie” şi diagnostic, urmează tratamentul.

    Ce soluţii întrevedeţi ? Ştiu că e o discuţie complicată. Ar fi foarte interesantă opinia Dvs. ?

  • Dupa mintea mea toata lupta asta “anticomunista” a devenit desueta in momentu in care a devenit o afacere. Nu m-as mira ca in viitoru apropiat fiecare orasel, fiecare catun sa aiba propriu institut de condamnare a comunismului. Ma-ntreb ce draq ie de cercetat privind comunismu, a fost un regim criminal. Punct. Gata. Se cauta vinovatii? Ii stie toata lumea, se afla in conducerea de stat si de partide. La ce bun? Au cistigat, au puterea in mina. Pulimea a inghitit-o. Numai un naiv ar putea crede ca ar fi gata sa-si taie craca de sub picioare.
    Fratilor ati pierdut, obisnuiti-va cu gindu, i-ati sustinut si v-au pacalit!
    Ma uit la alte tari foste comuniste, nu-si pierd vremea cu tot felu de condamnari si cercetari. Se uita inainte!

  • de nicăieri

    (evident, la sfîrşitul ultimei propoziţii e un semn al întrebării pus greşit, sorry)

  • Dorin Tudoran

    @ neamtu tiganu

    Precizie germana! Da, anticomunismul tinde sa devina (pentru unii a si devenit) o afacere.

    Indiferent de apartenenta politica, oricine practica acest “sport” este de condamnat.

  • Dorin Tudoran

    @ ovidiu

    Repet, nu stiu ce si cum s-a discutat in momentul numirii dlui Oprea ca presedinte al IICCR.

    Totusi, imi este greu sa cred ca mesajul a fost “Dle Oprea, desi profesional esti o nulitate, te numim fiindca esti de-al nostru.”

    Repet, oricine castiga niste alegeri are dreptul sa-si faca echipa dupa cum considera ca e mai potrivit. Ce nu este potrivit este sa se politizeze structuri in care profesionalismul trebuie sa fie unicul criteriu.

    Nu acuzi un competitor politic (partid politic) ca a politizat structuri ce trebuie sa ramane in afara politizarii, apoi, faci si tu acelasi lucru.

  • Dorin Tudoran

    @ de nicăieri

    Soluțiile sunt în altă parte.

    Tot ce pot face unii ca noi — cei de care nu depind hotărârile de acest fel — este să spună ce cred.
    Asta am și făcut.

  • lucian burjuiul

    Domnule Virgil,

    Generatia de pana in 42 de ani a trait jumatate din viata (’68-’89) in comunism. Eu am mari dubii ca nu este afectata de de comunism. Eu implinesc 42 in curand si trebuie sa recunosc ca am amprenta vechiului regim intiparita pe creier.
    Va dau un exemplu: desi am citit si stiu adevarul istoric cand vorbim de regele Mihai prima imagine care imi apare este a familiei regale urcand intr-un tren inconjurat de aburi. Iar in acel este tezaurul Romaniei. Va dati seama la ce nivel subliminal au lucrat comunistii daca au reusit asocierea asta!?
    Poate generatia care se naste acum si va ajunge la maturitate peste 30-40 de ani sa fie neafectata de comunism/neo-comunism.

    In alta ordine de idei ma bucur ca am fost indrumat de o prietena catre noul blog al dlui Tudoran pe care-l salut cu aceasta ocazie. Credeam ca pe 09.09.09 cu “Romanul si balonul” ati pus punct definitiv. Ma bucur ca n-a fost asa.

  • lucian burjuiul

    o adaugire:
    “iar in acel tren este tezaurul Romaniei”.

  • Gabriela

    Domnule Dorin Tudoran,

    1. un membru PNL care a ocupat o functie de director al unui institut creat de guvernul Tariceanu, functia fiind asimilata celei de secretar de stat clameaza azi depolitizarea propriei functii. daca ar fi fost numit prin concurs, intelegeam. daca ar fi sustinut necesitatea organizarii unui concurs, intelegeam. daca ar fi sustinut in timpul guvernarii Tariceanu depolitizarea institutiei, intelegeam.

    dar asa, ce sustine? daca nu sunt eu eternizat apolitic pe un post castigat politic, putem vorbi despre “un Anschluss stalinist??”. nu vi se pare culmea ridicolului?

    2. e necesar totusi sa fie invocate si niste merite academice. oamenii care ocupa cele mai inalte pozitii in conducerea unui asemena institut de cercetare ar trebui sa fie recunoscuti de comunitatea academica internationala. asta inseamna, azi, American Association for the Advancement of Slavic Studies, European Consortium for Political Science, Cambridge University Press, Princeton University Press… e mediul in care dnii Oprea si Olaru se simt in largul lor? sigur, atata timp cat IICCR plateste din banii contribuabilului roman, Poliromul publica orice. dar oare e ideal sa ne mentinem la infinit la periferia canonului academic?

    3. va rog sa-mi explicati de ce cooptarea unor oameni precum Kligman, Tismaneanu, Vasile, Stanomir, ar dauna institutului? ca eu nu inteleg, oricat m-as stradui. de asemenea, de ce e atat de dramatic daca laudabilei activitati de dezgropare a cadavrelor i s-ar adauga o noua directie de cercetare, destinata nostalgiei comunismului, sau mecanismelor de propaganda? se exclud cele doua tipuri reflectii istorice?

    4. dvs nu cumva publicati documente care nu sunt publice? daca sunt publice, va rog sa ne comunicati sursa. ar fi curioasa sa citesc si restul stenogramei.

    PS. Termenul de stalinist este folosit impropriu, v-ar spune orice student la stiinte politice/ istorie. La ce definitie v-ati gandit? Sau termenul nu era folosit analitic, ci doar.. polemtic (era sa scriu politicianist) ?

  • Neamtule ai si nu ai dreptate.

    Eu cred ca studierea comunismului mai ales in latura lui criminala trebuie sa continue. Ca vinovati vor trebui sau nu lustrati la cat de cangrenata este societatea noastra ar duce la rezultate cel putin hazlii (vezi Mona Musca pusa la stalpul infamiei si Silvian Ionescu in guvern) .

    Insa aceasta studiere trebuie abordata stiintific si nu emotional. de aceea cred ca doar istorici neangrenati politic pot duce la sfarsit aceasta treaba.

    Cu tot soiul de indivizi care mai de care mai “anticomunist” si vopsit ca un papagal vom avea anticomunism de tip PDL de tip PNL si de ce nu chiar anticomunism de tip PSD. care este cel real? Nici unul toate sunt expresii ale propagandei diverselor partide.

    Este ceea ce trebuie evitat. Nu stiu cat din politica actuala a institutului este propaganda PNL dar sunt sigur ca daca vine Dl. Tismaneanu va fi alterat de un anumit tip de discurs. (prieteni stiu de ce 🙂 )

  • de nicăieri

    … mi-e teamă că denumirea acestui blog -- Certocraţia -- conţine nu numai ceea ce s-a întîmplat pînă acum, dar şi ceea ce se va întîmpla. Nu avem cultura lucidităţii şi a spiritului critic.

    Multumesc pentru răspunsuri.

  • victor L

    Uneori, si nu rareori, am si eu izbucnirea lui @ Florin Iaru: “mi-e scirba”.
    Dar.
    Observ ca nu e o confruntare de idei, ci de orgolii.
    Chiar una de interese de grup-amicitie.
    Pentru ca, intelectuali care pot fi creditati a fi de aceiasi parte a baricadei, ajung sa se acuze de tot felul practici incorecte; dar nu in felul de studiere a trecutului comunist, ci a aprecierii celui care ar fi mai indreptatit sa o faca.
    Si, revin cu aducerea aminte: in timpul citirii Raportului de catre presedinte, liberalii juisau alaturi de maimutoiul Vadim.
    Iar daca premierul (mostenire de la Tariceanu) are dreptul legal sa numeasca seful viitorului Institut, nu cred ca va incerca sa reabiliteze comunismul.

    Aceasta cearta nu va face altceva decit sa duca in derizoriu o buna initiativa. Si sa-l faca pe Satana sa-si rida in pumni.
    Dar, asa cum se intimpla desori, stind pe margine si indemnind competitorii sa fie onesti, risti sa ti-i faci pe ambii “dusmani”.

  • Domnule Lucian.

    Ca aveti in memorie diverse “fraze” scoase de propaganda bolsevica nu este de neexplicat. Insa lectura face sa arate cat de neadevarate erau acele fraze.

    Eu ma refeream la faptul ca istorici in varsta de pana 40 ani nu au facut pactul cu diavolul in diverse variante.

  • @neamtu tiganu:mai rau e pentru cei care nu i-au sustinut si tot trebuie sa o inghita!
    Trebuie sa fiti de acord,totusi,ca e revoltator sa vezi cum se lauda Plesita ce i-a facut lui Paul Goma,iar minunata justitie”doarme-n popusoi”,altfel fiind ea foarte vioaie in a ne arunca fumigene ce se termina cu NUP sau cu tergiversari pana in a 13-a zi dupa Scriptura.

  • Dorin Tudoran

    @ Gabriela

    Nu sunt responsabil decât pentru ce scriu nu și pentru interpretările dvs.

    1. Depolitizarile prin… politizare nu conduc la nimis bun.

    2. Este dreptul dvs. de a considera scrierile dlor Oprea si Olaru de domeniul “periferiei canonului academic”. Pentru a fi un bun manager al institutului, dl Oprea nu are absoluta nevoie sa fie membru in toate asociatiile pe care le numiti sau sa fi publicat la editurile la care va ganditi. Daca dvs. credeti ca dl Oprea nu este un istoric redutabil, altii cred. Diferenta de opinii pe care nu-mi propun sa o “moderez” aici.

    3. Unde, in textul meu, exista enormitatea pe care, fraudulos mi-o atribuiti, dup care cooptarea unor profesionisti precum Kligman, Tismaneanu, Vasile, Stanomir ar dauna institutului!?! Tot asa, nu am spus ca noi componente in activitatea institutului ar fi de nedorit. Dumneavoastra chiar cititi ceea ce comentati?

    4. Documentul din care am citat a fost mai intai mentionat chiar de dl Tismaneanu. Ar fi bine sa-i cereti o copie.

    5. Cat despre folosirea termenului “stalinist”, dati-mi voie sa nu va cer opinia cand sa-l folosesc si can sa nu-l folosesc.

  • Icsulescu

    Domnule Tudoran, dupa parerea unei comentatoare de mai sus, ca si dupa parerea fostului viitor simbrias la IICCR Neamtu, sunteti un infractor. Poftiti de vedeti:

    “Recent, au aparut pe Internet, in mod ilegal si printr-o grava incalcare a legii, fragmente dintr-o corespondenta privata intre Vladimir Tismaneanu si Marius Oprea, fara aprobarea autorului si fara aprobarea Administratiei Prezidentiale (care detine stenogramele conversatiei intre conducerea IICCR si presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Comunist din Romania).” (de pe blogul lui Neamtu)

    Nu simtiti asa, usor,usor, reminescentele orientarii trecute a fostului legionar? Nimic nu rezolva un conflict institutional mai usor decat o mitraliera sau o celula.

  • victor L

    @ Icsulescu,
    tu faci acum ce faceau turnatorii ce figureaza in dosarul dlui Tudoran ( si al altora).

  • Icsulescu

    Sunteti un infractor atat de mare, incat ati reusit nu doar sa procedati ilegal, ci si sa procedati “in mod ilegal si printr-o grava incalcare a legii”. Domnule, e nevoie de pleonasme ca sa fiti demascat cum se cuvine! 🙂

  • Dorin Tudoran

    @ Icsulescu

    Inteleg… Deci, important ar fi nu daca ce am reprodus dintr-un document este adevarat, ci de ce am facut-o.

    Repet, dupa ce am vazut ca dl Tismaneanu se refera la documentul cu pricina, mi-am spus ca ar fi bine sa vedem si ce cuprinde acel document. Intamplare nu are nimic de-a face cu dl Oprea.

    Domnul Neamtu este liber sa posteze tot ce doreste. Eu sunt liber sa-l iau sau sa nu-l iau in seama. Azi -- nu-l iau.

  • Dorin Tudoran

    @ Icsulescu

    Repet, nu am timp, deocamdata, de opiniile dlui Neamtu.

  • Victor,

    de ce nu intelegi odata ca cel mai mult celor din tabara sustinuta de tine li se reproseaza caracterul (de fapt lipsa lui) . Nu ca ceilalti nu ar fi la fel dar “ai tai” urla pe toate gardurile ca ei sunt cei morali ceea ce nu este nici pe departe adevarat. Aici e vorba de niste sinecuri care nu sunt ale celor din tabara castigatoare.

    Acest Neamtu nu il are.

  • Icsulescu

    Victor L.: Nu lua faptul ca-ti raspund acum drept o invitatie la vreo conversatie viitoare sau cine stie ce alta forma de tragere de sireturi. E prima si ultima data cand iti adresez un mesaj.

    Faptul ca ma amuz public pornind de la panica transparenta a unui ins care-si vede amenintata o viitoare sinecura poate fi confundat cu turnatoria in aceeasi masura in care mesajele tale pot fi confundate cu mesajele cuiva sincer interesat de crimele comunismului.

  • radu

    Curat trafic de influenta in beneficiul unui grup de interese. Se doreste obtinerea de sinecuri pentru propagandistii PDL si pentru lingaii lui Vladimir Tismaneanu. De asemenea, se urmareste monopolul fostului FSN pe discursul anticomunist si erijarea sa in unic partid de dreapta, controlat de fosti oameni din sistemul comunist (Basescu, Tismaneanu) care vor sa-si stearga urmele si sa-si impuna servitorii.
    Victimele comunismului, Doina Cornea, Marius Oprea, Vasile Paraschiv, Dorin Tudoran, trebuie sa lase locul profitorilor de ultima ora ai discursului anticomunist, purtatori de servieta ai lui Tismaneanu si netezitori de soclu ai securistului Traian Basescu.

  • Icsulescu

    Dle Tudoran, nu ma asteptam sa-l luati in seama. Ma asteptam la un sanatos hohot de ras. Ce-i drept, poate ca dvs. nu vi se mai pare amuzanta incercarea de a pune pumnul in gura unui interlocutor. Ati avea tot dreptul.

  • Dorin Tudoran

    @ radu

    Imi displace sa practic cenzura. O fac foarte rar pe acest blog, chiar daca cenzura este numita aici, eufemistic, “moderare” si intra in legile acceptate ale acestui cadru de discutie.

    Dar va invit sa nu mai faceti afirmatii ce nu pot fi probate — “…ai securistului Traian Basescu”, fiindca ma veti obliga sa le cenzurez.

    Se intelege, din start, ca nu port decat raspunderea celor pe care le afirm, dar m-as bucura ca si dvs. sa intelegeti ca nu se face sa faceti orice afirmatie doar pentru ca nu se stie cine sunteti.

    Cele bune.

  • Forumul de la Neptun

    Institutul pentru Investigarea Crimelor Sclavagismului a trebuit sa fie comasat cu Institutul pentru Memoria Exilului Spartacus. Cei doi fosti comandanti de structuri au ramas amiabil in conducerea noului Institut. Dupa un timp, « s-a » vorbit ca noul Institut format să fie comasat si cu Comisia Proprietarilor de Analiza a Dictaturii Sclavagiste….Aici au intervenit probleme de convetiuire amiabila intre comandanti ( nu prea se intelegea de unde, de la « cârmaci », sau de la « dibaci »….) si lupta era in plina desfasurare…

    Dupa 2 orânduiri sociale depasite, pot spune ca daca ar fi existat acele structuri, nu cred ca omenirea ar fi depasit feudalismul….In cel mai bun caz, eventual, nu s-ar fi intors la sclavagism….Cel putin retoric….

    Motoarele turbionare ale post-capitalismului vor face rapid « istorie » aceste framantari…..

    Dupa feudalism, toate vorbele si « istoriile » Europei …au fost egale cu zero comparativ cu atractia motivationala a AMERICII….

    Stiu Domnule Tudoran, din domeniul dvs. de competenta, la ce va referiti cand scrieti astfel de prof. Ion Coja. Adevarul e insa asa de scump si lipseste ca hrana in Romania, incat orice firimutra poate fi esentiala. Odata stiti ca scriam pana si de « bufonul cetatii », singurul care mai « avea voie » sa spuna adevarul…Si dvs. insa faceti acelasi gen de afirmatii, in domeniul meu de competenta : personal nu cred ca Dragos Paul Aligica isi merita aura… « Economist vorbitor » la « 22 », « Dilema », i-am admirat inteligenta ca autor al unei carti intr-adevar remarcabile, « Reconstructia dreptei », dar care numai de economie nu poate fi considerata …. Va reamintesc ( am mai scris asta, nu stiu daca ati citit …) ca se mira de faptul ca Paul Krugman sustine ca productivitatea ar trebui sa fie reperul ierarhizator al diferentelor economice dintre state, ceea ce romanul Mihail Manoilescu o facuse cu mult inainte ( in opinia mea, orice economist roman remarcabil, ar trebui sa viseze opera teoretica a lui Mihail Manoilescu, singurul economist roman de recunoastere internationala ).

  • Dorin Tudoran

    @ Forumul de la Neptun

    Nu pretind ca am cunostintele dvs. profesionale pentru a cantari cu exactitate personalitatea dlui Aligica. L-am citit fragmentar si mi-a placut cum gandeste. L-am intalnit o data la Washington si am discutat. Mi-a placut foarte mult cum gandeste. Pot sau pot sa nu fiu de acord cu dl Aligica in privinta unor abordari, dar ii respect punctele de vedere.

    In privinta dlui Coja, pentru mine lucrurile sunt limpezi: gandirea sa politica imi este straina. Si cum tot am inceput sa postez cate ceva din dosarul meu de Securitate, un amanunt din “timpurile de trsita amintire”:

    Ultimul text in care am fost injurat inainte de a parasi Romania — fireste, fara a avea drept sa raspund injuraturii — a fost semnat de… Ion Coja in “Scanteia”.

    L-am intalnit, intamplator, pe dl Coja destul de repede dupa decembrie 1989, pe strada. Ne-am strans mana , mi-a spus ca i-a placut un interviu pe care il realizasem cu J.F.Revel si cam atat.

    Raman la acest cam atat. Nici o ranchiuna.

  • Dorin Tudoran
  • CARAIMAN

    Analiza lui Dorin Tudoran, exacta, dura, taioasa ca o lama de cutit, nu tine seama de faptul ca ne aflam in tarisoara lui “ba, tu stii cine sunt eu?”, in tarisoara “datului din coate”, in tarisoara “sezutului in doua luntrii”, in tarisoara lui “scoala-te tu sa ma asez eu” samd. Ambii protagonisti, cu realizari demne de stima in domeniilor lor, au poposit o vreme şi in tarisoarele amintite mai inainte. Si in altele. Cu mai mult sau mai putin succes. Ego-urile celor doi protagonişti au cunoscut dilatari greu de inteles si de acceptat din clipa in care au venit in contact cu politica, cu puterea si cu “politichia” dimboviteană. Insa, in vreme ce VT, rece, calculat, afiseaza o intelegere olimpiana, MO reactioneaza rau, coleric, haotic, nu-si manageriaza (ce cuvint!) prea bine criza prin care trece si pe care in buna partea a provocat-o sau a fost impins s-o provoace, si va pierde. De fapt, amindoi vor pierde.

  • sorin cucerai

    Cred ca e nevoie de putina clarificare conceptuala, pentru ca una dintre cauzele prezentei dihonii -- singura de altfel asupra careia merita sa ne aplecam -- sta in ambiguitatea notiunii de “condamnare a comunismului” (sau in cea a notiunii inrudite de “proces al comunismului”).

    Notiunea asta poate avea cel putin patru sensuri: condamnare morala, condamnare intelectuala, condamnare politica si, in fine, condamnare penala. Pentru simplificare, nu ma voi referi decit la doua din cele patru sensuri: la condamnarea intelectuala si la condamnarea penala.

    Ce poate sa insemne condamnarea intelectuala a comunismului? Ea poate sa insemne, in primul rind, o critica a ideologiei comuniste si, in subsidiar, o critica a doctrinelor derivate din ideologie si care justificau, la rindul lor, mecanismele institutionale care faceau posibile practicile detinatorilor puterii.

    Cum poti condamna intelectual comunismul? Pai criticind argumentele ideologilor comunisti (a la Popper, de exemplu, sau a la Mises/Hayek), sau facind o analiza critica a genezei ideilor comuniste (a la Hannah Arendt) si asa mai departe, cimpul posibilitatilor e imens.

    Pe de alta parte, ce inseamna condamnarea penala a comunismului? Inseamna, mai intii, crearea unui cadru legal care sa asimileze crimele comise in numele ideologiei comuniste de catre membri de partid, de militieni, de securisti, de militari etc. cu crimele impotriva umanitatii (care sunt imprescriptibile). Noul Cod Penal, care va intra in vigoare cel tirziu in 2012, face posibil acest lucru, pentru prima oara dupa 1989. Pe de alta parte, ea inseamna culegerea, catalogarea si prezervarea de probe.

    Nazistii au fost si inca sunt vinati si bagati la puscarie pentru ca s-au putut sau se pot proba, intr-un proces penal, crimele comise de ei. Nu cunosc niciun caz in care vreun ofiter SS sa fi fost condamnat penal folosindu-se ca proba impotriva lui “Mizeria istoricismului” a lui Popper, “Drumul spre servitute” a lui Hayek sau “Originile totalitarismului” a lui Hannah Arendt. Nu poti condamna penal pe nimeni pina cind nu faci dovada crimei.

    Calitatile necesare cuiva implicat in procesul de condamnare intelectuala a comunismului sunt cu totul diferite de calitatile necesare cuiva care urmareste condamnarea penala a membrilor de partid, a securistilor, a militienilor si asa mai departe. Observatia asta e, fireste, triviala, dar ea nu e facuta de cei care nu inteleg ca doar in sensul asta a opus Marius Oprea mortii cartilor.

    A fi socat de o astfel de afirmatie inseamna sa nu poti face o observatie simpla, care deriva natural din deosebirea dintre condamnarea intelectuala si cea penala a comunismului romanesc.

    Cartile lui Vladimir Tismaneanu sunt excelente, dar ele sunt perfect inutile in incercarea de a condamna penal vreun comunist. Pe de alta parte, mortii pe care ii dezgroapa Marius Oprea nu au bibliografie si nici omologare academica, dar pot conduce la condamnarea unor asasini.

    Nu cred ca Vladimir Tismaneanu s-ar opune unui proces penal al comunismului romanesc, proces pentru care Marius stringe cu asiduitate probe. Cel putin Vladimir Tismaneanu nu s-a exprimat niciodata impotriva unui astfel de proces, si nici nu avem motive sa credem ca s-ar exprima vreodata in sensul asta.

    Ce rezulta de aici? Ca, intr-un sens, demersurile lui Vladimir Tismaneanu si Marius Oprea sunt complementare, fiind specii diferite ale notiunii de “condamnare a comunismului”. Daca e legitim sa condamni comunismul, atunci ambele demersuri au o legitimitate egala.

    Intr-un alt sens, demersurile celor doi sunt independente. Intre condamnarea intelectuala si condamnarea penala a comunismului nu exista nicio legatura. Fiecare dintre cele doua demersuri are o finalitate proprie, urmarita cu mijloace diferite.

    In fine, in al treilea rind, demersurile celor doi pot fi, in anumite circumstante, antagonice. Asta se poate intimpla doar daca nu facem deosebirea intre condamnarea intelectuala si cea penala a comunismului, sau daca pretindem ca, desi diferite, unul dintre cele doua demersuri poate fi cumva redus la celalalt, sau, in fine, daca pretindem ca unul dintre cele doua demersuri e intrinsec superior celuilalt.

    Toate astea au consecinte institutionale. Nu poti crea un institut care sa se ocupe simultan de condamnarea intelectuala si de cea penala a comunismului decit daca cele doua demersuri sunt perfect autonome atit in ceea ce priveste decizia legata de directiile de cercetare/investigare, cit si in ceea ce priveste bugetul.

    Nu spun ca o astfel de institutie consociativa n-ar avea sens sa fie creata. Ma intreb insa daca nu ar fi mai simplu sa existe doua institutii separate, una preocupata de condamnarea intelectuala a comunismului, iar cealalta de condamnarea lui penala.

  • Dorin Tudoran

    @sorin cucerai

    Va multumesc foarte mult pentru acest comentariu!

  • Nume (necesar)

    domnule Gabriela,

    e absolut ridicol sa listati diverse institutii cu care e afiliat Vladimir Tismaneanu (American Association for the Advancement of Slavic Studies, European Consortium for Political Science, Cambridge University Press, Princeton University Press) si sa-i reprosati lui Oprea ca nu e afiliat si el cu ele! E ca si cum eu v-as reprosa d-voastra, sau altcuva, de ex. lui Mihai Neamtu, ceva de genul: bine, sunteti baiat destept, dar de ce ati colaburat pana acum si cu The Chinese Association for Early Christian Studies, sau cu The Brazilian Theological Society?

  • Nume (necesar)

    RECTIFICARE:

    domnule Gabriela,

    e absolut ridicol sa listati diverse institutii cu care e afiliat Vladimir Tismaneanu (American Association for the Advancement of Slavic Studies, European Consortium for Political Science, Cambridge University Press, Princeton University Press) si sa-i reprosati lui Oprea ca nu e afiliat si el cu ele! E ca si cum eu v-as reprosa d-voastra, sau altcuva, de ex. lui Mihai Neamtu, ceva de genul: bine, sunteti baiat destept, dar de ce NU ati colaburat pana acum si cu The Chinese Association for Early Christian Studies, sau cu The Brazilian Theological Society?

  • mihai rogobete

    1) -- Acceptat fiind principiul ireductibilităţii prin care dl. Sorin Cucerai tranşează câmpul juridic în cele patru tipuri de “condamnări”, până şi prescrierea cazurilor morale trebuie acceptată. Cum să condamn cazurile moralei anticonsumiste, (comunist-stoice) prin preceptele celei consumiste, care, la rându-i, riscă să fie amendată de ale celei ecologiste? Aşa fac şi alţii, ziceţi, dle. Dorin Tudoran, remarcând în răspunsul dv. referitor la carenţele democratice generale ale partidelor -- generalizând prin analogie maniheică într-un câmp al gândirii raţionaliste, (cum s-a pretins cel al veacului XX), în obscurantismul său triumfalist, căci înseşi ideile produse prin cunoaşterea determinist-cauzală sporesc într-atât realitatea, (lumea reprezentată), încât nici vorbă de vreo apropiere asimtotică triumfală între lume şi realitate, ci din contră -- saltul de mentalitate de la tripartiţia raţionalistă, (bine-adevăr-frumos), la cea cuadripartită relativistă fiind, cel puţin numeric, marcată de dl. Sorin Cucerai. Nici intelectual nu-l pot condamna, ca exemplu, pe Gigi Becali, fără atingerea astrului dualist Lao Tse, al cărui infim electron orbital este.
    Prea multe au de făcut în propria ogradă, fiecare dintre cele două intreprinderi, încât, numai copleşite de încărcătură, să se mai complice şi în conflicte.
    2) -- Strict necesară, prescrierea impune judecarea crimelor comuniste prin legislaţia justiţiei comuniste, nicidecum prin cea a celei democratice; crimele antidemocratice postcomuniste, neapărat. Şi moral şi penal.

  • mihai rogobete

    Corectură: Fără “…dv. referitor la…”, “…remarcând în răspunsul dv, referitor la carenţele…”, rândul 7. Scuze!

  • Adi

    Marius Oprea discuta online despre disputa creata in jurul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului marti, de la ora 15.00 pe hotnews.ro
    Intr-un acces de cenzura fascistoida, domnii de la hotnews pastreaza doar intrebarile malitioase colorate in portocaliu nepublicand intrebari la obiect despre activitatea d-lui Oprea in fruntea acestei institutii, despre presiunile mentionate in stenogramele mai sus amintite.
    Aveti dreptate, pana si PSDul lui Adrian Nastase avea mai mult bun simt.

    Ca o parere personala, eu prefer sa vad Memorialul durerii sau Vanatorul de comunisti, decat sa citesc niste carti pe care si le prefateaza intre ei.

  • Gabriela

    @ dlui sau dnei “Nume (necesar)”

    nu e vorba despre listarea unor institutii la care “e afiliat” cineva, ci despre listarea unor asociatii profesionale si a unor edituri care in spatiul academic echivaleaza cu recunoasterea meritelor stiintifice la nivel international. asa functioneaza comunitatile stiintifice. puteti sa revolutionati dvs acest sistem, dar deocamdata asta e..
    daca cineva e numit in functie pe criterii politice si isi publica niste carti pe banii statului, asta nu ii garanteaza automat publicarea textelor lui de catre cele mai prestigioase edituri. Cambrigde & Oxford sunt repere academice, Asociatia Chineza… nu neaparat, Tariceanu cu siguranta nu..

    [o mica eroare stlistica? unor edituri precum Princeton University Press nu le poti fi “afiliat” poti sa publici acolo, sau poti sa fii angajat.. eu ma refeream la calitatea de autor publicat..]

    [ma cheama gabriela, deci nu sunt domn]

  • de nicăieri

    Cercetarea maculismului în Jormania

    La cîţiva ani după ce transformaseră Casa Jormaniei în toaletă publică, jormanii începuseră să nu mai vorbească tare. Intervenţie miraculoasă a îngerilor ? Obştescul sfîrşit al tensiunilor pe care le acumulaseră în perioada maculistă? Coincidenţă? Nu se ştie. Cert este că dispariţia supărătorului obicei pe care îl aveau de a striga unii la alţii îi făcuse de nerecunoscut.

    În spiritul lor îşi făcuse loc un tip de failibilism greu de imaginat. Pe cît de exotici fuseseră înainte, pe atît de relativişti deveniseră acum. Nu am să trec în revistă feluritele teorii ale vremii; cercetătorii pot găsi cu uşurinţă manuscrisele originale. Este adevărat, dificultăţile jormanezei vechi sînt un obstacol greu de trecut. Dar, la urma urmei, ele nu reprezintă decît o modestă încercare pe care cei cu adevărat interesaţi să cunoască tradiţiile trebuie să o treacă. Fac doar observaţia că unii dintre istoricii însemnaţi ai maculismului consideră failibilismul jorman, şi în special ramura sa moldavă, drept ingredientul esenţial al viitoarei doctrine a marii purităţii jormane.

    Evenimentul cel mai important din scurta istorie a maculismului jorman este celebra ceartă a metodologilor. Lucrurile sînt cunoscute, chiar dacă personajele importante sînt mai mult sau mai puţin legendare. Voloman, despre a cărui biografie nu mai avem decît cîteva fragmente nesigure, a susţinut că maculismul nu poate fi înteles decît prin intermediul unei discipline numite volografie. Cercetătorii serioşi consideră volografia un fel de consecinţă livrescă a bolii de care suferea inventatorul ei: boala oglinzii care arată numai anumite trăsături. Nu credem că este adevărat, epigonii exagerează întotdeauna, în plus, acestă boală a oglinzii nu este considerată o afecţiune în medicina actuală. Ca şi în cazul melancoliei -- o altă afecţiune mitică şi despre care informaţiile ne lipsesc -, şi în acest caz este imposibil de afirmat ceva exact. Voloman credea că maculismul face parte dintr-o lungă şi eternă tradiţie intelectuală. Contribuţiile sale la înţelegerea maculismului nu sînt de ignorat, dar volografia este, mai degrabă, o disciplină secundară, interesantă doar pentru a înţelege particularităţile acelor vremuri ignobile. Despre celălalt istoric implicat în cearta metodologilor nu se mai ştie decît că i se spunea “vînătorul de maculişti”. Spre deosebire de volografie, teoriile poate mai puţin coerente ale acestui personaj au avut drept consecinţă însănătoşirea morală a jormanilor. Probabil că “vînătorul de maculişti” a fost un poet. Sau, cel puţin, unul dintre acele personaje care ard, dar care nu pot spune decît adevărul. Va fi greşit în multe, nu putem face decît presupuneri. Conflictul metodologilor a rămas nerezolvat în epocă. Voloman şi-a impus punctul de vedere în instituţiile oficiale ale Jormaniei de atunci. Acest fapt este mai puţin important.

  • lucian burjuiul

    Stimate domn,

    Eu as simplifica rationamentul dvs in doua: condamnarea teoretica si practica. Daca cea teoretica poate fi intoarsa pe toate fetele fara sa-i deranjeze pe cei vizati -- lucru care de fapt se intampla, cea practica e de dorit a se intampla dar mi-e tare teama ca vom trai fara sa avem satisfactia faptului implinit. Avem exemplul CNSAS care are ca tinta nedeclarata curatarea dosarelor nicidecum restabilirea adevarului si pe de alta parte lipsa de inertie a societatii. De fapt e greu spre absurd sa credem ca cei care detin puterea au vreun interes sa-si faca singuri rau. Poate cel mult sa se santajeze intre ei in lupta pentru interesele proprii de natura politica si/sau economica.
    Speranta de schimbare sta mai mult in exterior, in mecanismele UE care pot constrange dar aplicarea se va face cu personalul nostru…

  • Dorin Tudoran

    @ gabriela, Nume (necesar) si pentru noi toti

    Textul meu nu pune in discutie meritele profesionale ale dlui Vladimir Tismaneanu. Sunt un foarte vechi si constant admirator al scrisului sau.

    Textul meu nu opune meritele profesionale ale dlui Marius Oprea celor ale dlui Vladimir Tismaneanu.

    Textul meu:

    a) Semnaleaza pericolul politizarii unor decizii privind institutii in care politizarea nu are ce cauta. A spune “s-au luat decizii pe criterii politice inainte, luam si noi decizii pe criteri politice” nu face altceva decat sa acutizeze un fenomen deplorabil;

    b) Da un exemplu de cum se incearca preluarea conducerii unei institutii prin mijloace deplorabile;

    c) Semnaleaza ca incercarile unor persoane de a implica structuri precum Administratia Prezidentiala ori biroul Primului Ministru in astfel de lupte de culise dauneaza profund imaginii acestor structuri.

    Stiu ca, de cele mai multe ori, textele postate pe bloguri starnesc discutii ce se indeparteaza — treptat dar sigur — de subiectul propus atentiei celor ce comenteaza asemenea texte, dar v-as ruga sa tinem comentariile cat mai aproape cu putinta de subiectul propus discutiei.

  • Domnu Ionescu, Puiu pt. preteni, era multumit. Obtinuse, prin concurs, de curind, un post de cercetator principal la institutu de condamnare a comunismului. Se simtea f. bine, era tare apreciat de sefi, leafa era bunicica. Totusi era un pic ingrijorat, se gindea ca nou sistem de plata, in acord, ar putea sa-i provoace probleme. Azi, mai ales, nu avea nici o inspiratie. Oare ce ar putea condamna? Isi face o cafea mare. Deschide wordu! O pagina imensa, goala. Ce sa scrie? Sa se duca prin arhiva sa caute prin hirtoage poate gaseste o crima abdominabila comunista, ceva cu copii sau muieri, ar fi la fix. N-are insa chef de arhiva, prea mult praf. Mai bine se uita prin Internet. Are marele avantaj ca a studiat lb. Chineza, nici draq nu ar putea sa-i gaseasca sursele de inspiratie. Il cauta pa dizidentu chinez. Da de o reteta de pregatire a ciinilor, o citeste cu atentie. I se pare gustoasa, isi aduce aminte cu nostalgie de practica facuta in Cingciang, frumusica chinezoaica si tare voluptoasa. Da trebe sa se concentreze la munca. E deja zece si n-a condamnat pin-acum nici un comunist. E constient ca nu are rost sa caute prin Scinteia anilor teribili, daca da de vrunu actual, nu se stie niciodata, chiar daca azi nu e la putere, poate o sa vina.

    Ii trebe o introducere tare „Sinteza originala, expresie remarcabila a anticomunismului creator in contemporaneitate, conceptia filosofica si politica a presedintelui, domnu Basescu, reprezinta prin viziunea generala, prin complexitatea, polivalenta si bogatia de semnificatii pe care le comporta nu atat un ansamblu de idei de incontestabila valoare teoretica cat mai ales un model de raportare intelectuala la realitatile sociale de azi.” Nu se va prinde nimeni ca a copiat-o si adaptat-o din Viata Studenteasca, si chiar daca se prinde autoru n-o fi prost sa se dea in vileag.

    Nu, hotarit lucru, nu, tot mai buna e treaba cu dizidentu chinez. Se enerveaza. Ti-ai draq de comunisti, uite d-le ce probleme ii fac, nu se lasa condamnati.
    Gaseste ceva cu inchisorile din Turcia, asta-i buna, grozav, simte ca-i vine inima la loc, misto, ii place teribil cum sunt chinuiti puscariasii, incepe si scrie rapid, aia cu urina turnata e fantastica si cu scosu unghiilor, si cu arsu parului din nas. Se uita la lista cu puscariile comuniste, pe care s-o aleaga azi? Gherla, suna bine.

    Pauza de masa. Nea Puiu e un pic obosit, da multumit. Merge la circiuma din colt. Ce sa manince azi? Friptura nu merge, s-ar putea interpreta, asta mincau comunistii, ia o fasole iahnie, fara cirnati, isi comanda si un vin, da se razgindeste, tot mai buna ar fi o Coca Cola, asta e mai anticomunista.

  • Dorin Tudoran

    @ neamtu tiganu

    …si eu care tocmai facusem un apel sa ne tinem cat putem de aproape de subiect…

    …nu sunt sigur cat de anticomunista este o Coca Cola. de exemoplu -- e bauta cu mare placere de foarte multi comunisti si pro-comunisti…

  • radu

    De acord, comentariul meu a fost mult prea inflamat, imi cer scuze. Chestiunea “securismului” lui T.B. (in calitate de colaborator, nu de ofiter) a fost pusa insa pe tapet chiar de Marius Oprea, in fragmentele de biografie pe care le-a tiparit. Nu exclud posibilitatea ca aceste fragmente sa fi dus la politizarea cazului, pe care o invocati pe drept cuvant.
    Nimeni, nici Marius Oprea, nici Vladimir Tismaneanu, nici partidele care ii sustin, nu are dreptul sa instituie un monopol asupra cercetarii comunismului. Totusi, domnule Tudoran, nu se poate sa nu observam ca Marius Oprea si-a asumat niste riscuri mari in cercetarea documentata, arheologica a crimelor comunismului, in vreme ce echipa lui Vladimir Tismaneanu propune o incriminare de cabinet a unor chestiuni deja clasate. Departe de mine ideea de a-l deprecia in vreun fel pe V. Tismaneanu ca analist al comunismului cu prestigiu international recunoscut, dar procedeele d-sale, denuntate de MO, privind autopromovarea si impunerea fidelilor ideologici, unii dintre ei fara pregatirea istorica necesara, sunt dezagreabile, iar ironiile unora la adresa dvs., a Doinei Cornea si a altor disidenti care nu fac jocurile Cotrocenilor sunt detestabile.
    Observ cu tristete ca miza acestei dispute nu este una stiintifica sau metodologica, ci de partid, insa dati-mi voie sa prefer unui anticomunism de parada, menit sa asigure legitimitatea unui om cu trecut politic suspect (TB) demersul arheologic al unor oameni care chiar au avut de suferit in timpul comunismului.
    Cu stima pentru ce ati reprezentat si reprezentati

  • Dorin Tudoran

    @ radu

    Va inteleg.

    Nu este vina dlui Tismaneanu si a celorlalti membrii ce au alcatuit Raportul pe baza caruia presedintele Basescu a condamnat dictatura comunista ca recomandarile lor nu au fost, practic, luate in seama. Dar, faptul ca nu se misca nimic in directiile recomandate pune mari semne de intrebarea in legatura cu vointa politica a celor ce ar putea determina un asemenea proces.

    Dl Oprea are merite ce nu pot fi sterse cu buretele de nimeni. Incercarea de a bagateliza munca institutului este aberanta.Eu, unul, m-as fi bucurat ca relatiile intre dl Oprea si presedinte/premier/PDL sa nu fie atat de incordate. Ar fi prins bine si institutului. De aici, insa, la incercarea de “arondare politica”, cum spune dl Oprea, a institutului este o cale lunga si ea nu trebuie strabatuta.

    Cine incearca sa implice in asa ceva Administratia Prezidentiala sau biroul Primului Ministru pune mai presus de respectul datorat unor asemenea structuri interese personale. Si asa ceva este, in opinia mea, inacceptabil.

    Evident, este dreptul celor ce conduc o tara prin rezultatul alegerilor, sa-si formeze cum gasesc de cuviinta echipa de guvernare. Dar un institut de felul celui condus deocamdata de dl Oprea nu trebuie asimilat unui asemenea regim — de nimeni, indiferent de culoare politica.

  • Gabriela

    si totusi, vorbim acum despre un institut fondat de Tariceanu si refondat de Boc (fuziunea cu INMER) si al carui director este asimiliat unui secretar de stat. sunt perfect de acord cu dvs, dar asta implica redefinirea institutiei. mai exact desfiintarea ei ca “anexa” a structurii guvernamentale si reconstruirea ei ca un institut de cercetare autonom de sfera politica

    or, nu asta clameaza M. Oprea… singurul care a vorbit pana acum despre clarificarea peisajului institutional este C Preda, in textul de pe blog. pentru ca mai sunt destule institute/ echipe de cercetare, dar si destui hibrizi politico-academici

  • Dorin Tudoran

    @Gabriela

    1. Nu am nimic impotriva redefinirilor ori clarificarii peisajului institutional, dar “asimilarile” de felul celei incercate (si, banuiesc, reusite) mi se par scandaloase.

    2. Nu tot ce a facut omul politic X ieri trebuie desfiintat ori fortat redefinit de omul politic Z astazi doar pentru a dovedi ca X nu a avut dreptate. Si asa exista, de acum, un cerc vicios ce nu va putea fi spart decat cu greu.

    3. Nu cred ca asa cum a fost infiintat IICR era un hibrid politico,,,- academic, doar pentru ca fusese infiintat de dl Tariceanu. Dar poate deveni un asemenea hibrid dupa comasarea cu Institutul pentru Memoria Exilului si “arondarea” lor fostei Comisii Prezidentiale pentru…

    4. Aveti dreptate, sunt prea multe structuri care se cam ocupam uneori, cam de aceleasi lucruri. Asta nu inseamna ca este mai bine sa fie puse toate cam sub aceleasi egide…

  • blogideologic

    “Vladimir Tismăneanu -- reputat analist al comunismului”
    Un bemol? Întâmplător, unchii mei, învăţători în judeţul Soroca în perioada Gulagului din 1940-1941, mi-au povestit despre mutilarea la care a fost supusă Limba Română de o echipă de alogeno-cominternişti din care făcea parte şi Lioncik Tismeneţki, tatăl lui Vladimir Tismăneanu. Din respect faţă de Limba Română, Vladimir Tismăneanu trebuia să facă o analiză a fenomenelor de cumplită distorsionare lingvistică care au avut loc în şcolile din Gulagul basarabean. Nu mai vorbesc nimic despre lista românilor soroceni alcătuită de Lioncik Tismeneţki, listă dată cazacilor siberieni din Armata Roşie care îi luau pe moldoveni din case şi îi îmbarcau în vagoane de marfă pentru a fi duşi în Răsărit, la moarte sigură. Ăsta n-a fost tot un Holocaust ? De ce se tace asupra lui ?

  • permanenţa invocată in articolul d-voastră a iiccr cred că nu este chiar documentată “art. 1 (2) Institutul funcţionează pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea de prelungire a acestei perioade” din HOTĂRÂREA nr. 394 din 29 martie 2006.

  • Napoleon a spus,oare,ca,daca vrei sa ingropi o chestiune,o dai pe mana unei comisii?!?
    Asa si cu multele comisii si comitete de la noi…
    Dar nu stiu daca se va mai face lumina si dreptate.
    Suna pompieristic cele doua cuvinte,mai ales in ochii/urechile unor oameni cu o gandire superioara,dar cred ca multi gandesc in acesti termeni,in Romania aceea tacuta,care ar vrea doar o existenta normala,si care simt ca pana nu se va lamuri ceea ce trebuie lamurit,pana cand nu vor plati(totusi!)faptuitorii,societatea nu se va aseza pe o matca fireasca.
    Aparent,conteaza numai prezentul,cu mizeria de azi,criza si ce mai este.
    Daca facem cu totii abstractie de trecutul foarte apropiat,nu stiu ce fel de oameni putem fi.

  • Dorin Tudoran

    @ ion popescu

    Multumesc pentru precizare.

    Evident, citatul va da dreptate. Sa nu uitam insa ca in toata aceasta incercare de “arondare” (cum o numeste dl Oprea) a IICCR nu prelungirea functionarii institutului pare a fi in discutie, ci dorinta indepartarii dlui Oprea…

    In legatura cu permanenta: nu vi se pare curios ca o institutie al carei mandat este de sase ani, cu posibilitatea prelungirii mandatului, trebuie incalecata de conducerea unei comisii despre care decizia de infiintare mentioneaza clar:

    “Activitatea acestei comisii se va încheia cel târziu la data de 31.12.2009.”?

    Intre “sase ani cu posibilitate de prelungire” si “sase luni…” si atat, permanenta — fie si numai potentiala — pare a fi de partea institutului, nu?

    Inca o data, multumiri pentru precizare.

  • Dorin Tudoran

    @blogideologic

    Cum pana acum nu am avut probleme de continut cu mesajele dvs., la ora 5:00 am (aici, fireste) i-am dat drumul. Recitindu-l dupa doua ore si jumatate nu-l pot sterge, fiindca deja exista in memoria blogosferei. Voi face, insa, altceva. Voi face un apel la noi toti sa nu punem in seama copiilor ce au facut (sau se pare ca au facut) parintii lor. Vinovatiile parintilor dvs., daca si cat exista, nu sunt si ale dvs. Si aceasta este o regula ce ni se aplica tuturor. Altfel, voi fi obligat sa refuz postarea unor asemenea comentarii

    Nu cred ca dl Tismaneanu avea obligatia expresa de a face analiza pe care o sugerati. S-ar fi cuvenit sa fie facuta de lingvisti. Odata facuta, sociologul Vladimir Tismaneanu ar fi putut sa o foloseasca. sa asteptam poate va apare si analiza pe care o sugerati si atunci vom putea cu toti sa o folosim in argumentarea pozitiilor noastre.

  • Domnule Tudoran,

    sunt 100% de acord cu faptul ca nu trebuie sa imputam copiilor faptele parintilor (mai ales ca aceasta a fost o metoda prin care multi copii nu au avut acces la invatamant sau mai rau au ajuns in puscarie)

    Facand abstractie de persoana domnului Tismaneanu cred ca putem gasi in toata Romania persoane integre asupra carora sa nu planeze nici o suspiciune de genul: oare cat din VT a fost afectat de faptul ca este fiul lui LT ? Suntem la 20 ani dupa lovirutie si cred ca societatea romaneasca a produs suficienti oameni competenti care pot analiza astfel de fapte. Analiza comunismului nu trebuie sa fie “main jobul” fostilor opzanti politic macar pentru faptul ca parte a rationamentelor lor pot fi afectate de relatia directa de multe ori foarte neplacuta pe care au avut-o acestia cu oranduirea comunista. Si atentie acelasi rationament ar trebui aplicat si lui Marius Oprea. Nu de razbunare avem nevoie ci de o minte critica si de ce nu obiectiva.

  • Dorin Tudoran

    @ Virgil

    Aveti multa dreptate.

    La timpul respectiv, i-am sugerat dlui Tismaneanu sa nu preia conducerea Comisiei. Un singur exemplu: daca nu spunea nimic si despre tatal sau (de ale carui erori reale ori imaginare nu are fiul nici o vina), ar fi fost acuzat ca este partinitor. Daca a spus, a fost acuzat ca, din parvenitism, si-a acuzat pana si propriul tata. Pastrand anumite proportii, este o dilema de felul celor puse de tragediilor grecesti…Dl Tismaneanu a optat pentru unul din riscuri. Avea dreptul. Problemele, in continuare, raman: a) cum administreaza si criticile venite din buna-credinta si b) stapanirea impulsurilor de monopolizare…

    Invitat sa fac parte din Comisie, am refuzat politicos onoarea respectiva; caci era, cu adevart, o onoare pe care mi-o faceau, pe de-o parte, dl Tismaneanu care-mi facea invitatia, pe de alta parte, presedintele Traian Basescu, care nu s-a opus prezentei mele in Comisie, desi l-am criticat deseori foarte dur.

    Apoi, “ciupit” ca de ce am acceptat (desi nu acceptasem!) sau ca de ce nu am acceptat (invocindu-se ratiuni cu totul neadevarate refuzului meu), am explicat si public unele din motivele deciziei mele.

    Nu, nu cred ca as fi fost partinitor. Nu cred ca toti fostii opozanti umbla dupa razbunare — de mine unul, sunt sigur ca nu asta caut. Dar, aveti dreptate, trebuie evitata, cat se poate, si aparenta unui gest/act partinitor. Dreptatea insa trebuie cautata.

    In realitate, insa, neimplicarea in nici un fel a dlui Tismaneanu intr-o structura ce produce un Raport asupra dictaturii comuniste era irealizabila, caci, sa nu uitam, dl Tismaneanu este un analist de prima mana a fenomenului respectiv. Dar, impulsurile de monopoklizare pot subina profesionalismul…

    Nu stiu daca dl Oprea este un razbunator ori nu. Ce cred ca se intampla este ca, intr-o lume plina de discursuri anticomuniste si fals anticomuniste, demersurile dlui Oprea de A FACE anumite lucruri, de a pune in miscare mecanisme ce pot — si trebuie! — sa faca dreptate sunt de o energie mai mult decat deranjanta pentru multi.

    Ca fostii opozanti/dizidenti ar fi bine sa nu fie in primele randuri (cele… executive) ale demersurilor anticomuniste poate fi o sugestie inteleapta. Dar ca ei sa lipseasca,,, -- cu desvarsire — fie si din locuri de unde pot gira cu numele lor asemenea demersuri nu cred ca este o solutie. Conditia trebuie sa fie: daca girezi cu numele tau ceva, dintr-o pozitie onorifica, atunci trebuie sa-ti asumi si raspunderi; chiar daca pozitia este doar… onorifica. Altfel, numele pe care ti l-ai facut se duce pe apa Sambetei.

    In definitiv, totul tine de cumpatare, de bun-simt. Altfel, orice structura imaginam si punem in miscare va esua.

    Nu mai am timp sa corectez acest raspuns…

  • Domnule Tudoran, Nu voiam sa insinuez nimic (si nici nu vreau ) atat la adresa domnului Tismaneanu nici la adresa dumneavoastra (cu atat mai mult cu cat cunosc foarte putine lucruri publice despre dumneavoastra) cat si la adresa domnului Oprea. Este vorba doar de un principiu in care cred ca pentru a judeca niste lucruri trebuie sa pui pe cineva care sa fie (sau cel putin sa respecte ) echidistant fata de fenomen. Or atat domnul Tismaneanu (prin activitatea domniei sale din tinerete) cat si domnul Oprea au avut experiente cu acest fenomen si de aici niste poziti care sunt incompatibile cu pozitia lor actuala. Cred ca un cadru institutional corect definit ar putea duce la evitare unor discutii si mai ales legitimitatea unor actiuni (de genul cine este mai anticomunist, este indreptatit Oprea, Tismaneanu sau Todoran sa “demaste” comunismul din societatea romaneasca samd).

    Pe de alta parte profesionalism in domeniul acesta nu inseamna numai un cumul de cunostiinte. Inseamna si conduita. Ori cel putin o parte din protagonisti (mai ales cei conectati politic) au mici lipsuri la conduita.

    Opozanti / dizidenti trebuie sa fie in primele randuri (nu atat ca executivi) ci ca instante morale si de ce nu exemple vii care pot da veridicitate activitatii istoricilor care studiaza fenomenul. Insa ei trebuie sa aiba capacitatea de a realiza ca girul lor este mai mult decat o aprobare nu este nici o aluzie ba din contra sunteti unul din personalitatiile care nu aproba orice.

  • Dorin Tudoran

    @ Virgil

    Nici nu v-am banuit ca insinuati ceva!?!

    Da, sunt printre cei care cred ca fara o buna conduita, fara dese si jenante “apostazii”, fara manipularea unor institutii ori persoane pentru meschine interese personale, profesionalismul este la… ananghie.

  • mihai rogobete

    S-a-nţeles, dar cred că trebuie pusă prima negaţie, la al doilea şi al treilea “fără”, pentru cea de a doua, (“ananghie”).

  • Dorin Tudoran

    @ mihai riogobete

    considerati-o ca si pusa…

  • Cu placere. Nefiind de specialitate nu am voit sa ma amestec prea tare, dar aveti dreptate, de permanentizarea IICCR s-a ocupat echipa d-lui Oprea: printr-o noua H.G. (care era ieri afisata pe site iiccr, azi a disparut!!!!!!!!) apare printre altele “art. 1 alin. 2 se anuleaza” cel de mai sus despre care era vorba!! asa ca iiccr e pururea… Cum a mai zis un cunoscut al nostru: “Curat murdar”. Mai sunt si multe alte neconcordante intre cele sustinute de d-l Oprea asa ca tind sa cred ca ori nu stie ce se petrece in propria ograda, ori a invatat cate ceva de la cei pe care i-a studiat. Daca tot m-am implicat am sa-mi spun parerea personala vizavi de acest subiect: am perceput iiccr ca un “proiect” cu caracteristicile acestuia, efecte maxime intr-o perioada de timp limitata cu bugetul alocat, la sfarsitul caruia sa terminam odata cu obsesia asta a comunismului si sa ne apucam de treaba, iar pe d-l Oprea ca o persoana educata capabila sa implementeze un management al proiectului astfel incat la sfarsitul acestuia sa avem o clasa politica impartasita si iertata de pacate. Ce constat: iiccr o institutie birocratica fara nici un rezultat (ceva carti publicate pe bani de la buget cu acoperiri de finantare oneroase cu editurile, un manual de istorie a comunismului la care cineva a exclamat vazand coperta ” zero istorie a comunismului?”, cateva manifestari care au interesat un cerc restrans de romani si o mare de contacte de complezenta. Ce s-a realizat bun, este faptul ca a fost posibila descoperirea si inhumarea crestineasca a unora din cei oropsiti de soarta si vremurile care au trecut peste ei.
    Pe de alta parte CPDCAR a urmat ciclul firesc al vietii si al unui proiect: s-a nascut, a trait si a murit. Din punctul meu de vedere tind sa-i creditez pe cei de la CPDCAR ca fiind seriosi si capabili sa ajunga la un finis, nu de alta, doar trebuie sa se termine odata. Vreau si eu sa se construiasca ceva cu banii din impozitul pe care-l platesc. Cine vrea sa ancheteze comunismul in vecii vecilor nu are decat sa o faca pe banii lui sau pe bani privati. Si oricum, din toata tevatura asta, nu inteleg de ce lipseste Academia Romana care poate fi numita cu adevarat institutie si banuiesc ca reuneste pe cei mai buni dintre cei buni profesionisti chiar si in domeniul istoriei. Scuze daca parerea mea deranjeaza, dar e a mea si tin la ea…. nu cu orice pret pentru ca sunt cred capabil sa accept si alt unghi…

  • Dorin Tudoran

    @ ion popescu

    Va multumesc pentru comentariu.
    Spuneti:

    “am perceput iiccr ca un “proiect” cu caracteristicile acestuia, efecte maxime intr-o perioada de timp limitata cu bugetul alocat, la sfarsitul caruia sa terminam odata cu obsesia asta a comunismului si sa ne apucam de treaba, iar pe d-l Oprea ca o persoana educata capabila sa implementeze un management al proiectului astfel incat la sfarsitul acestuia sa avem o clasa politica impartasita si iertata de pacate.”

    Nu am deschis aceasta discutie spre a lua apararea dlui Marius Oprea. Totusi, ma indoiesc ca mandatul dlui Oprea a fost cel de a ne oferi dupa cativa ani de existenta a IICR “o clasa politica impartasita si iertata de pacate”!?

    O asemenea clasa politica nu poate fi decat produsul unui proiect… utopic. Mandatul IICR a fost (este, mai este, doar dl Boc stie) cu totul altul. Discutia ar fi trebuit sa fie daca institutul si-a facut datoria ori nu; in schimb, discutia a deraiat spre o numire din ratiuni politice si o destituire pe aceleasi criterii, scuzati-ma, imbecile!

  • Ilie

    Un comentariu interesant de pe VOXPUBLICA, blogul lui IoanT Morar, care se cazneste sa-i faca praf imaginea lui M Oprea. Nu a primit niciun raspuns. Poate comentati dvs. cu aceeasi dorinta de a scoate adevarul la lumina, mai ales ca este in continuarea aceleiasi dezbateri.

  • radu 2

    @dorin tudoran
    O demonstratie de inteligenta naucitoare!
    Sunt incantat ca v-am descoperit blogul care vad ca e plin de postari decente si la obiect.
    I-am intalnit pe blogul dvs. cu postari foarte interesante pe cei dati afara de pe blogurile persoanelor angajate politic la Traian Basescu (virgil , mihai ,etc).
    Va-si sugera o tema :
    Partizanatul politic fatis al intelectualilor de marca -- o greseala?
    PS. Am postat cu radu 2 pentru ca am vazut ca mai e un radu pe blog

  • Dorin Tudoran

    @ radu2

    Va multumesc.
    Daca imi veti face onoarea sa mergeti pe blogul anterior (http://dorintudoran.wordpress.com/wp-admin/), pe care l-am inchis din ratiuni explicate in ultimul dtext de atunci -- “Romanul si balonul”, veti vedea ca m-am ocupat, pe larg, de eroarea pe care o mentionati. In sine, implicarea intelectualilor, nu este o eroare — e foarte necesara. In lipsa lor, cine sa se implice: Vanghelie? Prigoana? etc (indiferent de parte). Eroarea consta in conflicte de interese jenante, incurajarea politizarii irationale, campanii de infricosare (daca nu alegeti candidatii nostri, tara dispare) si tendinta de monopolizare a discursului public etc.

  • radu 2

    @dorin tudoran
    Foate buna rectificarea care ati facut-o
    Intelectualii trebuie sa se implice politic cai altminteri ne trezim cu familia politica Prigoana .
    Problema este ce se intampla cu ei cand gresesc in mod vadit in optiune si nu vor sa recunoasca.
    Pe unul din blogurile talibanilor portocalii am recomandat o lectura :
    Terorismul Intelectual de Jean Sevillia.
    Ce am dezlantuit este de toata jena.

    Am fost facut in toate felurile si in final “banat” si asta pe blogul unui inteletual chipurile anticomunist
    Chiar acum o sa intru pe blogul pe care mi l-ati RECOMANDAT

  • Dorin Tudoran

    @ radu 2

    Sper ca ati ajuns pe blogul cu pricina.

WP Admin