≡ Menu

Ceața ce vine din spion

  

Domnule Liviu Turcu,

Răspund aici primei părţi a scrisorii deschise pe care mi-aţi adresat-o pe blogul dlui Victor Roncea, duminica, 30 august (http://victor-roncea.blogspot.com/2009/08/dr-liviu-turcu-vs-dorin-tudoran-fostul.html). Din lipsă de timp, voi folosi textul dvs., aşa cum a fost postat – fără semne diacritice româneşti.

Comentez tot aici, în capitolul Acum şi peste 200 de ani, doar două afirmații ale dvs. din partea a doua a scrisorii pe care mi-o adresați la 2 septembrie (http://victor-roncea.blogspot.com/2009/09/dr-liviu-turcu-vs-dorin-tudoran-si.html).

Îmi este  greu să ghicesc dacă şi când voi avea răgazul să vă răspund la afirmații din părțile următoare ale scrisorii dvs. Dacă vă răspund, veţi afla. Dacă nu, nu o luaţi ca pe un semn de timiditate. Ar putea fi doar hotărârea de a nu prelungi o discuţie care, cel puţin pentru mine, pare a nu duce decât la stimularea unui apetit, și așa mare, pentru senzațional, speculații, fabulații și confabulații, propensiune pe care acest blog nu își propune să o încurajeze.

Intenţionam să răspund o singură dată, după ce veţi spune tot ce aveţi de spus. Se întâmplă, însă, că mă aflu între două călătorii și angajat în finalizarea unor proiecte semnificative, în vreme ce dvs., deși la fel de ocupat, îmi păreți angajat într-un demers de lungă durată. Este un efort epopeic pe care nu ştiu dacă voi putea să-l urmăresc în întregime.

Scuzele

Citaţi următoarele din textul meu Bobinocarul şi energumenii, publicat în urmă cu trei ani în Jurnalul Naţional şi postat în acest an pe blgul de faţă.:

“Un sfat: Volo, inapoi la carti.
O rugaminte: data viitoare cind mai defecteaza dl. Turcu, nu ma ruga sa-l intilnesc. Recunosc, e ‘un tip eminent’, care poate deschide toate usile, chiar si buncarul in care zac sutele de mii de dolari pe care ti le-ar fi pasat dl. Patapievici, dar nu sunt ‘precis’ ce fel de om este prietenul tau. Mai inchide din usi. Nu de alta, dar e curent si, dupa cum simti, te trage.”

Şi comentaţi:

Mai intii retin tonul peiorativ absolut minimalizator in termeni valorici morali referitor la decizia mea de a ramine in occident si care a fost urmata de condamnarea mea la moarte in contumacie.”

Aveţi dreptate. Faptul că textul respectiv era scris pe un ton ironic iar paragraful incriminat se adresa altcuiva şi nu dvs. nu pot constitui o scuză. Scuzele, vă rog să le primiţi acum, aici, împreună cu asigurarea că nu am minimalizat niciodată hotărârea dvs. de a rămâne în Occident.

Croşetarea adevărului

Reamintiţi ce îi scriam dlui Roncea:

“La postarea articolului pe blogul meu, aveam optiunea sa elimin acel paragraf; dar as fi fost acuzat – pe buna dreptate – ca am ‘crosetat’ un adevar.”

Şi comentaţi:

“Deci, cu alte cuvinte m-am inselat cind am gindit ce am gindit acum trei ani. Mea culpa.
Continuati sa afirmati sus si tare cum se spune ca ceea ce ati afirmat in doua rinduri este un ‘adevar’ ce nu poate fi ‘crosetat’.
O adevarata ofranda depusa pe altarul deontologic jurnalistic.
Dupa precizarile ce urmeaza sper ca atit personal cit si eventualii cititori de buna credinta vor avea in sfirsit o perceptie corecta a situatiei reale.”

Adevărul a cărui croşetare nu am dorit să o fac era păstrarea paragrafului incriminat de dvs. Dacă îl eliminam, cum m-am gândit o clipă să procedez, puteam fi pus pe două coloane şi acuzat de… croşetare. Din două opţiuni — niciuna ideală – am ales păstrarea citatului.  Un motiv de confuzie este şi acela că, atunci când îi transmiteam dlui Roncea un mesaj privat, nu mi-am făcut prea multe griji cu editarea lui. Nu am bănuit că dl Roncea îl va face public — nimic de ascuns, doar că, pentru mine, graniţa între public şi privat rămâne în picioare.

Despre ”materiale de serviciu”

Afirmaţi:

 “Atunci, din motive pe care le voi explica mai tirziu am preferat sa nu va dau o replica corectiva cu speranta ca eroarea comisa a fost un simplu derapaj impus de circumstantele scrierii unui “material de serviciu” si dictat de obligatiile apartenentei la grupul de interese ce-l sprijineau neconditionat pe Vladimir Tismaneanu.”/…/”Mai apoi, intelepciunea cea din urma mi-a impus teza mentionata mai sus adica cea cu ‘Treaca de la mine…ce nu face omul pentru o piine alba sau poate chiar o felie de cozonac…”.

Apoi precizaţi, pentru generaţiile mai tinere:

“Pentru cei mai tineri precizez ca un ‘material de serviciu’ reprezinta in gazetarie elaborarea constienta a unui comentariu in care sub aparentele maxime ale unei asa zise obiectivitati se plaseaza prin manipularea abila a unui amestec de informatii corecte cu informatii false idei si teze menite sa trimita opinia publica intr-o directie aflata in grav conflict cu realitatea. Cu alte cuvinte este un instrument ‘clasic’ utlizat in tehnica dezinformarii de tip ‘gri’. “

Sunteţi o excepţie. Cine a citit  cu atenţie textul meu — şi în 2006 şi acum — a înţeles că numai de sprijin necondiţionat nu era vorba. Credeam că era foarte clar pentru toată lumea că am postat un articol publicat acum trei ani, tocmai spre a dovedi că respectul şi dragostea mea pentru un om nu implică un sprijin necondiţionat, în orice fel de situaţie.

Nu trebuie să vă uitaţi  mai departe de textul discuţiei noastre, difuzată de Vocea Americii, text pe care l-aţi publicat în Jurnalul Naţional, în ziua de 6 noiembrie 2006, spre a descoperi, în propriile dvs. cuvinte, ce a trebuit să faceţi sau doar să vă faceţi că nu vedeţi  pentru a mânca pâinea albă şi cozonacul Securităţii. E înţelept ca, înainte de a se uita la masa altuia, fiecare din noi să se uite la farfuria de sub nasul propriu. Altfel, riscăm să avem tot felul de vedenii.

Acum şi peste 200 de ani

În legătură cu acuzaţiile pe care le-aţi adus şi înţeleg că le aduceţi în continuare dlui Tismăneanu şi Institutului Cultural Român, îmi comunicaţi:

“Eu cind scriu ceva ma raportez in primul rind la verificarea in timpi istorici, adica afirmatiile facute sa reziste verificarilor si de acum si peste 200 de ani. Susaneaua mentionata de mine in comentariul meu de atunci a fost planuita in mod real si chiar si dupa ce a fost demantelata public a continuat in alte forme diluate. O simpla revizie financiara corecta la Institutul Cultural Roman ma va confirma.”

Foarte bine, dle Turcu!  Cum nu am vreo legătură nici cu ce numiţi “şuşanea menţionată”, nici cu ceea ce alţii ar putea numi, bănuiesc, “o iniţiativă a ICR”, aştept în deplină linişte prezentarea probelor.

Printre informațiile pe care le oferiți opiniei publice despre trecutul dlui Vladimir Tismăneanu prin intermediul părții a doua a scrisorii ce mi-o adresați este și următoarea:

Acolo, nu gaseste solutia de obtinere a unei vize de intrare in Statele Unite si, tot pe filiera relatiilor partidelor comuniste, se stabileste temporar in Venezuela. In explicatiile publice de tip c.v. prietenul dvs. afirma ca acolo a obtinut un fel de bursa culturala. Informatiile noastre, ale celorlalti, dar neverificate 100%, (sublinierea mea, DT) sint ca de fapt, in afara incercarii de a folosi Venezuela drept o trambulina mai favorabila pentru a intra in sfirsit in SUA, V. Tismaneanu si-a folosit timpul pentru a ajuta un membru marcant al partidului comunist local sa scrie o carte, ceva asemanator unor memorii. Nimic grav in sine, pentru simplul motiv ca V. Tismaneanu se sprijinea firesc pe cercul relatiilor parintilor sai, doar nu era sa foloseasca cercurile partidului falangist sau altor formatiuni ale dreptei politice.

Sper să fiți de acord că afirmația subliniată de mine se află în coliziune cu o altă afirmația a dvs – “Eu cind scriu ceva ma raportez in primul rind la verificarea in timpi istorici, adica afirmatiile facute sa reziste verificarilor si de acum si peste 200 de ani.”

Nu mă interesează, deci nu vă întreb, cine sunt acei ”ceilalți” sugerați de al dvs. ”celorlalți”, dar se pare că sunteți mai mulți, fiindcă altfel ar trebui să înțeleg că vă adresați dvs. înșivă cu pluralul majestății, ceea ce, dle Turcu, credeți-mă, ar fi o exagerațiune.

Afirmați în același text:

Urmatorul moment cheie in cariera lui V.Tismaneanu a fost facilitarea de catre dl. Michael Radu, cercetator la Foreign Policy Research Institute in Philadelphia, de a lua, in sfirsit, un contact cu lumea cercetarii politice americane. Dl. Michael S. Radu a emigrat in Statele Unite in anul 1976 la scurt timp dupa ce a absolvit Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. S-a specializat dupa venirea in SUA pe problematica Americii Latine si ulterior pe subiectul terorismului international. De mortuis nis nili bonum. Daca afirmatia conform careia tatal lui Michael S. Radu a fost colonel, a activat in divizia sovietica Tudor Vladimirescu, a fost prieten cu tatal lui V. Tismaneanu si, ulterior, a participat direct ca activist la epurarile cadrelor militare din armata romana la Brasov, este corecta sau nu, asta o las pe seama cercetatorilor istorici din tara.(Sublinierea mea, DT)

Sper să fiți de acord că și afirmația de mai sus, subliniată de mine, se află în coliziune cu afirmația dvs – “Eu cind scriu ceva ma raportez in primul rind la verificarea in timpi istorici, adica afirmatiile facute sa reziste verificarilor si de acum si peste 200 de ani.”

 E amuzant că tocmai un poet trebuie să atragă atenția unui sociolog în legătură cu asemenea contradiții, mai ales că sociologul tocmai l-a trimis pe poet la logica aristotelică.

Ce nu este amuzat, dle Turcu, este altceva. Nu uitați că Michael Radu a lăsat în urmă o operă, o familie, prieteni și admiratori. Mi-a fost un prieten foarte apropiat și îl consider unul din oamenii de cea mai înaltă probitate intelectuală și morală pe care i-am cunoscut în această țară. Fiindcă mi se pare cu totul nepotrivit să atentați la memoria acestui om prin lovituri indirecte – presupuse vinovății și afiliații ale tatălui său – și pentru că el nu se mai poate apăra, vă invit, cu toată politețea de care sunt capabil: Jos mâinile de pe memoria lui Michael Radu! 

Profesionist al muncii de informaţii

Afirmaţi:

“Ca profesionist al muncii de informatii am ramas de asemenea impresionat de afirmatia verificarii de catre dvs personal ‘prin multiple surse’ a actului josnic de a-l fi injurat pe V. Tismaneanu. Deja dvs., V. Tismaneanu si restul grupului aveati retea informativa pe teritoriul Statelor Unite.”

Vă sugerez să reformulaţi începutul afirmaţiei dvs. cam aşa “Ca fost profesionist al muncii de informaţii”. Altfel, voi fi acuzat că am fost şi rămîn un naiv fiind convins de autenticitatea gestului dvs. de ruptură cu Securitatea.

Reţeaua mea informativă?

Nu faceţi glume de felul acesta cu mine, dle Turcu. M-aţi iertat o dată pentru tonul nepotrivit al unui paragraf dintr-un text ironic – ironic nu cu dvs., repet. Vă iert şi eu de data asta. Cum ziceaţi, ”Treacă de la mine”. Suntem chit. O recomndare, dacă îmi permiteți: nu întindeţi coarda.

“Eu v-am ales pe dvs si nu vice-versa”

Doriţi să dovediţi, cu tot dinadinsul, că dezinformez când povestec cum şi datorită cui v-am întâlnit şi, apoi, am realizat un interviu cu dvs. penrtu Vocea Americii. Cum citatele devin foarte multe si ample, vă răspund în cascadă – L.T., D.T.

 

L.T.:  “Nu v-am intilnit personal niciodata pina in momentul acordarii interviului postului de radio ‘Vocea Americii’ unde va desfasurati activitatea ca redactor;”

D.T.:  Nu am susţinut niciodată contrariul.

L.T.:  “Decizia de a lua o pozitie publica cu impact maxim la opinia publica romaneasca dar si a oficialilor fostului regim a fost convenita de mine in accord cu autoritatile americane sub a carei protectie de securitate ma aflam 24 de ore din 24 de ore;”

D.T.: Sunt absolut sigur că aşa au stat lucrurile.

L.T.:  “Alegerea postului de radio ‘Vocea Americii’ si nu a postului ‘Europa Libera’ are o explicatie eminamente politica. Desi stiam ca postul de radio ‘Europa Libera’ are prin numarul de ore de difuzare o pondere net superioara ‘Vocii Americii’ acesta din urma avea un atu politic superior: era explicit un post de radio oficial al guvernului american si aducea cu el plusul de credibilitate de care era nevoie;”

D.T.:  Şi dumneavoastră şi agenţia căreia v-aţi predat aţi făcut o alegere excelentă. Felicitări!

L.T.:  “Fiind convenit cu autoritatile americane, acestea au asigurat si cadrul in care s-a desfasurat interviul; fara a intra in detalii va asigur ca in afara garzii de corp care m-a insotit la locul interviului au fost efectuate in mod firesc pentru astfel de situatii si alte verificari inclusiv de personal;”

D.T.:  Îmi amintesc foarte bine tensiunea momentului; chiar şi câteva episoade extrem de palpitante.

L.T.:  “Exact ca in bancurile cu radio Erevan (nu exemplific ca sunt de notorietate) deci, nu V.Tismaneanu si nici dvs. nu mi-ati deschis ‘usa’ la “Vocea Americii” (unde de altfel am continuat ulterior sa particip la diferite emisiuni pe care le-am considerat importante pentru obiectivele mele politice in compania altor redactori) ci ati fost lasati sa credeti asta pentru asigurarea ‘normalitatii situatiei’ (sublinierea mea, D.T) ; mai mult, va asigur punindu-mi in joc intreaga credibilitate, cum se spune, ca eu v-am ales ca interlocutor al interviului si nu vice-versa si asta din doua motive: primul a fost acela ca stiindu-va biografia, dar si ce vi s-a intimplat in tara in confruntarea cu autoritatile fostului regim, ati reprezentat pentru mine in pofida faptului de a nu ne fi cunoscut personal ‘un aliat politic natural’; al doilea motiv a fost unul de ordin tactic: fiind scriitor si cunoscut deja in urma confruntarii cu autoritatile romane drept dizident aveati deja audienta la segmentul opiniei publice care ma interesa foarte mult: cel al intelectualitatii literare considerat de altfel de occidentali ca potential detonator al unor schimbari socio-politice de substanta in Romania;”

D.T.:  Ca în bancurile cu — cacofonia vă aparține — Radio Erevan, în acest punct  aveţi şi nu aveţi dreptate. Dle Turcu, dvs. aţi convenit cu agenţia căreia v-aţi predat că este bine să daţi un asemenea interviu. Aţi ales Vocea Americii. Dvs, personal, aţi ales chiar şi redactorul – Dorin Tudoran. Vă mulţumesc pentru încredere. Dar…

Dar, dle Turcu, nici dvs., nici agenţia căreia v-aţi predat nu mă putea obliga sau convinge să realizez acel interviu cu dvs., dacă nu aş fi fost convins de propriile-mi argumente. Mai mult, nu puteaţi – nici dvs., nici agenţia căreia v-aţi predat — să cereţi Vocii Americii să mă oblige să realizez acel interviu. Iar de o făceaţi, Vocea Americii nu mă putea obliga să realizez acel interviu. Simplu.  

Motivele agenţiei căreia v-aţi predat nu mă interesează. Să rămânem la motivele dumneavoastră.

Aţi dorit să daţi acel interviu lui Dorin Tudoran dintr-un motiv foarte simplu: aveaţi nevoie de credibilitate. Nu toată lumea, acasă sau în străinătate, era convinsă de autenticitatea rupturii dvs. cu Securitatea. Mai exista şi ideea că da, aţi rupt-o, dar nu din sinceritate. Ştiaţi că dictatura Ceauşescu se clatină şi aţi vrut să vă salvaţi pielea în ultimul moment. Şi alte multe interpretări.

Aprobarea Vocii Americi de a realiza şi difuza interviul cu dvs., eu am obţinut-o, nu agenţia căreia v-aţi predat. Celelalte aprobări de care a fost nevoie, şi care nu făceau obiectul preocupărilor ori responsasbilităţilor mele, le-aţi obţinut dvs. şi agenţia căreia v-aţi predat.

Numele lui Dorin Tudoran, cum singur o spuneţi – într-o formulare diferita de a mea – vă oferea acel spor de credibilitate, de care, dle Turcu, ştiţi bine, aveaţi nevoie ca de aer în acel moment. V-am ajutat să atingeţi acel obiectiv. Nu am regretat-o niciodată, oricât de mult m-a dezamăgit un lucru sau altul din cele pe care le-aţi făcut sau spus ulterior. V-am întins o mână a încrederii. Vreți să uitați de ea, vă privește. Ce-am dat o dată, nu mai iau înapoi. V-am dat un cec în alb. Dat rămâne.

De manipulat, însă, cum lasă să se înţeleagă paragraful citat  — dvs. şi agenţia căreia v-aţi predat în 1989 veţi fi manipulat pre mulţi; nu şi pe mine.

S-a întâmplat că, discutând cu dvs., am crezut în autenticitatea rupturii dvs. cu Bucurestiul şi nu m-a interesat dacă o făcuseţi ori nu ca să vă salvaţi pielea în ultimul moment. Vă asumaseţi un drum extrem de periculos, cum puţini dintre colegii dvs. avuseseră curajul să o facă. Nu aveaţi cum şti dacă veţi scăpa cu viaţă ori nu. Aţi câştigat respectul lui Dorin Tudoran pentru acel gest. Îl aveţi şi astăzi.

Iată şi probe în legătură cu motivul  dvs. de a realiza acea discuție cu Dorin Tudoran. Cuvintele vă aparțin:

”Ca de obicei, aş spune, intelectualii  se află în avangarda acestui curent, continuând de pildă, ceea ce dumneata, Dorin Tudoran, ai realizat până la expulzarea, fie ea şi mascată, din România.”

”Înainte de aceasta, aş dori însă să mulţumesc scriitorului, eseistului, intelectualului curajos care nu s-a lăsat intimidat de un regim atât de cunoscut prin agresivitatea sa faţă de orice opozant. Şi, nu în cele din urmă, reporterului, toate îngemănate în persoana lui Dorin Tudoran, pentru a fi acceptat (sublinierea mea, DT) realizarea acestui dialog atât de important pentru mine.”

Cu această ultimă afirmaţie a dvs, chiar că nu ştiu ce să fac.

O păstrez? O dau uitării? Accept că e onorabilă şi o mulţumire a manipulatorului pentru manipulat, sau vă trimit afirmația înapoi, însoţită de vorbe tot ale dvs. – “Ce nu face omul pentru o pâine albă sau poate chiar o felie de cozonac…” ?

Deocamdată, o păstrez şi-mi fac o notă “Cu plăcere, dle Turcu, şi numai bine.”, căci, în acel moment, pentru dvs. nu se punea încă problema unei pâini mai albe ori a unui cozonac mai dulce ca în România. Problema dvs. era una de viață și moarte.

Mă bucur că sunteți în viață. Ce faceți cu ea, viața dvs., treaba dvs.

O rugăminte  — ca de la manipulat la manipulator: dle. Turcu, nu-mi manipulați viața în afirmații lipsite de înțelepciune.

Să continuăm:
L.T.: “In acest context ideea, asa cum afirmati in textul cu pricina, ca m-as fi rugat de V.Tismaneanu sa te roage pe dumneata sa ai bunavointa de a-mi lua un interviu ca favoare personala este nu numai ridicola dar si de un umor nebun ; si cind afirm asta o fac cu blindetea celui care intelege incapacitatea naturala a unui outsider al muncii de informatii de a cunoaste si intelege modul de operare profesionala pentru astfel de operatiuni;”

D.T.: Nu am afirmat că v-aţi rugat de dl TIsmăneanu. Am scris altceva – Volo mă roagă să mă întâlnesc cu un fost coleg de-al său de facultate”. Simţiţi, cumva, diferenţa între cele două enunţuri? Îl rog pe sociolog să meargă pe mâna scriitorului, în această chestiune de nuanţă lingvistică. Repet – fără telefonul primit de la dl Tismăneanu, nu v-aş fi întâlnit. Sau, s-ar fi întâmplat mult mai târziu, nu atunci când aveaţi dvs. nevoie.

Dar, pentru a  vă da proba supremă că respect până şi puncte de vedere diametral opuse — chiar despre adevăr! — decât ale mele, voi face următoarele lucruri.

Primul –  voi uita ce ştiu despre episodul în discuţie.

Al doilea —  invocând mărturisirea dvs. — făcută de bună-voie și nesilit de nimeni pe blogul dlui Victor Roncea – voi adresa agenţiei căreia v-aţi predat în 1989 şi Vocii Americii o notă de protest pentru a fi manipulat un angajat federal, Dorin Tudoran, cu scopul de a face jocul unei agenţii (al cărei angajat Dorin Tudoran nu era şi faţă de care nu avea nici o obligaţie) şi jocul unui prospăt refugiat, înalt ofiţer de Securitate. Cum am răspunsul, vi-l pun la dispoziţie.

Valetul de serviciu la “casa Tismaneanu”

L.T. – “Ulterior, aveam sa primesc un telefon de la dumneata, Dorin Tudoran, in care m-ai luat la refec ca desi am fost prezent nu m-am ridicat pe loc si nu l-am ‘contracarat’ ferm pe…

D.T.: Nu v-am telefonat să vă iau la refec. V-am telefonat să vă declar imensa mea dezamăgire. Cunoşteam şi cunosc mult mai bine ca dvs. natura conflictului dintre dl Tismăneanu şi persoana la care vă referiți. Nu acesta este locul în care să comentez conflictul respectiv.

“Tismaneanu, de la propagandist comunist la propagandist capitalist”

Am declarat că dl Tismăneanu nu mai constituie nici mica, nici marea mea problemă. Nu doresc să comentez ce credeţi astăzi despre analistul politic sau sociologul Vladimir Tismăneanu. Doresc doar să vă amintesc ce aţi spus despre el în interviul despre care discutăm. Asta, în numele repunerii realităţii în drepturile ei, aşa cum imperios o cereţi:

“Manipulînd continuu mecanismul intern de partid şi de stat, Nicolae Ceauşescu a construit în trepte successive, un sistem al  puterii personale menit să-i confere continuitatea unui control absolute al acesteia pînă la dispariţia sa naturală. În ultima decadă şi jumătate, această structură politică a fost consolidată prin introducerea treptataă dar ireversibilă a ceea ce  astăzi este cunoscut sub denumitrea de ‘clanul Ceauşescu’, punîndu-se bazele unui regim caracterizat atît de plastic de colegul meu de profesie, sociologul Vladimir Tismăneanu, ca fiind ‘un comunism de tip dinastic’ sau altfel zis o ‘dinastie comunistă’. “

Da, cum ziceţi, altfel zis…

În timp ce vă răspund, mi se semnalează scrisoarea pe care i-ați fi trimis-o dlui Ion Rațiu la 23 ianuarie 1996. Nu vreau să comentez. Tot ce fac este să ofer cititorilor acestui blog linkul ce duce la documentul respectiv: (http://victor-roncea.blogspot.com/2009/09/cum-l-pus-ion-ratiu-pe-tusa-pe.html)

Încăierarile voastre personale ce nu au nimic in comun cu dorinta mea de a contribui la schimbarea spre mai bine a vieţii romanilor”

L.T.: ”…iar dupa ce nu v-ati mai inteles ati intrat intr-un razboi de gherila totala spre dispretul autoritatilor autohtone. Cunosteam povestea inca din perioada in care eram in tara iar serviciul de informatii se ocupa direct de caz.

D.T.: Sper că informaţile pe care le-aţi oferit agenţiei căreia v-aţi predat în 1989 au fost infinit mai exacte decât afirmaţiile de mai sus.

Nu am intrat decât în proiecte care mi s-au părut a avea viitor şi în care competenţele mele puteau juca un rol.

Nu am făcut nici o alianţă cu nimeni, pentru ca apoi să o fi rupt din motivele pe care le menţionaţi. Dacă afirmaţia dvs. se referă, cumva, la neînţelegeri de ordin financiar, aţi trecut deja pragul de la insinuare la altceva.

Eu, unul, nu am deschis nici un război de gherilă — nici totală, nici temporară — împotriva nimănui. Din când în când, a trebuit să mă apăr de atacuri iraţionale şi am făcut-o cu succes. Spre deosebire de dvs., care îmi păreţi a vă baza  pe auzite, eu am documente care probează ce spun. În plus, vă pot trimite la instituţii care vă pot clarifica asupra naturii unor conflicte despre care bănuiesc că nu ştiţi suficient spre a avea autoritatea unui punct de vedere atât de tranşant.

Nu ştiu la ce dispreţ al autorităţilor autohtone vă referiţi, dar, în ce mă priveşte, proiectul în care am fost implicat, revista AGORA, a durat din 1987 până în 1989. Cum nu este potrivit ca eu să-mi dau cu părerea despre calitatea proiectului pe care l-am condus şi rolul jucat de AGORA în acei ani, vă pot pune la dispoziţie comentariile altora — instituţi şi persoane.

L.T. – “O ultima completare clarificatoare: ulterior incidentului aveam sa aflu prin alte mijloace ce anume fusese de fapt detonatorul real al intregii ‘tragedii’: in aceeasi perioada un foarte cunoscut journalist investigator de la “Washington Times” cu care eram in relatii apropiate comisese involuntar o eroare la care declar cu mina pe inima ca nu am fost partas. Omul afirmase in articolul sau in plin ‘elan revolutionar jurnalistic’ ca odata venit in SUA intentia mea era sa mobilizez toate fortele posibile pentru a crea un front unit impotriva regimului de la Bucuresti. I-am reprosat prieteneste eroarea comisa si i-am spus ca romanii nu-s ca americanii si ca prin traditie ‘unde sint trei romani sint cinci organizatii” fapt altfel abil speculat de regimul comunist in manipularea emigratiei romanesti.”

D.T.  – Nu sunteţi singurul care aţi ajuns la concluzia “trei români, cinci organizaţii”. Numai că în cazul în speţă motivele erau de altă natură.

Cum am fost şi am rămas toată viaţa un “outsider” (eticheta pe care mi-o aplicaţi, de data aceasta cu bună-dreptate) în chestiuni de manipulare a informaţiei ori a emigarţiei româneşti, dau crezare celui ce a lucrat într-o structură specializată şi în manipularea informaţiei, şi în manipularea emigraţiei. Aş adăuga doar că, dintr-o minimă onestitate, asemenea structuri ar trebui să recunoască faptul că, la rându-le, au fost manipulate de personae ori grupuscule ale emigraţiei. Am simţit pe proprie piele efectele acestei manipulări — în calitate de victimă, nu de manipulator abandonat şi apoi recuperate ş.a.m.d. Deci, scutiţi-mă de acel Încăierarile voastre personale ce nu au nimic in comun cu dorinta mea de a contribui la schimbarea spre mai bine a vieţii romanilor.”

 În sfârşit, îmi adresaţi o rugăminte:

“Ca atare chiar va rog fie si pe cale particulara sa ma scoateti din ceata asta rational impenetrabila“

Dle Turcu, tocmai v-am scos. Dar, rogu-vă, nu vă întoarceţi  iarăşi acolo. Nu de alta, dar (jucîndu-mă cu un titlu celebru – John le Carré, The Spy Who Came in from the  Cold), dacă o ţinem tot aşa, cei ce ne citesc vor începe să creadă că, după ce am scris, la nu ştiu câte perechi de mâini, un roman intitulat Spionul care vine din ceaţă, acum v-aţi hotărât să scrieţi, de unul singur, romanul autobiografic Ceaţa care vine din spion.

Şi ar fi nedrept. Mai ales pentru şi faţă de dumneavoastră.

Un  târg

În final, vă propun un târg. Acceptați-l. E foarte avantajos pentru dumneavoastră:

Eu continuu să vă tratez drept sociologul Liviu Turcu, uitând de ofiţerul de Securitate cu acelaşi nume care v-a uzurpat existenţa timp de paispezece ani (1975-1989).

Estimp, dvs. continuaţi să mă trataţi drept ce am fost, sunt şi rămân,

  • Excelent! E interesant sa vad ce lectii de stricta logica aristotelica poate da un poet unui sociolog, fost “expert in munca informativa”! Chapeau, maitre! Cum vad, e greu de polemizat cu tine! Sigur, nu stiu toate detaliile si contextele evocate, dar pot urmari argumentatia!

  • victor L

    Hai ca-mi placu`! dar mai trebuie sa recitesc textul.

    (Pentru mine, cel putin, pare evident ca securistul a apelat la un poet/disident cunoscut pentru a se lansa in atentia opiniei romanesti.)

    Si asta-mi plac: ““Ca profesionist al muncii de informatii am ramas …”

  • victor L

    Ceva de genul memorabil spus de Geoana “nici noi nu mai stim citi sintem”.

  • Radu Humor

    Foaie verde silicon
    Grea e viata de spion !

  • AVP

    Arunc ancora la editorialu lu Dorin (pe care vreau sa-l savurez, in liniste, mai tarziu), insa profit de ocazie sa-l intreb pe dl Turcu, in caz c-o vrea si-o phootea sa ne raspunza p-acilea, ceva…: dle, pana la urma ce s-a ales de procesu ala cu Varu Jan ? :roll: V-ati impacat… ? V-ati poopat piata endependenti, ca doi buni ex-eminenti elementi… ? Nu de alta, insa ard de nerabadare sa aflu cine e, la urma urmei, vicepreshu bossului de la Uniunea Scriitoare, vazand ca unele gazete literare au deja cate un ex secretar b.o.b. in dotare, reshpektive -- in spe -- pe Dimi cel Mare… 😉 Si tot asa, s-ar explica naiba, in fine, de ce domnia sa, scapat de grijile de a mai administra si Uniunea Scriitorilor, si Romania literara (lasate fiind aceste gospodarii pe seama baietilor mereu kaki si-a tovilor ex-purpurii), compune de la o vreme doar cronici atletico-fistichii, ca orisice ruman care si-a facut datoria fata de soarta patrii (scotandu-l din istoria-i fix pe poetu-i care-o fi…, hi-hi…) , iar de-acuma se distreaza la Paris, in lupanare, pardon, dreq…!, 😳 in saloane diplomaticale…

    ps. Lu my friend Iaru, care ne-a amenintat si el ca se arunca de pe bloc, pardon, blog, ii spun doar atata: sa stea calm si sa-nteleaga, in fine, ca aici e o alta lume si o alta ierarhie decat aia in care a trait felixit, laudat si didilit pana acum, si uite ca nimeni -- nici macar io, care as fi avut toante motivele sa fiu f. paraponisit pe generatia ce m-a ignorat si umilit -- n-a murit… Viata merge inainte, Florine, cu tine, sau fara tine (si chiar si cu mine, sau fara mine).

    Ramanem ce-am fost, pretine…

  • Lynx

    Nus’ ce ma face sa-mi para ca e ceva aici care-mi scapa, ceva care nu se vede dar parca-i in atmosfera. Deci, e cineva asa de bun sa-mi explice si mie ce se intampla? De ce se suna bucinul de adunare cu atata jale? Nu de alta, da’ la cate simtaminte de vinovatie am adunat aci, mi-ar pare rau sa mai adaug si naufragiul acestei corabioare/block/blog, whatever? Si apoi de ce tre’ sa supravietuiasca cu orice pret chiar in pofida lipsei de apetenta a echipajului? Ce-mi scapa, oameni buni?! Imi spune si mie cineva? Va rog . . .

  • Gratie d-lui Tudoran (dar nu numai) s-ar putea ca “lupta finala” sa nu se mai dea “intre comunisti si ex-comunisti”, cum prevazuse Ignazio Silone, (idee la care a subscris si dl. Vladimir Tismaneanu -- vezi “Noi, intelectualii”, din Evenimentul zilei de luni, 17 august 2009), ci intre memoria fidela (document) plus logica, pe de o parte, si falsele amintiri plus acte ratate plus sofisme, de cealalta parte.

    Doar acest tip de “lupta finala” (la care nici Silone si, vai, nici dl. Tismaneanu nu s-au gandit) ne-ar putea duce la reconciliere. Fiindca, daca tot e sa fie un Armageddon, macar sa fie un Armageddon adevarat, si nu doar unul de opereta. 🙂

  • pe linga un cirlig v’as arunca si pilda cu porcii si margaritarele.
    hai pa

  • Sanda

    Sunt mici dispute pe care autorii le despica in “n’fire ..Nu cumva ptru a face ceata ,si, mai densa?..Am totusi senzatia ca( tot)T.Basescu e de vina..Asta au de impartit autorii, care pina “mai ieri”erau dedicati unei cauze mari :anticomunismul.
    Se pare ca misiunea lor s-a incheiat ?si acum se cearta pe “cine a fost mai tare,in parcare?!.”
    Cert este ca ma incerca o mare dezamagire ,ba chiar si teama.
    D-lor ! Ati fost idolii mei .Va ascultam cu sufletul la gura si va sorbeam fiecare vorba ,fiecare incurajare,fiecare informatie din lumea libera.Vedeam in dvs.singura speranta .Pe toti v-am iubit ..Oricit de mult incercati sa ma bagati in “ceata” ,eu tot voi continua sa va vad ceea ce erati atunci:Eroi mei !!.
    Nu vreau sa va dojenesc ,si nici nu indraznesc sa va reprosez ceva…Dar n-ar fi bine sa va impacati si sa ne mai veniti odata ,jur ,ptru ultima oara ,in ajutor ?

  • ion adrian

    @Sanda,
    Emotionant.

  • Carol

    Personal, nu cred ca oamenii echilibrati si cu un elementar bun simt v-au crezut vreodata niste semizei zburatori sau supermani cu muschi de otel dar, de cand ati inceput sa va sfasiati intre voi caftanele disidentei si sa va dezgoliti reciproc, tot mai mult (si mai public), poponeţele ……parca deveniti din ce in ce mai “mititei” si mai “urâtei”. Pacat.

  • Dorin Tudoran

    @ Sanda # 9

    Si eu sunt dezamagit; dar de cum cititi dvs. anumite texte.

    Am inteles, mai demult, ca a pastra trecutul in datele lui corecte si verificabile este ceva foarte plicticos pentru multi.

    A mai avea chiar o polemica pe marginea unor lucruri “din trecut” pare, de fiecare data, “mici dispute”. Etc.

    Refuzind orice discutie despre lucruri din trecut, vaitandu-ne doar de prezent si stand cu frica-n san la gandul ca nici viitorul nu are cum sa arate mai bine, nu facem decat sa ne lasam la voia intamplarii.

    Apoi de minunam cat de “original” ne administreaza unii -- si trecutul, si prezentul si viitorul.

    Sanda,

    In ce ma priveste, nu vreau sa-mi arendez viitorul; de aceea ma preocupa, inca, trecutul, ba si prezentul…

    Dar, fiecare face ce gaseste de cuviinta pentru viitorul sau…

  • Loda

    Sanda ;

    Se poate fara T. Basescu ,macar pe blogul acesta ? nu de alta, dar ar fi pacat sa stricam atmosfera cu politica particularizata si particulerizanta.
    All’s;
    un articol de weekend despre femeia americana ,,bully” ,de Petru Popescu.Sper ca nu am gafat, dle.Tudoran.

  • Rodica Nitu

    Scuze, postarea 13 imi apartine,mi-a ramas nickul din greseala.

  • AVP

    @Sanda,

    Cei cativa care au avut coraju a-si risca viata candva pt patrida ta, a lu Dorin, a mea si-a cui o vrea au facut-o avand in minte si-n inema nu Ro asta de-acumasa, aloo, ci eterna si fasninanta Rumânie, priatelo… 😳

    Adicatelea, daca ar fi fost ca noi sa ne riscam viatza doar pt Ro asta, pe care o poti observa si pe-acest sit -- si care nu-si valorizeaza heroii nici la cota unui futbolist cracanit, a unui politician damblagit, dar renumit, a unui bisnissman de ieuroi si de lantzuri de putzoi burdusit sau a unui editorialist sclifosit -, fii sigura ca nu s-ar fi gasit in toanta lumeea un cretin, un crestin, un shogun sau un nebun atat de stupid incat sa-si puna pielea, averea, opera ori famelia la saramura pentru o asa patrie de maalageasca, muncitoreasca, negustoreasca ori ferentarista coloratura, aloo… 🙁 Noi, heroii aia pe care-i poti numara pana spre zero infinit, dar nu mai mult, negresit, despre care our friend Volo si Comisia-i au marturisit la timpu potrivit & cinstit, indiferent ce-ar crede despre el -- despre Volo ista -- un my friend Dorin momentano mai paraponisit, am facut ce-am facut pt Ro din Mit, aloo, iar nu pt Romanica ce ne-a izgonit, jicnit, umilit, prostit or parasit la necaz, dupa caz, naz si praz…

    Capisci, mey… ?

  • Rodica Nitu

    Dle.Tudoran :
    Masura in care mesajul (tema) postat de dumneavoastra ajunge atat de distorsionat la cititori nu trebuie sa va mire si nu v-ar mira daca ati sta ma mult in tara.Asta suntem, o societate cam bolnava, cu putina febra (sa speram ca nu va creste) si acest lucru nu are cum sa nu-si gaseasca corespondentul, inclusiv pe bloguri.Modul in care o polemica civilizata si argumentata(si ce poate fi mai incitant pentru un intelectual) este dusa in derizoriu ,la nivelul unor ,,certuri, sfasieri,”etc. nu este decat trendul actual in care se discuta azi pe blogurile romanesti(nu stiu daca chiar pe toate, ca nu am cum sti, dar pe destule).Orice incercare de a-ti spune opinia asupra unei persoane publice sau situatii, mai ales daca nu concorda cu a majoritatii de acolo, este imediat catalogata ca a urmari un scop ascuns.Orice critica, chiar daca argumentata si exprimata in limbaj civilizat iti atrage acuzatia ca urasti persona respectiva ,asta cand, in lipsa de argumente nu se trece la celebra replica finala :,,nu discut cu o tuberculoasa” 🙂 Sunt cativa vizitatori ai blogului dumneavoastra care ma pot confirma sau infirma.

  • Sanda

    @ion adrian,
    multumesc ptru aprecierea textului.Sunt bucuroasa ca vine de la cineva caruia ii citesc postarile,si ,de pe alte bloguri si care sunt pline de continut juridic,dar si de principii.
    @Dorin Tudoran,
    Este posibil sa nu fi aprofundat ,si chiar sa fi pierdut cronologia evenimentelor in sensul “cine a aruncat primul cu piatra”.
    La prima citire asa am perceput:O disputa intre “cei trei muschetari”..adica trecatoare si reversibila.Am spus ca “ma incerca o mare dezamagire ” ptru ca ,iata,pare ca nu va preocupa viitorul si nici prezentul ,ptru ca sunteti captivi trecutului. Desigur,sunteti liber a nu va”amaneta viitorul”,dar nu va inteleg .De aceea va intreb :Ce va desparte, acum ?..Aflind raspunsul la intrebare,pot atunci sa va inteleg.
    @Loda,
    nu incerca sa aduci intriga si angoasele tale privitoare la T.Basescu ,si, aici ! Pastreza-ti “talentul”pedagogic, ptru scolarii tai !

  • victor L

    Trebuie sa ma repet:
    @Loda,
    la fel cum zicea seful tau, nici voi nu mai stiti ce nume sa folositi.Iar de gafat nici vorba; asta ti-e sarcina, sa deturnezi discutiile.

    La tema.
    Aici nu e vorba de nicio rafuiala. L. Turcu nu a fost un luptator impotriva comunismului, ci un slujitor al sau (“Ca profesionist al muncii de informatii “, o spune franc). Si dezinformatii, adaug eu. Si din ceata asta nu va iesi niciodata.

    E drept, nu are megalomania altcuiva (de a intemeia un stat pentru o mie de ani), ci doar de profeti pentru mai modesta vreme de 200 de ani.Adevarul sau.

    Asta poate spune multe despre disidentul ofiter de la monastirea Secu:
    “L.T.: … Cunosteam povestea inca din perioada in care eram in tara iar serviciul de informatii se ocupa direct de caz.”

    Este evident ca profesionistul in informatii are aceleasi talente si in dezinformatii. In vizorul sau sint fostii disidenti (Tudoran si Tismaneanu) si nu fostii sai colegi de la monastire.

  • Rodica Nitu

    sanda :
    te rog sa ma scuzi, dar nu eu, tu ai adus acest nume aici;in rest, angoase nu am ,nu cred ca ,,se merita” sa am asa ceva .

  • Maria R.

    “”Vin”de pe o alta adresa,ptr.ca sunt pe computerul nepoatei mele,de mai mult timp prefer sa asist la dialogurile de pe acest blog ptr.ca imi par interesante,iar o interventie a mea ar fi ca nuca in perete,dar acum vreau sa intreb si eu ceva:trebuie sa cred ca nici dupa 35 de ani domnii din Serviciile Secrete nu se simt in stare sa va dea pace?
    Lumea-i mare,este terorism,foamete,incalzire globala,in Romania e criza-omenasii acestia nu se simt datori sa faca altceva?
    In fine,sa iertati de vorba proasta,neaos ardeleneasca:n-au decat sa bucine pan’or fi de-o chila!
    Iarasi,week-end placut tuturor.

  • Maria R.

    Scuzati-voiam sa scriu 25 de ani,dar cand ma irita ceva,gafez prosteste.

  • Rodica Nitu

    victor :
    te rog sa mai vii cu asemnea postari, gen ,,seful tau ” ,imi ridici perfect mingea la fileu fata de ce am scris la 16. Daca am ,,gafat” cu linkul despre dl.Petru Popescu (stii, si dansul e tot un scriitor,acum in diaspora) dl.Tudoran, ca gazda, va sti sa mi-o spuna intr-o maniera mult mai convingatoare decat tine si cu mai multa indreptatire, ok?Buna incercare cu,, ce nume folositi” . Eu folosesc pe alte bloguri nick-ul Loda si aici, in semn de respect fata de dl.Tudoran, numele meu real, e vreo problema ? Te invit, daca doresti, sa-mi urmezi exemplul, dar nu incerca sa aduci si aici pseudo-polemicile din alte parti.Ne contram acolo, bine, aici ,ignora-ma.

  • Rodica Nitu

    Maria R;
    Weekend placut si tie, bine ai zis.Servus, tot o ardeleanca.

  • Sanda

    @AVP,
    Chiar mi-ati furnizat,prin prisma dv., o parte a raspunsului asteptat .E adevarat,poate si dezamagirea dv.este mare..dar nu cred ca ceea ce ati facut(atunci) ptru “Ro din Mit”,ar putea sa va desparta acum ,din cauza ca patria a fost nerecunoscatoare…Daca este asa ,cum putem sa mai credem in Jertfa si Sacrificiul Mintuitorului ptru oamenii de pe” Planeta Ou ?” :roll:
    Eu inteleg ca patria nu e “tagma” politicienilor , a mogulilor si a tonomatelorjefuitoare ,ci, “norodul”:eu,tu,el,ea intr-un cuvint ,”noi”, cei care vedem in dv.aceiasi eroi ,gata de alte sacrificii .Purtati in dv.”Povara” aceasta pe care ati fost meniti a o duceti pina la capat.De aceea v-am rugat sa va impacati..

  • Dorin Tudoran

    Sanda,

    In ce ma priveste, nu vad cu cine trebuie sa ma impac:

    1. Cu AVP nu sunt certat;

    2. Cu dl Liviu Turcu nu am nimic de impartit;

    3. Cu dl Petru Popescu, mentionat pe acest blog, nici atat. Preocuparile sale de a scrie, inteleg de la altii , despre nu stiu ce femeii celebre, ma lasa rece, asa cum tot rece a lasat-o pe Zoia Ceausescu o casataorie cu… Petru Popescu, si nu invers; daca memoria nu ma inseala.

    4. Cu dl Tismaneanu nu am nimic de impartit la capitolul dizidenta, caci in vreme ce eu am fost, zice-se, un dizident, dl Tismaneanu nu a fost si nu a pretins niciodata a fi fost asa ceva. Dar este unul din cei mai buni analisti ai prapadului facut de comunism in Romania. Ultima oara cand am vorbit (acum vreo doi ani, parca), nu eram certati, csi nici nu ne-am certat.
    Daca este sa ne impacam in legatura cu alte momente, ne vom impaca. Daca nu, nu. Oricum o asemenea decizie nu afecteaza deloc drumul Romaniei spre perfectiune…

    5. Fiecare din cei numiti mai sus, ca si dvs. de altfel, este liber sa aiba cu prezentul si viitorul “relatiile diplomatice” pe care le gaseste de cuviinta.

    Dar nici unul dintre noi nu face un lucru intelept incercand sa faca…. trecutl mai… imprevizibil chiar de cat a fost.

    Cam asta ar fi.

  • Sanda

    …”S-a întâmplat că, discutând cu dvs., am crezut în autenticitatea rupturii dvs. cu Bucurestiul şi nu m-a interesat dacă o făcuseţi ori nu ca să vă salvaţi pielea în ultimul moment. Vă asumaseţi un drum extrem de periculos, cum puţini dintre colegii dvs. avuseseră curajul să o facă. Nu aveaţi cum şti dacă veţi scăpa cu viaţă ori nu. Aţi câştigat respectul lui Dorin Tudoran pentru acel gest. Îl aveţi şi astăzi.”..

    @victor L,
    acesta este paragraful care m-a determinat sa spun ca ca”cei trei muschetari”au fost cindva impreuna si uniti intr-un tel comun.Se apreciau reciproc si aveau incredere unul in altul.Acum inteleg ca disputa se invirte in jurul “raportului Tismaneanu”.Era sau nu indreptatit Tismaneanu sa fie seful comisiei? Inteleg ca dpdv.al d-lui Turcu,nu ..Ba si dlD.T.a intors pe toate fetzele problema facundu-ma sa inteleg ca avea ai reprosa destule ..
    Cind am spus ca “va desparte ceva” m-am gindit ,e adevarat,la acest raport si la faptul ca a vazut in “draga Volo” “o sluga “a lui Basescu ,iar d-l Turcu un “oportunist “.Poate ca gresec,dar atit am fost capabila sa inteleg.Sigur ca nu am toate elementele sa inteleg toate subtilitatile si poate chiar ar fi trebuit sa-mi vad “lungul nasului”,dar cind v-ati hotarit sa va publicati memoriile pe bloguri v-ati pus viata si faptele la indemina , judecata cit si indraznalii vizitatorilor .Asta e ,si de acum voi tacea ca “un peshce”.. 😀

  • Dorin Tudoran

    @ Sanda # 26

    1. Nu s-a intamplat — asa a fost sa fie, nu mana vreunei conspiratii — sa colaborez cu dl Turcu in vreun proiect dupa ce Domnia sa s-a predat autoritatilor americane in 1989.

    2. Cu dl Tismaneanu, da, si inca pe lunga, foarte lunga durata.

    3. Mi-am spus la timpul potrivit — atunci cand am tot fost “somat” sa o fac, de ce am declinat onoarea de a face parte din Comisia Prezidentiala condusa de dl Tismaneanu. Nu veti gasi in nici o declaratie a mea dedicata acestui subiect ideea — explicita sau implicita — ca dl Tismaneanu nu era indreptatit sa fie presedintele acelei Comisii. Da, este adevarat, in particular, i-am spus ca ar fi fost mai prudent sa fie doar un membru sau consilier al Comisiei. Dar a fost doar o opinie, de la prieten la prieten. Fiecare ia decizii asa cum considera de cuviiinta.

    4. Nu l-am acuzat nicaieri pe dl Tismaneanu ca este “o sluga a lui Basescu”. Am spus altceva. Recititi, daca e nevoie.

    5. Nu inteleg cine si in cine a vazut un oportunist? Dl Turcu in dl Tismaneanu? Eu in dl Turcu? Eu in dl Tismaneanu? E cam incalcit mesajul dvs. Dar nu e nici o nenorocire; continuu sa cred ca scriu destul de clar si pe intelesul tuturor pentru a nu fi nevoie sa se citeasca printre randurile mele.

    Deci: sunt raspunzator de ce scriu, nu de ce se ghiceste “printre randuri”.

    Cele bune, multumesc pentru comentarii si pe saptamana viitoare.

  • victor L

    Dle Tudoran,
    nu ma mai cautati in tribunele de la US Open, tocmai plec de la meciul Federer- Hewitt; ma duc la o bere tonifianta pentru meciul de diseara cu frantujii.

    L. Turcu, pentru binele romanilor, ar vrea sa-i batem, dar eu nu cred.
    Nu spun ce nu cred.

  • Postelnicescu T.

    Ce sa mai înțeleagă omu de rând? Dl Victor L. zice ca Tismeneanu a fost dezident. Dl Dorin T. zice că nu a fost. Pe cine să crezi? Pe Dl Victor L. îl cunosc depe mulțime de forumuri de elită în care ca comentator își etaleaza neobosit cultura sa foarte vastă. Dvs cine sunteți domle Dorin T.? Vă bazați pe faptu că Tismeneanu zice acum că nu a fost? Da dacă mâine se mai convertește încă o dată și dovedește că a fost? Cei care îl iubește acum că s-a convertit de la comuism la neocoism îl va iubi dupe aceia încă și mai mult văzănd ce frumos le întoarce ca la Ploești. Dar cel mai mare dezident este Dl Viorel care se știe cum îi băga securiști scobitori sub unghi și îl biciuia cu vergeaua la ouă pe rotisor că de-aici are obsexia cu ouăle că și planeta tot așa o vede ca să spună și nu a trădat chiar după ani grei de pușcarie eroică. Nu e adevărat că le-a spus la securiști când îl schingiuia că a scris apelu doar așa ca să ajungă la ei că sunt ce-i mai deștepți și că să-l ajute să publice poieme de oțel că el e patriot și n-are nimic cu comunizmu ba chear ar vrea să devină colaborator extern al Secu dacă se poate și se dă un ban pentru asta. Dat afară de la servici a încercat să treacă dunărea călare pe butelie și l-a prins și iar la bătut și schingiuit ca pe hoțul de cal. S-a luptat cu sistemu ca un leu jumate și de aia a ajuns în cartea recordurilor lu domnu Tismeneanu nu cum zice unii că n-a avut nimica de suferit și mergea toată ziua pe la Secu să dea raportu și să se dea mare la vecini cu relațile lui de se plictisiseră ăia de el și ca să-i mai lase în pace îi mai făcea câte un hatâr dădea telefon la director să îi mareasca salariul si altele și să fie clar că e omul lor.

    Subscriu și semnez

  • victor L

    @Postelnicescu,
    ai profitat de faptul ca am plecat la o bere (neagra beau!) si te-ai repezit sa ma mistocaresti. Poate am gresit(nu mai stiu unde am scris daca am scris) afirmind ca dl Tismaneanu a fost un disident.
    Cultura mea? e destul de vasta privind buruienile (iarba rea din holde piara/ piara dusmanii din tara).

    Dejavantajul meu? nu va cunosc de pe multimea de forumuri dintr-un motiv simplu: lucrati pe deplin conspirat. Mai ceva ca L. Turcu.
    Bate Federer.

  • Lynx

    @Pro DOC #7
    Puteti sa definiti si pentru mine/noi intelesul termenului “ex-comunisti” din citatul mentionat? Ar fi instructiv si folositor pentru mine/toti, avand in vedere si articolul de azi al d-lui Tudoran. Este evident ca aveti competenta s-o faceti pe intelesul tutror.
    Va multumesc.

  • ion adrian

    Odata ce dl Tismaneanu a scris argumentand si presedintele a reluat dintr-un punct de unde spusele si scrisele au sansa sa ramana in istorie, propozitia(citat din memorie): “comunismul a fost un regim nelegitim iar instrumentul sau, securitatea a fost o institutie criminala”, a fost cam cum a fost cu teza lui Riemann, 8 pagini(dar ce pagini) cu doar doua formule de clasa 11 si apoi tomuri si tomuri ale unor enormi matematicieni intitulate cu modestie de matematician: comentarii la teza lui Riemann.

  • radu serafim

    Dar, dle Tudoran, printre altele, mi se par cel putin exagerate urmatoarele dvs. precizari: “Dar, dle Turcu, nici dvs., nici agenţia căreia v-aţi predat nu mă putea obliga sau convinge să realizez acel interviu cu dvs., dacă nu aş fi fost convins de propriile-mi argumente. Mai mult, nu puteaţi – nici dvs., nici agenţia căreia v-aţi predat — să cereţi Vocii Americii să mă oblige să realizez acel interviu. Iar de o făceaţi, Vocea Americii nu mă putea obliga să realizez acel interviu. Simplu…. De manipulat, însă, cum lasă să se înţeleagă paragraful citat – dvs. şi agenţia căreia v-aţi predat în 1989 veţi fi manipulat pre mulţi; nu şi pe mine.” OARE? De unde atata siguranta in ceea ce afirmati?

  • orangeskorpion

    ancora!

    interesant, interesant…

  • Dorin Tudoran

    @ radu serafim # 33

    Raspund cu placere la intrebari; mai greu la insinuari.

    E cam obraznicut acel oare cu litere de-o schioapa.

    Enfin…

    De obicei, siguranta vine din cunoastere.
    Plus un pic de fler.

    Sa va raspund cu acelasi “rationament”:

    Dvs. imi puneti aceasta de intrebare, asa, de capul dvs.? OARE?

    …Oare cum vi se pare intrebarea mea?

    Cu asemenea rationamente, dle Serafim, nu ajungem nicaieri.

    SIGUR.

  • @Lynx #31

    Ce-i un ex-comunist, ati spus?

    Pai, un ex-comunist este fie un fost idealist semi-chiaun care, odata ce-a dat cu fundul de pamant, a refuzat pentru totdeauna sa se mai prefaca macar ca doarme cu ochii deschisi, fie un oportunist abject, un fel de strutocamila veroasa, care pana in ’89 “panglicarea” ca un strut, iar dupa ’89 “panglicareste” ca o camila.

  • Florin Iaru

    Dragă AVP,
    Nu făceam decît să constat cantitatea de caracudă în exces.
    Nu am nici cea mai mică bună părere despre persoana mea fizică sau logică. Despre dealaltă… e altă poveste.
    Consumul excesiv de caracudă dăunează grav sănătăţii.

  • Florin Iaru

    Cît despre poeţi şi logică:
    Să vă intre bine-n cap. Poeţii ilogici şi “inspiraţi” sînt ăia proşti. Toată caracuda crede că pohetul e cu capul în nori. Păi, dacă ar fi aşa, poezia lumii ar fi o borîtură plicticoasă.
    Sau mai există fraieri care cred că psihologia, sociologia sau antropologia sînt ştiinţe?

  • Florin Iaru

    Victor L #16
    Atenţie, repet şi am s-o repet: Dorin Tudoran A FOST disident, Vladimir Tismăneanu, NU. Asta n-are nici o importanţă, dar e bine să nu-i băgăm în aceeaşi oală. Unuia i-a fost frică în ţară, cîţiva ani, altuia -- nu.
    Meritele lui Tismăneanu stau în altă parte!

  • Lynx

    @Pro DOC #36
    A fost totusi o intrebare cat se poate de serioasa si de buna credinta.
    V-ati iesit dintr-o data din stilul academic masurat si precis. Nu mi-a scapat nici ostilitatea, nici celelalte ingrediente colorate din text. Sincer, ma asteptam la altceva, considerandu-va printre putinele persoane echidistante.
    Multumesc totusi si zile bune.

  • pinguin

    Draga Domnule DT,
    distinsi Citati, Evocati, Comentatori si Cititori (de elita),

    urmare filozofiei, logicii si explicitarilor ulterioare, ati cazut de acord, implicit, ca dintre toti potentialii dizidenti -- unul a fost autentic. Regret nespus ca raspunde provocarilor menite a-l compromite de o maniera atat de josnica. Domnule DT,
    chiar daca ati demontat pretentia d-lui LT indusa (ca va manipulat!) nu-l veti scapa de comlpex(e), prejudecati si mustrari de constiinta -- oricata ingaduinta si politeturi (putin fortate!) manifestati…
    Domnule DT,
    detasati-va cat mai curand -- ca doar ati inteles cand ati venit in tara dupa Revolutie cata recunoastere sunt dispusi potentatii (oricare sunt, oricand si orideunde -- constat azi) sa va arate…
    Domnule DT,
    ignorati-ne, uitati-ne; corabia se prabuseste si ganditi: lipsiti ori sunteti in plus? Intelegeti? Suntem atat de egoisti!
    Sa va mai spun si ca se vor rupe si apele… Oare dl LT e la curent? -- ca asta-i de actualitate si pt… ‘profesionisti’; dizident nu mai poate fi dar bun roman, de oriunde si oricand -- da, daca mai apuca, sa nu se revendice prea tarziu.
    Sunt trista peste masura ca dizidenta cand era un viciu luat la refec(!) apoi un stigmat tip ‘Steaua lui David’ nu a revendicat-o nimeni iar acum, ca-i virtute personalizata sa o demonetizam…
    Domnule DT,
    pastrati distanta si va salvati ca altfel, in curand vom (mai) avea nevoie de eroi -- sunteti disponibil?
    Si pt toti neavizatii: `luati mainile de pe memoria mea`. Luati mainile de pe Dorin Tudoran!!!

  • pinguin

    Inca ceva Distins Domn DT: voi reveni, in curand, caci de multa vreme va caut pe-aci… Periodic -- sondam net-ul sa caut o parghie spre Agora Dvs! Acum, m-a luat prin surpridere polemica / retorica / dialogul / corespondenta asta care-i pe rol -- dar ma voi si prezenta in nume personal… Am ce sa va spun. Si ce Blog(uri) arata!!! Cu bine!

  • victor L

    @ Florin Iaru, 39,
    parca faceam precizarea (la # 30) ca a fost o greseala daca am scris ca dl Tismaneanu a fost un disident.
    Pentru mine nu esti obligat s-o ( mai) repeti.

  • Radu Humor

    @ radu serafim #33
    Dupa cum ai inceput postarea, credeam ca vei intreba care-i rolul repetarii obsesive a
    ” agentiei careia v-ati predat”, pentru a nu mai interveni eu in discutie.
    N-a fost sa fie……

  • victor L

    @pinguin,
    nu ne lasa mult in ceata ca sa stim de-o treaba: spionul vine din ea sau ceata din spion.
    Fie-ti mila!
    Ne-ai speriat:
    “Si pt toti neavizatii: `luati mainile de pe memoria mea`. Luati mainile de pe Dorin Tudoran!!!”

  • radu serafim

    @Dorin Tudoran#35
    Nu era vorba de nici o insinuare. In continuare, eu, de capul meu (sic!), nu va cred acele afirmatii. Felicitari pentru asa “cunoastere” si asa “fler”. Dar nu m-ati convins. Cunosc pe propria piele masinariile perverse bine unse ale guvernantilor de toate culorile.Credeti-ma, mai sunt si alti oameni, in afara dvs. care au “cunoastere ” si “fler” si nu va impartasesc astfel de opinii. Eu sunt unul dintre ei. Guvernul SUA nu a facut si nu face nici acum exceptie de la principiile dragutului de Machiavelli. Daca dvs. credeti ca da, eu, “obraznicutul”(?),va doresc numai senin in acea Cetate a Soarelui Ideala-C.S.I.(sic!) in care vietuiti. Bref, realizez din raspunsul pe care l-ati postat ca acest gen de opinii-indoieli-deviatii, nu numai ca nu va intereseaza, dar chiar va deranjeaza, stricandu-va imaginea serafica a blogului. Deci, ADIO! P.S.1 Pacat ca il luati in serios pe cabotinul de L.T. El pe asta mizeaza. De fapt ii faceti un mare serviciu. Parerea mea! P.S.2 Spre deosebire de dl. Radu Humor #44, eu am inteles “rolul repetarii obsesive a
    ” agentiei careia v-ati predat”. Chiar mi-a placut, dar nu m-a interesat neam. Deci iata inca o nuanta care ma desparte de dvs. si de companionii dvs. de sueta atotcuprinzatoare, indreptatindu-ma sa va spun din nou adio dupa primul impact neasteptat de emotional pe care vi l-am creat.

  • Florin Iaru

    Victor L #43
    Scuze, nu am putut urmări toate posturile. Mea culpa. Dar cred că n-am zis nimic jignitor! 🙂

  • pinguin

    @ victor / 45:
    Distins Domn, v-am ”urmarit” suficient judecatile de valoare, le-am calificat ca obiective si am contat pe cuvantul Dvs neconditionat -- si nu am inseilat aici (pt ca nu vi m-am adresat!) nici o indoiala in ceea ce va priveste desi, dupa cele citite am rumegat retorica dar nu-mi permit, fie si asa, sa va judec.
    Si-apoi, s-o luam altel: adimitem toti ca-i ceata (undeva) dar pt cine n-o vede, nu exista -- e bine asa?!
    De la Dvs chiar aveam pretentia sa ma localizati. Si sa ma ocrotiti.
    Si-apoi Domnule, Dvs chiar erati printre Destinatarii impliciti, secundari; ce cautati printre randuri?!
    Poate identificati acum circumstante pt ‘memoria mea -- DT’: pe mine m-a eliberat DT cu mult inaintea Revolutiei, si toti ceilalti opozanti ai regimului -- cu perseverenta, atitudinea civica si derivatele… Si m-am purtat ca atare. Va surprind?!
    Chiar: Dvs de cand sunteti liber???
    Nu ma dezamagiti! Luati Transilvania in brate!!!

  • constantin constans

    Coucou c’est moi,

    FLORIN IARU

    http://209.85.229.132/search?q=cache:JcwfIol8_MoJ:editura.liternet.ro/carte/251/Augustin-Ioan/Cintece-de-trecut-strada.html+florin+iaru+poem&cd=2&hl=fr&ct=clnk&gl=ro

    “O femeie frumoasă în trenul de Craiova./ Eu trăgînd piedica memoriei în trenul de Galaţi. / Eu liber să strig: am pierdut-o pe Euridice! / Eu cu o înaltă fidelitate a ideii de libertate… / Ah, dacă aş izbuti să-mi amintesc cum ar fi putut s-o cheme!” (O femeie frumoasă la fereastra unui tren paralel).

    “Dar ea era atît de frumoasă, / încît a fost la fel de frumoasă / şi-n continuare. // Iar ei nu găsiră în toată / lumea largă / destule măsele, destule gîtlejuri / în care să spargă / să macine, să îndese / distanţa care creştea mereu / şi restul cuvintelor pînă la moarte.” (Aer cu diamante).

  • Florin Iaru

    Constans #49
    Lasă-mă să roşesc cu ipocrizie…
    Coucou, c’est encore moi!

  • constantin constans

    @50

    MAESTRE EU ADOR POETII si detest sociologii.

  • @Lynx #40

    In momentul in care Ignazio Silone -- el insusi fost comunist convertit la social democratie -- s-a referit la “lupta finala” (la care face trimitere dl.Tismaneanu in articolul mentionat), termenul ii definea cu precadere pe fostii comunistii care au rupt-o la un moment dat cu comunismul “triumfator”, devenind, din apologeti, critici redutabili ai comunismului.

    Silone n-a mai apucat sa vada caderea cortinei de fier. Dupa cadere, termenul de ex-comunist a capatat o acceptiune mult mai “generoasa”. Astazi, stiti bine, sunt considerate a fi ex-comuniste toate tarile care au iesit din comunism (Polonia, Cehia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria, Romania s.a.m.d.) si, implicit, toate fostele partide comuniste din respectivele tari care s-au integrat in curentul stangii democratice. Nu prea mai sta nimeni sa cerceteze autenticitatea apostaziei de sub eticheta de ex-comunist.

    Raliindu-se ideii lui Silone privind “lupta finala”, dl. Tismaneanu ne sugereaza cumva ca, de fapt, in spatiul public romanesc se confrunta astazi doar fostii comunisti: pe de o parte, apostatii autentici iar, de partea cealalata, purtatorii de sechele. Anticomunistii au fost scosi din ecuatie. Mie, concluzia d-lui Tismaneanu imi pare nu doar schematica, ci si falsa. Cred si sper ca, in Romania de azi, batalia este mult mai ampla, mai profunda si implica actori ce nu pot fi pur si simplu etichetati drept comunisti sau ex-comunisti. As propune “separarea apelor” dupa criteriul arsenalului specific folosit de “taberele combatante”: una cu memoria nefalsificata, cu bunul simt, cu logica , alta cu memoria falsificata, sofistica si nerusinarea.

  • @Pro DOC #52

    Excelente si binevenite precizari. Felicitari.

  • @Constantin Constans #49

    Frumos gest! O pălmuţă delicată, à la parisienne, pe obrajorii celor care încă se mai întreabă, cu inocenţă, “cine este Florin Iaru?”. Oh, sancta simplicitas…

  • @Liviu Antonesei #52

    Multumesc. Nu stiu cum sa redau emoticonul de blushing… 🙂

  • victor L

    @ Florin Iaru,
    nicio problema.

    @pinguin, # 48,
    multumesc de aprecieri, dar asta nu ma scuteste si de judecati pripite.

  • constantin constans
  • @constantin constans #57

    Merci beaucoup. Am revizionat si versiunea cu Maya Plisetskaya. 🙂

  • constantin constans

    @58

    veziiiiiiiiii!!!!!!
    iar te golanesti.
    DEMAGE.

  • @59

    ??!!
    Ce-i ambivalenta asta???

  • constantin constans

    @58 siiiiiiiii la 59 m-ai ENERVAT.
    svp
    DOMMAGE!!!mon ami.
    iar ai reusit sa ma ENERVEZI.

  • @61

    Ai si o explicatie rationala pentru enervarea asta? Am mers la link-ul pe care mi l-ai dat, am apreciat varianta recomandata de d-ta si mi-am amintit de celalata varianta, cu Maya. N-am mai spus, fiindca mai am si alte trebuti, varianta la care m-ai trimis dumneata mi s-a parut mai plina de gratie, de fluiditate decat aia veche, cu Maya, in care miscarile, gsturile sunt decupate mult mai transant. E si diferenta de lumina si culoare in clipurile, facute la distanta, fiindca intre timp s-au inregistrat si importante evolutii tehnice in televiziune/ cinematografie. Asa ca ramane intrebarea: care-i sursa enervarii dumitale?

  • constantin constans

    @61

    SCUZE PRO
    cred ca este vorba de o neintelegere.
    la 57 v-am trimis la postarea d-lui PADINA.
    referitor la COREGRAFIE sunt dac.cu dv.

    epilog planeta OU…..

  • Nelu

    In cazul eruditului domn Tismaneanu apare evident ca fiind de mare valoare in plan cognitiv are insa probleme emotionale, si de aici, si probleme comportamentale.
    Uita mereu ca eficienta nu e cel mai bun criteriu cand se iau decizii in care moralitatea ar trebui pusa in primul plan.
    Din modul in care raspunde criticilor sai rezulta ca parte din drama lui este ca intelegand, mai mereu, argumentele acestora se incapatineaza sa le nege si asta ai provoaca, datorita inteligentei si spiritului analitic, o suferinta enorma.
    Cu dl Turcu este din multe puncte de vedere mult mai simplu. Pe dl. Tismaneanu al uraste sincer, ca un profesionist educat sa aiba un comportament social bine directionat si eficientizat, la vederea unui amator talentat cu mai mult succes decat el.
    Cu tine el este evident sincer. Antrenat in manipularea in cascada 15 ani este convins ca succesul avut in 1989 se datoreaza metodelor perfecte folosite care, practic, ti-au anulat si tie, printre atatia altii, orice sansa de actiona in alta directie decat cea impusa de vointa lui.
    In cazul lui rationamentele tale perfecte vor fi scufundate, intr-o secunda, in motivatii care au ca sursa convingerea ca el e posesorul unui tel cu adevarat maret in viata, si de aici, si unul dintre putinii cunoscatori ai adevarului.
    Cocotat pe acest piedestal va priveste condescendent pe toti cei care va incapatanati sa aveti preocupari minore.

  • constantin constans

    Philippe Sollers, “Une vie divine”despre NIETZSCHE

    ,,Mă întrebi, draga Volo, cum definesc resentimentul. Poţi merge pe mîna lui Nietzsche, socotind că resentimentul rezumă morala sclavilor. Dar autorul Ştiinţei voioase greşea privind tocmai creştinismul ca morală a sclavilor, întrucît resentimentul e ranchiuna, animozitatea şi „ţinerea de minte a răului” (he mnesikakia), pe care Părinţii Bisericii le numără printre păcatele grave.

    Nu creştinismul e matricea resentimentului, ci revoluţia modernă, ca practică a unui anticreştinism radical. Antonimele resentimentului – iubirea, prietenia, uitarea sau iertarea – demonstrează, cu toată forţa rostirii, că omul resentimentar este străin de valorile Evangheliei. Aş spune însă altceva, rugîndu-te să ierţi abaterea de la canoanele corectitudinii politice: resentimentul este ura de sine a sclavului care nu suportă povara libertăţii. Omul resentimentar se simte: 1. jignit din naştere. 2. neconsolabil. 3. inferior. El nu-şi acceptă originea, respinge solidaritatea şi detestă superioritatea altuia, pe care-l transformă, pentru a se justifica, în model negativ.

    Omul resentimentar îşi propune să distrugă orice ierarhie bazată pe merit. Caută complicitatea în mediocritate. Recurge la energia distructivă a calomniei. Visează înjosirea universală, indistincţia, masificarea şi corolarul acestora: teroarea, dictatura, cenuşiul alienării prin supunerea lipsită de orice discernămînt. Din nenorocire, comunismul a multiplicat resentimentul şi i-a dat drepturi statistice, tot aşa cum parodia noastră democratică i-a asigurat – prin populismul ei antielitist – un prezent deopotrivă hidos şi vital. Toţi cei care nu vor să moară sufocaţi de resentiment îşi vor găsi scăparea între duhul lui Antonie cel Mare şi biciul lui Zarathustra.,,

    Teodor Baconsky

  • constantin constans
  • Dorin Tudoran

    @ constantin constans #s 66, 61…

    Constans,

    De unde ai inteles ca tema sub care se posteaza aici are vreo legatura cu baletul, coreografia etc.?

    Prea multi “pas de deux” intre tine si citiva colegi de blog ne arunca pe ceilalti intr-o izolare nedreapta.

    Daca te-ai tine mai aproape de tema supusa comentariului public, te-am urmari cu mai mare atentie. Aruncindu-ne dintr-un colt al salonului de dans in altul si apoi in videoteci(de altfel superbe), ne pierzi de musterii.

    Zi buna!

  • @constans

    Cu scuzele de rigoare, dar dupa gustul meu, Sollers e un autor foarte modest, iar ca “ginditor”, vag penibil.

  • constantin constans

    @Liviu Antonesei

    iar DEVENIM f.SERIOSI?

    daca in ROMANIA ar exista intelectuali ,,provocatori,,precum Sollers sau Jean-Edern Hallier viata VOASTRA (,,academica,,) ar putea fi mult mai SUPORTABILA.
    bon,din nefericire il aveti pe VADIM,PAUNESCU&COMP.

  • @Constans

    Sint, totusi, citiva intelectuali provocatori si in saracuta tarisoara! Hallier mi se pare de preferat lui Sollers. Nu m-as grabi sa-i cataloghez pe cei numiti in finalul interventiei, cu tot cu & Co, la intelectuali. Iar in ce ma priveste, privind spre contextul bastinas, daca m-ar porecli cineva intelectual, l-as provoca la duel! Auguri!

  • Dorin Tudoran

    @ constantin constans # 69

    Te rog, lasa-le-n-colo de litere majuscule ca din cauza lor se-ntimpla multe. Cum ar fi: alde Vadim creste pe retina noastra cat un munte.

    Abia scaparam de “Ceahlaul gandirii” si vrei sa ne bagi sub pleoapa “Mont Blanc-ul… Himalaiei”?

    Constans, aibi mila de noi!

  • constantin constans

    @DORIN TUDORAN,67
    referitor la TEMA PROPUSA,

    va spun si dumneavoastra asa cum i-am spus domnului FLORIN IARU:

    MAESTRE EU ADOR POETII si detest sociologii.

    sper ca nu incercati sa ma faceti sa spun ca TREBUIE sa detest si POLITOLOGII?

  • constantin constans

    pitié!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    va las MAESTREEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE!!!!
    pe centura roNcea.
    ,,daca m-ar porecli cineva intelectual, l-as provoca la duel! Auguri!,,
    vorba lui L.A.
    merci!

  • Dorin Tudoran

    @constantin constans # 72

    Bine ca mai sunt si poetii adorati de cineva (--dupa atitea intrebari, incepind cu … la ce ar fi ei buni pe timp de restriste --), numai ca teama imi este ca trisezi: adica, aodoratia vine tot de la un… pohet (cum scria G. Naum numele nostru “generic”).

    Eu, unul, nu detesc sociologii, dar nici nu te pot trage de maneca sa faci asa cum fac eu…; cat priveste politologii, pacatele mele!, ei sunt cu totii de iubit, ba chiar de lingusit, chiar daca meseria cu pricina ramane, cum zicea pana si unul dintre politologi, vagamente imprecisa…

    Cu simpatie ferma si precisa,

    dt

  • constantin constans

    @74 DORIN TUDORAN

    Putain, putain, c’est vachement bien…

    si eu,
    Cu simpatie ferma si precisa!

  • constantin constans

    @68
    domnule ANTONESEI,

    in tara care m-a ADOPTAT nu exista din FERICIRE ,,dix pour la France.”

  • Citez din Decatrepadureanu, caruia tocmai i-am aratat cum e cu blogu DT :” apai aista-i un bleog pentru ismailiteni si necredinciosi , ca ebreu si crestinu sa hodine de Ziua Domnului…”
    Dupa asta am ramas blocat pe o lentila religios-hagiophorica in legatura cu subectul; imi veni ideea ca daca-i vorba de polemica, apoi fie demersul, fie miza (maybe both), ar trebui sa fie (buna) credinta. Mi se nazare ca ambii doi (in it., in original) domni, DT si LT, sint si prospectori de/, posibili candidati la/ sfintenie. La LT e vorba clar de credinta sa (stie care). A rupt-o definitiv cu trecutul et le passe revient au galop (et au naturel, en plus et le rattrappe)); la dinsul nu e vorba de inversunare, pt ca inversunatii nu-l vor vedea pe Domnul, ci de un sacerdotiu al adevarului… La DT vedem deja semne grave de sfintire: recunoaste calitatile adversarului, cere iertare acestuia cind el(DT) i-a gresit. Are, pe moment, o problema gravissima: nu si nu si nu, ca el nu intoarce si celalat obraz ( ba , parca, mai si pune aratatorul la obraz). In tot cazul, vom sti mai exact daca despre DT vom citi in patrol(l)ogiile venitorelui cind dinsul va chassa adevarul, trecutul si , eventual, naturelul asa cum pruncii alearga bobocii de giste si mieii.
    @DT final #74, corect, in limba originala: “vaginalement imprecise” (asa sustine radio Yerevan)

  • Lynx

    @Pro DOC dar si tuturor celorlalti
    Va multumesc pentru raspuns.
    Sunt interesata sa va ascult si de aceea va mai adresez cateva intrebari, tot de buna credinta, pentru clarificarea mea si a tuturor celor interesati.
    A existat in Romania ‘comunism’ ori in oricare alta tara din cele conventional ingramadite teoretic in conceptul de ‘regimuri comuniste’?
    Daca da, care sunt argumentele?
    Daca nu, ce a fost atunci? Si direct, in extensia acestei intrebari dar si a celei din postarea anterioara, cea cu ‘ex-comunistii’, ma intreb inca, membrii PCR au fost ‘comunisti’ cu baza ideologica unde? In Marx-Engels, in Lenin ori in originalele ‘teze’ loco? (Asta imi reaminteste despre un scandal pe care se spune ca poetul Paunescu l-ar fi provocat publicand un iritant poem la ziar si care i-ar fi atras dizgratia.)
    Si iar, oricare ar fi concluzia despre ideologia celor de la noi si forma de regim care a existat, au avut membrii PCR puterea in Romania? Cine a avut cu adevarat parghiile puterii la noi? Si cum si-au impus si mentinut ei aceasta putere?
    Am multe intrebari; nu vreau sa va coplesesc. Generatia mea si apoi cei cu mult mai tineri care vor tot urma, cel putin unii dintre ei, vor fi curiosi sa afle cum a fost posibil ceea ce a fost. Nu va cer sa tineti un curs cu trimiteri pedante la surse decat acolo unde doriti ori credeti ca este absolut necesar.
    Va multumesc.

  • ion adrian

    @Lynx,
    A existat comunism exact cum este el, adica o aberatie utopica totalitara, care cand apare si unde apare creaza monstrii si este din instinct mirosita de drojdia societatii care intelege si va sti cum sa exploreze acesta oportunitate.
    Caci comunismul fiind astfel, are drept consecinta teoretica puterea absoluta care cum stiti corupe in mod absolut.
    Acelasi lucru se intampla cu toate ideologiile totalitare.

  • constantin constans

    79 & ++++++++++++++++++++++++++++++

    COMUNISM=FASCISM+++++++++++++++++++++
    in rest IMBIRLIGARE OPORTUNISTA cit cuprinde.
    asta a existat DOMNULE ION ADRIAN & pro,& COMP.
    ASTA A EXISTAT!!!!!!!!!!!!!!
    ASTA EXISTA!!!!!!!!!!!!!!!!!

  • constantin constans

    @80

    in rest OPORTUNISTI asta am vrut sa spun.
    mai simplu!!!!!!!!!!!!!

  • Dorin Tudoran

    @DanielStPaul #77

    caro amico… t’iscrivo…hai ragione tu: ambedue!

    io ho paura….brrr!… mi fare venire la pelle d’oco…

    ciao… pero… no bella ciao

  • ion adrian

    @Dl Constans,
    Nu exista nici-un motiv sa fiti contrazis.

  • Dorin Tudoran

    @ constantin constans # 73

    constans,

    ne me quitte pas (varianta jacques brel)

    amicalement votre

  • AVP

    Florin Iaru Says:

    septembrie 5, 2009 at 9:43 pm

    Dragă AVP,
    Nu făceam decît să constat cantitatea de caracudă în exces.
    Nu am nici cea mai mică bună părere despre persoana mea fizică sau logică. Despre dealaltă… e altă poveste.
    Consumul excesiv de caracudă dăunează grav sănătăţii.

    Daca ai fi mai putin sibilinic, ai fi oare mai logic… ? :roll: Nu c-as fi mort sa te vaz vbind in limbaritza de lemn academic a lu Pro Doc, de-un paregzamplu, dar insa tontusi… 😳

  • constantin constans

    mes chers compatriots,

    Citations de [Voltaire]

    1.Puissent tous les hommes se souvenir qu’ils sont frères.

    2.Courtes lettres et longues amitiés, tel est ma devise.

    3.Qui n’a pas l’esprit de son âge
    De son âge a tout le malheur.

    4.Les bonnes nouvelles sont toujours retardées, et les mauvaises ont des ailes.

    5.Un seul mauvais exemple, une fois donné, est capable de corrompre toute une nation, et l’habitude devient une tyrannie

    5.La bouche obéit mal lorsque le coeur murmure.

    6.Quand une fois la calomnie est entrée dans l’esprit d’un roi, elle est comme la goutte chez un prélat : elle n’en déloge plus

    7.La patrie est aux lieux où l’âme est enchaînée.

    etcccccccccccccccccc…..

  • AVP

    All,

    Cine-si imagineaza ca scriitura cu majuscule a lu Constans e semnu vreunei scranteli psicho-stilistice a pretinului meu pacatuieste din greu… 😉 Chiar daca mon ami pare uneori provocator, obositor, asurzitor sau pur si simplu cam tralala cu majusculele alea, a nu se uita ca el e un artist plastic promitator la originea sa, care efectiv isi deseneaza mesagiile p-acilea, folosindu-se de litere si de semne de punctuatie ca de niste linii si culori pleene de gratie… Parerea mea…

  • Florin Iaru

    Păi, dragul meu…
    Să spun ce? Ce a fost comunismu’? Nu vezi că s-a explicat aşa limpede şi frumos curgător? Ce a fost informatoru’? N-am cunoscut direct decît unu’, librarul şef de la Cartea Românească, apoi, indirect, cîţiva amici. Deci nu pot să ştiu cum e specia. Cred că seamănă cu omul. Sigur seamănă. Poate pe Liviu să-l întrebi, că un bun prieten l-a lăsat în beznă. Sau pe Marius Oprea, care a luat trei zile de bătaie de s-a căcat pe el. Un amic bun şi drag l-a turnat.
    Eu am avut o şansă extraordinară, organizasem tehnico-tactic un samizdat, cu trei prieteni. Era exat cînd căzuse Băcanu. De aia n-am putut face rost de litere de plumb, am încercat cu alfabetarul de plastic. Nu prindea cerneala, lua-o-ar dracu! Dar de unde mama naibii să ştiu că din noi patru unu’ a dat cu subsemnatu’?
    Ehei, Viorele, noi eram piese mici. Dacă am fi izbutit să avem un minim statut social (scriitori, de exemplu), poate am fi reuşit mai mult. Vreau să-ţi spun doar atît: cînd lumea s-a prins că cei şapte vor să trimită o scrisoare la Europa Liberă, mulţi dintre ai noştri au fost dispuşi să semneze. Ce crezi? Nu era şi pentru noi… Nu era de nasul lor!
    Apoi, cînd Angela Marinescu şi Mariana Marin au încropit una mai largă, lanţul sfîntului Anton s-a rupt, iar, la unul din semnatari.
    Să-ţi mai zic? Pe 17 decembrie, l-am adăpostit la mine pe Petru Ilieşu, care încerca s-o tulească prin ambasada Suediei. Cînd, pe 21, a pornit-o de la un amic, pe căi ocolite, să cucerească ambasada, i-au săltat pe amîndoi…
    Cam aşa stau lucrurile…
    Las’ că mi-am scos pîrleala pe 21. Cu vîrf şi-ndesat. Parc-a fost ieri. Parc-am uitat.

  • AVP

    Cu mine vbesti, Florine… ? :roll:

    Parerea mea e ca aproape tot ce s-a miscat “contra” in preajma Revolutiei, cum ar venea, s-a aflat subt mana directa a Papusarului de-atuncea…

    Io nu zic ca si tu care-ai fost ce-ai fost (vicepres la scriitori, alaturi de “poetu care doarme netulburat in flori”, actualmente intre mogulii platitori …) ai fost pe post, si tontusi, neste semne de intrebare tot isi au rost, cel putin ca sa ne puna la adapost de naivitatea unui biet poesel prost, n-asa…?

    Nimeni n-a phootut s-ajunga nemica dupa 22, bey, daca nu era -- intr-un fel sau altu -- cu ei

    Nici macar Angela… (a primit apart. in Centru Civic)

    Nici macar Mady, Dzeu s-o ierte… (a primit si ea ?)

    Nici macar Oprea, aloo…

    Nici macar…

    Dar totu e deja in zadar, n-asa…?

    Parc-a fost ieri. Parc-am uitat.

  • ion adrian

    @AVP,
    Interesant ce spui si cred(dupa verificarile proprii) ca aproximativ destul de adevarat.

  • Lynx

    Tuturor celor care poate nu au vazut acest film, dar in particular dumitale, Constans — ca tot esti dumneata responsabil pe aici cu audio-vizualul si entertainment-ul — recomand (si eu) filmul german din 2006, Das Leben der Anderen/The Lives of Others, film nominalizat de altfel si pentru Oscar la sectiunea “cel mai bun film strain”. O drama intens emotionala (pe care, intr-un fel sau altul, au trait-o toti dinlauntrul sistemului) desi prezentata intr-un registru temperat, sumbru-sobru, minimalist.
    rel="nofollow">

    O dezbatere publica/nationala onesta, demistificatore a ceea ce a fost ori n-a fost (si) la noi este absolut vitala si va merge mana in mana cu mult asteptata lustratie. Dar lustratie fara aceasta dezbatere va fi incorecta si incompleta, poate deveni chiar frauduloasa, o repetare cumva a ‘terorii staliniste’. Toti cei care incearca sa blocheze ori bagatelizeaza o astfel de dezbatere sunt fie ignoranti, fie, pentru vreun motiv anume, se tem. O blocare nu poate decat sa metastazieze ‘boala’ in Romania. Spre deosebire insa de Pro DOC, eu n-am nici un apetit pentru Armageddon. Fie doar si ca metafora ma cutremura.

  • petru

    @Fiaru: “Las’ că mi-am scos pîrleala pe 21”.
    Misto moment, naspa coliva.

  • constantin constans

    @DT,FI,AVP???????

    pentru societatiile DEMOCRATICE de tip occindental ,,provocator,, INTELECTUAL= DISIDENT pentru societatiile de tip TOTALITAR…….
    IN ROIMANIA???????????????
    cine face CHESTIUNEA CU REACTIUNEA??????

    FOSTII ACTIVISYI UTC? USSSSSSSS + STUDENTIIII?
    absconsii caselor EDITORIALE? petrecaretii de la restaurantul uniunilorrrrrrrrrr?:
    STELIAN TANASE? DINESCU? MANOLESCU?etcccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
    INTREB SI EU CA CETATEANUL TURMENTAT.
    N’ASA???????

  • constantin constans

    une bonne nuit , !A bientot!

  • Dorin Tudoran

    @ constantin constans # 93

    une bonne nuit dar inainte de a bientot
    as vrea sa stii ca dinescu si manolescu sunt prietenii mei. ata. si, cum ai zis, a bientot.

  • Dezideriu Dudas

    6 septembrie

    APEL LA AVP ( comunicare transmisa si prin email, impreuna cu emailul/rile prezentat/e in comentariul 425 de la postarea “Preoti fara -- nici un fel de -- frontiere “ a dlui Dorin Tudoran )

    Salut Viorel,

    Dupa cum ma cunosti din “turnirurile” de la “Jurnalul national” din 2004 -- 2005 ( pe alea de la “Ziua”, m-ai “iertat”, acolo erau “profesionisti”, de serviciu….) sunt tot timpul preocupat de proiecte, initiative de constructie…De mult timp nu mai este simplu, de aceea a gasi aliati e extrem de necesar pentru orice constructie….D-nul Dorin Tudoran cred ca este un bun castigat, nu cred insa ca se poate imagina ceva constructiv, in 2-3 persoane…Pe blogul sau, tot din comentariile d-lui Tudoran am aflat, indirect, ca totusi “Apelul pentru Europa” a fost real ( am scris “totusi” deoarece in Romania am reusit “performanta” sa nu mai credem in nimic, sau, daca Dinescu ne spunea odata sa ne ferim de “masina salvarii”, acum parca avem credinta ca “masina salvarii” ne va calca…) . Mai mult, am aflat ca, s-ar putea spune, si dupa 1990, ai “lucrat” la alt apel, “Apelul pentru America”, atat timp cat insuficienta asimilare a conceptul libertatii pare a fi principalul motiv al neasezarilor lucrurilor, atat in Romania, cat si in Europa…Am folosit mai devreme pe blog ca si “vector de tractiune”, “ Adio Europa” a lui Ion Dezideriu Sarbu. “Adio America “ sper sa nu mai fie titlul inspirat niciunui creator….De aceea, dupa comentariul meu 425 la postarea “ Preoti fara ( niciun fel de ) frontiere “, vazand reactiile, am considerat ca e bine sa gasesc o modalitate de comunicare mai eficienta cu blogul d-lui Dorin Tudoran, respectandu-mi si “norma” autoimpusa de 1 comentariu la fiecare postare ( pana acum a fost o perioada de “asezari” )….M-am gandit la tine din 4 motive :

    1. In pag 4 a fisierului atasat acestui email, Fisier AVP internetul si noua forma a realitatii, imediat dupa “dom Plesu”…., cred ca identific legatura pastrata in timp intre noi. Daca tu esti preocupat de o “ literatura hipertextuala sau virtuala …cu adevarat post-moderna“, pe mine ma preocupa o, mutatis-mutandis, economie hiperrelationala sau real-capitalista, cu adevarat post moderna….. Mai mult, cred ca inclusiv partea de comunicare a celor doua domenii poate fi foarte asemanatoare…A nu se uita ca internetul a fost descoperit de niste fizicieni, la CERN, in Europa deci, si nu de niste apostoli ai libertatii din SUA…A fost insa valorificat in SUA…

    2. Esti singurul participant la blogul d-lui Tudoran care ti-ai dat adresa de email, de unde si aceasta comunicare. Eu mi-l dadusem de 2 ori, pentru a acoperi acel deficit de comunicare care venea din diferenta de 180 de grade dintre temele mele bazate pe optimism extrem util unor constructii necesare, fata de temele generale ale blogului, ce acumuleaza o energie care parca incearca sa demonstreze ca trebuie sa ne ferim de orice constructie, pentru ca ori e mincinoasa ori naiva ( cum scriai odata, facuta de “securisti” – sintagma, in opinia mea, mult prea generala…, sau de naivi cu spume….)

    3. Pozitia ta in cadrul blogului d-lui Dorin Tudoran cred ca imi justifica aceasta alegere. Fara a incerca sa-l minimalizez pe Daniel …( si “Provocarea” are rolul ei, atat la Blaga, cat si la Toynbee, autori la care am gasit-o….)….Poate el chiar credea….Sau….

    4. Emailurile redirectionate acum, cum imi scriai odata, tin de acelasi “dialoguri imposibile” intre persoane care nu par a mai avea ce-si mai spune….Cum insa realitatea, cea “cu adevarat post-moderna”, se afla dupa scopurile comune ale tuturor, dupa cum ii scria Paul Goma lui Dorin Tudoran, poate trebuie sa facem noi “Dreptatea” aceea… Ei au facut destul…, iar acum, printr-un superb efort, par a incerca sa lase “responsabilitatea” si altora….Coborand din “inaltul cerului”, ma intereseaza si pe mine raspunsul d-lui Liviu Turcu la intrebarea ta despre “Varu Jan”…., tinand cont de “ Apelul sau la Europa” in problema comisarului….Acum Liviu Turcu pare a face “Apel la America” in ceea ce-l priveste pe “Volo”, atat timp cat cel facut lui Ion Ratiu, pe aceasi tema, pare a nu-i fi reusit. Nu stiu cine de pe acest blog a citit “ Politica pentru Occident” a lui Ion Ratiu…Ca roman, Ion Ratiu, in acele conditii istorice, nu cred ca ar fi putut face altceva…In actualele conditii istorice, nu Liviu Turcu l-a atentionat radical pe Vladimir Tismaneanu, ci Dorin Tudoran. O diferenta esentiala …pentru un ” Apel “, facut Americii…..

    DE CE totusi astfel de comunicare/relationare ? Lynx si Maria (R) mi-au determinat cateva “strapungeri” ( ii rog pe cei mai “iuti” de mana, sa se abtina….) importante in domenii pe care le aveam doar in “memoria” intuitiva…, pentru a face fata provocarilor . Au aparut noi oportunitati de relationare, dar nu pot sa ma departez la infinit, comunicand doar simbloc….Daca accepti acest “joc”, din cand in cand, iti voi trimite comunicarile sistemice de inaintare ( precum cele 4 emailuri de acum )…. fiind astfel mai linistit in ceea ce priveste comunicarea cu “blogul lui DT”….Concret, acum ( ref. la motivatia acestui comantariu ), Lynx pune la comentariul 6 o intrebare ramasa fara raspuns, mai mult, Maria, la nr. 20, ne ofera si o “strategie” ajutatoare de urmat : “ …n-au decat sa bucine pan-or fi de-o kila”….

    Cu bine,

    Dezideriu

    PS. 1 : Am citit cu mare atentie “Basarabia si evreii” a lui Paul Goma. Considera ca si evreii au personajele lor cu probleme morale si nu e normal ca la orice greseala a unui evreu sa se invoce in aparare antisemistismul. E o problema de logica primara care nu inseamna nici pe departe antisemitism. Cand critica statul Israel o face din considerente asemanatoare, consonante cu democratia. O anumita grupare, un partid, conduc un stat la un moment dat. Criticand decizile statului respectiv nu inseamna ca esti impotriva poporului respectiv, a natiunii aceleia, nici chiar impotriva statului ca intreg. Ci doar a conducatorilor lui…Ref. la istoria evreilor, intr-adevar, lucrurile sunt mai greu de evaluat tinand cont de intamplarile reale petrecute, dar, o data in plus, plecand de la logica primara, totul poate fi inteles, exact in coordonatele expuse mai sus, valabile si in actualitate ( privite si din perspectiva evreului, nu doar a “celuilalt”…- e posibil ca in trecut chiar sa fi fost antisemitism, in fapt, cred, mai mult xenofobie… )….Determinarile sunt insa mai ample ( culturale, civilizationale, religioase), extrem de utile insa de analizat in viitor pentru acea “economie hiper-relationala” de care-ti scriam la “motivul” 1 al “apelarii” tale….

    P.S. PRINCIPAL : “ Casa de piatra “ si toate cele bune pentru casatoria baiatului !
    ( Am avut sansa sa comunic cu d-nul Tudoran atunci cand i s-a maritat fetita ! M-am simtit extrem de onorat si de mandru ca inca un roman, chiar daca neantalnit inca de d-nul Tudoran, a avut ocazia sa-i transmita toate cele bune parintelui care, odata, si-a riscat viata sa si a intregii familii “doar” pentru ca el credea ( si crede si acum, desi nici in SUA nu mai pare a fi simplu ….) ca 2 + 2 fac 4….Fiind format ca inginer, am nevoie de astfel de certitudini…, banale….Readucandu-mi aminte de acea replica celebra a lui Ion C. Bratianu cand Nicolae Iorga l-a intrebat ce-l poate invata, pe el, un inginer… Raspunsul sau a fost : “ Masura maestre, masura….! “ Sunt departe acele vremuri, chiar si alea in care 2+2 facea 5 in mintea si credinta de mai “bine” a ziaristilor vremilor antedecembriste. Acum, de multe ori, chiar “masura”, incearca sa ne demonstreze ca 2+2 = 5….)

  • Florin Iaru

    AVP #89
    Mă jigneşti tare, Viorele, tată!
    Asta pentru că eşti neglijent, foarte neglijent!
    N-am fost vicepreş lîngă nici un poet. Şi nici ţambalagiu la mănăstirea Ochiul şi Timpanul! Ci exact atunci cînd US era falimentară şi am adus-o la plutire. 1995-1997. După care am plecat! De bună voie. Mai întreabă puţin. Salariul era mic şi satisfacţii -- ioc. Numa-njurături (de la prieteni, de la duşmani, de la pulime). Ca să faci şi tu la fel?
    Mă îngrijorează felul ăsta de a gîndi: că nimic din ce faci nu contează! Iar dacă faci ceva, e sigur cu voie de la stăpînire. Dragul meu. Sînt un om liber, nu mi-e friică de nimeni şi nimic, nu dau socoteală nimănui, numai ţie!
    Dar eu nu vreau să fiu nimic altceva! Pricepi?

  • Florin Iaru

    AVP #89
    Numai şi numai aprobarea prostească şi mărginită care ţi-a însoţit imediat comentariul ar trebui să te facă să roşeşti!
    Pricepi ce vreau să spun?
    Nu e satisfacţie mai mare pentru o mărginire decît să i se dea în sprijin o balustradă.

  • Florin Iaru

    Lynx #91
    Greu de găsit un film mai stupid şi mai fals, o gogoaşă mai înfuriată, o găunoşenie cu pretenţii mai îmboboşată, numai bun pentru stîngismul european.
    Fără supărare, şi fără răzbunare.
    “Viaţa altora”: comunismul în viziunea reformată a foştilor.

  • constantin constans

    @93
    ++++++++++++++++++++++++++++
    CEI Politiquement correct …..
    MERCI….
    bonne nuit!

  • AVP

    Florin, te rog sa ma ierti daca ai avut impresia ca te-am jicnit cu ceva, aloo…! Chiar mi-ar parea rau sa ma cert cu tine… 🙁

    Insa anumite intrebari sunt inevitabile, scump amic : puse atat tie, cat si mie, de-un paregzamplu… Amicus Plato…

    Sau crezi cumva ca daca nu-ti voi mai pune io niste intrebari, nu si le-a pus, nu si le pune ori nu si le va mai pune nimeni, in lagatura cu tine sau cu mine, nikagda…? Or, avantaju -- dupa parerea mea -- e ca daca intrebarile cu pricina ti le pune un prieten sincer (cum cred ca sunt eu fata de domnia ta), acesta e tentat sa te creada cel mai usor, cum ar venea…

    Noapte buna, my friend…! Si, aloo, daca se poate, fratre, da-ne si noua acilisa lista cu scriitorii care au fost blagosloviti, imediat dupa Revolutia de Musama, cu cate un apartament in Centru Civic, iar pe urma -- mai precis dupa ce N.Manolescu va publica lista cu ciripitorii hartisti, ca sa zic asa…- om mai vbea… (cu conditia ca dosarele unora dintre astia sa nu fi fost clasificate deja, pai cum drea…)

    Hai pa

  • AVP

    @Dezideriu -- multumesc mult pt bunele urari, insa in rest -- scussi… -- n-am prea priceput nemic… 😳

    Noapte buna si tie, my friend, si tutulor.

  • Lynx

    Va plac ori va folosesc, alegeti dumneavoastra, generalizarile (vezi si “stanga europeana”). Artist fiind, ma mira, in sensul ca arta isi afla rostul in miriade de expresii particulare. Iar ca persoana care iubeste libertatea individuala mai presus de orice, asa cum ati repetata aici de cateva ori, poate ar fi mai nimerit sa lasati si celorlati aceeasi libertate . . . de apreciere, de asociere, de expresie. E un pas totusi inainte si prin simplul fapt ca m-ati bagat in seama, chiar daca la modul negativ/diminutiv. Si, serios, nu e nici urma de suparare!

  • Scuze, #103 se adresa d-lui Iaru de la #99.

  • Florin Iaru

    AVP #101
    De unde să ştiu io cine şi cui a dat? Asta s-a petrecut în 1990, cînd Dinescu avea intrare liberă la mai marii zilei (cu care s-a pus rău, da’ rău de tot imediat după mineriadă). Hai, însă, să-ţi spun ceva ce nu ştii. Săptămîni de-a rîndul, Dinescu a umblat după scriitori, să le dea casă. Cine a vrut a primit: Suciu, Angela, Ghiu… Lui nu şi-a dat (!), aşa că aia pe acre o avea socru-său a cedat-o zece ani mai tîrziu (casă naţionalizată). Pricepi? Şi-o putea acorda, că nu-l întreba nimeni! În nebunia aia, a primit şi… Iova! Iova, bre! Care a pierdut casa, pentru că n-a putut-o plăti! În disperare de cauză, a dat ce-a mai fost funcţionarilor, că pierdea repatiţiile. Aia a fost cu casele, e deja de notorietate. Şoferul lui de atunci, Gabi Preutu, m-a întrebat deunăzi de ce n-am cerut casă. De ce? Pentru că mai eram pe stradă. Nu-mi stătea mintea acasă. Rău am făcut, bine am făcut. Nu datorez nimic Uniunii! Pricepi, bey?
    Cît despre întrebări, pune-le, dar pune-le verde-n faţă, nu cu ocolişuri, că jubilează caracuda!

  • Florin Iaru

    Lynx #104
    Aia nu e artă. E o minciună ordinară, o bătaie de joc la adresa disidenţilor, a umiliţilor, a înfrînţilor, a înfricoşaţilor, un imn de slavă la adresa STASI, care avea inteligenţa şi înţelepciunea să gîndească în termenii lui Lenin!
    Spuneţi-mi, în 1980 şi ceva, dvs, ca artistă, l-aţi mai fi citat cu convingere revoluţionară pe Lenin? Sau pe Bertolt Brecht? Dumnezeule mare! Ăla era artist? Aia era actriţă? Ăia erau conspiratori? Nişte paiaţe pompate.
    Păi aia (Viaţa altora) e o operetă! Nu are NICI O VALOARE!
    Am fost mut de furie şi dispreţ cînd am văzut filmul. MUT! Eu, care sînt vorbăreţ. Mi-am dorit -- prima oară în viaţa mea -- să-l întîlnesc pe scenarist să-i dau două palme şi un şut în dos!
    Şi acum tremură carnea pe mine. O bătaie de joc, sau, cum spunea Napoleaon, un c…cat într-un ciorap de mătase. Nici nu mă miră că stînga europeană l-a iubit (filmul) aşa de mult! Socialismul devenea brusc bun, compromis, însă, de activiştii corupţi. Nu vă sună asta ca intinarea nobilelor idealuri ale comunismului?!

  • Dorin Tudoran

    @ Florin Iaru # 99

    Florine,

    Viata altora este un film extraordinar dintr-un motiv foarte simplu si complicat:

    este despre fiinta umana; un film facut cind altii se omoara sa fie doar atic-comunisti ori doar anti anti-comunisti.

    In umila mea parere, “gogoasa” cinematografica cea mai “infuriata” a dat-o tot …Romania.

    Banuiesti la ce ma refer? Daca nu, aminteste-ti ce a declarat despre acel film un regizor polonez aflat in vizita la Bucuresti acum vreun an. Avea perfecta dreptate.

  • Carol

    …ca a urmarit 15 minute din filmul respectiv si mai departe n-a vrut sa-l mai vizioneze?

  • Florin Iaru

    Dorin,
    Sînt gata să ţin pariul.
    Şi sînt gata să desfac filmul scenă cu scenă.
    Începe bine. Dar binele ăsta durează 10 minute.
    Hai să te-ntreb: oare e posibil ca în Germania Democrată a anului 1980 şi ceva să mai existe un artist comunist din convingere şi care să fie preferatul regimului? Dacă nu presupunem verosimilitatea poveştii ca bază esenţială a unei discuţii, vom patina pe realitate pînă ne vom uple de cucuie! Spune-mi tu că kai credeai în comunism în 1980. Şi spune-mi un preferat al reginului -- sincer!
    Cît despre filmul celălalt, românesc, am să-ţi spun un lucru: nu e nici despre avort, nici despre comunism. Ci despre individul slab care cîştigă partida şi individul tare, perfect pregătit pentru viaţă, care o pierde!
    Nevinovatul care duce în spinare vina altuia.
    E altceva, zic eu.

  • Florin Iaru

    Iar în ceea ce priveşte părerile regizorilor despre propria breaslă… 🙂 să-mi dai voie să-ţi spun că e exact ca în lumea literară.
    Eu sînt genial. În jurul meu e o conspiraţie. A tăcerii. O societate secretă… O gîlmă… Dar eu sînt genial… etc.
    Iar dacă regizorul respectiv nu a putut urmări cele 15 minute de la început, era, poate, pentru că banda sonoră era infectă.
    Filmul românesc nu e genial, nu e de top-top, dar nici chiar aşa.
    Pot însă să-ţi citez un alt film, înconjurat de o glorie românească măreaţă, care e de neurmărit. La ăla am vrut să ies de la vizionare, da’ nu m-au lăsat alţii. Nu cădea bine!

  • petru

    @F Iaru/99: Heiner Müller il cita pe Brecht in anii ’80. Artist era, ba chiar si disident, interzis in DDR.

  • petru

    Adica, mai precis, fost comunist (din convingere) Heiner Müller e interzis la inceput, apoi doar cenzurat, pentru a deveni in ultimii ani ai regimului un fel de glorie nationala.

  • Dorin Tudoran

    @ Florin Iaru #110

    Florine,

    Pariuri nu fac; doar imi dau cu parerea.
    Nenorocirea cu fiinta umana este ca, in fapt, este… neverosimila.

    Scriitorul din “Viata altora” nu mi-a parut ca mai credea in comunism; daca o facuse vreodata…

    Mai degraba era un instrument ambiguu — ceva intre clavecin dezacordat si pian prea electric. L-as numi “Oportunistul bine temperat”, care se trezeste la trista realitate ca nimic nu mai era temperat prin preajmaa si cand nimeni nu mai putea tempera nimic. Era un “blog” scapat de sub “moderare”.

    Filmul nu este despre securisti, victimele securistilor, turnatori, nefericiti si nefericite santajate si devenind — partial ori deloc — turnatoare etc. Mi s-a parut a fi despre oameni care descopera, prea tarziu, ca nu mai erau — in feluri diferite si in degradari diferite — oameni.

    Gogoasa de care vorbesc are defectul fundamental de a fi un film prost.

    Si anume: ca sa faci un film care nu e nici artistic, nici documentar, iti trebuie doua sanse.

    Prima -- sa ai geniu. A doua -- sa ai mare noroc s-o nimeresti.

    Nu cred ca s-a intamplat niciuna din minuni.

    Dar, cum ziceam — o simpla parere.

    Sa-ti spun un preferat al regimului in Romania? Pai, tu chiar vrei sa ma vezi comitand un alt act de sinucidere ori sa invit la a fi lapidat?…

    Cele bune ca alerg in oras.

  • Florin Iaru

    Hai să lămurim nişte lucruri:
    Disidenţa nu înseamnă automat valoare.
    Dacă eşti disident, nu eşti jucat.
    Dacă nu eşti jucat, nu eşti preferat al regimului. Dacă nu eşti preferat al regimului, nu stai în ditamai căsoaia şi nu faci mega petreceri…
    Pentru numele lui Dumnezeu, disident nu este egal valoros, autentic. Se poate, dar nu e obligatoriu.
    Repet: sînt gata să reiau filmul cap-coadă.
    Şi hai să ne lămurim: securistul devine bun pentru că arta artistului îl umanizează. Care artă? Care flotă? O îngrozitoare colecţie de platitudini pompoase, de vorbe mari pe care le-aş fi folosit la toaletă. Iar securistul e un singuratic… Oooo! Măi, să fie, unde era Lancelot du Lac!
    Dar, pentru l-am văzut acum un an şi nu mai ştiu toate amănuntelele, promit să-l disec data viitoare.
    Vorba lui AVP, hai, pa.

  • DanielStPaul

    @DT #84
    Tanto gentille e amabile DT, non avete paura, avete fede, non turbarsine, eu nu sint (intotdeauna) de parerea mea…

    @AVP, Florin Iaru &all artists

    Asa domnilor, fiti combativi, fiti combatanti! “Votre vigilance en tant qu’artistes est une vigilance amoureuse, une vigilance du desir…” (RB)

  • Lynx

    @F. Iaru #106
    De fapt filmul acesta este de un asemenea bun simt si sobrietate incat nu-si permite nici un fel de retorica zgomotoasa, dezvaluie tacut niste vieti si conexiunile lor subterane intr-un timp istoric distrugator de destine. Si tulbura cu atat mai mult cu cat nu da nici un verdict, nu face nici un fel de propaganda, cum pare ca vedeti dumneavoastra, ci lasa spectatorului totala libertate de a se intreba si, poate, eventual in final sa descopera ca nu exista o concluzie generala, alb-negru, transanta pentru toti si pentru toate. Pentru unii aceasta poate fi cu atat mai enervant. Din nefericire, tocmai generalizarile ‘cu tavalugul’ au contribuit la atatea si atatea tragedii.
    Si o marunta corectare, nu sunt artista. A fost o formulare ambigua nereusita. Ma refeream la dvs, ca artist.

  • DanielStPaul

    @DT#107

    Atita doar ca “realizatorul” acela Pole nu era nici Wajda, nici Kieslowski, nici Zanussi, nici macar Polanski. Drept care va includ si pe dv in dedicatia de #115b

  • Florin Iaru

    Lynx #116
    Am să revin, să vă re-descriu filmul, pe scurt.
    Pînă una, alta, convingerea mea este, acum, că nu aţi depăşit 35 de ani şi nici nu prea aţi avut probleme sau greutăţi înainte de ’89. Cumva un loc mai călduţ, mai protejat? Un liceu mai ferit? Nu e nimic rău în ceea ce sugerez (nu e o insinuare!)
    Scuze dacă greşesc.
    P.S.: Nu cer senzaţii, dezvăluiri, răsturnări de situaţie. Doresc un pic de onestitate, dacă geniu sau mare talent nu e. Sau măcar bun simţ.
    E un film CONVENABIL, extrem de convenabil! Nu v-aţi prins?

  • spectator

    Florin Iaru #105,

    Iova? Gheorghe Iova?

    Daca da, chiar merita sa locuiasca pe bul. Victoria Socialismului.

  • Florin Iaru

    Da, Gheorghe Iova.
    Numai că, deşi, poate, merită să locuiască acolo, nu locuieşte. Şi-a pierdut casa în ’93 sau ’94.

  • Lynx

    @ Iaru #118
    D-le Iaru, pe cuvant, sunteti dezarmant . . . : ))) in sensul ca nu v-ati “prins” ca eu am pus demult iataganul in teaca, daca oi fi avut vreunul? . . . Nici nu v-am contestat vreodata pozitia de alpha-male intr-ale artei (dar chiar si dincolo de ea!) in acest spatiu?!? . . . Aveti competenta, aveti credentialele, aveti chiar si aura. Si nu care cumva sa va suparati ca va intorc ironiile, desi ar cam trebui sa ma uit in urma, ca dragul AVP, sa nu fi zis naibii iarasi ceva. Quod licet Jovi, non licet bovi . . .
    “Insinuari” spuneti? Dar ce sunt toate referintele voit umilitoare, textuale or subtextuale, la (im-)probabilele mele date biografice?!? Fiti pe pace, nu ma (mai) puteti ofensa. In ce va priveste, va luam asa cum sunteti cu bune si cu foarte bune (rautati nu exista!), cu agresiuni si innuendos. E un stil ‘optzecist’, se practica intensiv de catre ‘lunedisti’. Temperament aprins! Charming!
    In ce priveste filmul in discutie, nu va mai osteniti, doar daca trebuie sa convingeti audienta ca asa e cum spuneti (audienta care probabil este deja convinsa). Ce ziceti, am si eu voie sa-mi placa prostioarele, lucrurile de mana a doua, “gogsile” etc si sa nu-mi fie frica din cauza asta? Doara nu s-a decretat inca vreo lege impotriva! Desi daca ajungeti dvs la ministerul culturii intr-o fericita zi, nu se stie, s-ar putea sa fie interzise intr-o zi astfel de ‘prostii’ precum acest film. Da’ de ce n-oti fi dormind dvs la ora asta? In Ro sa tot fie 3:00 AM?
    O saptamana buna si va asigur ca, in pofida ironiilor, eu tot va iubesc! : )))

  • ion adrian

    @Dle AVP,

    Permiteti-mi o justificare pe care o cred necesara:

    Cand am indraznit sa ma refer(la 90) aproband o opinie generala exprimata la 89, fara sa cunosc fapte din lumea destul de cidata(dar care lume nu-i ciudata?)si in mod cert inchisa, a celor care fac sa existe arta, nu am avut in vedere experienta dvs factuala care v-a fi fost la baza acesteia.
    Opinia dvs considerata de mine ca aproximativ probabil adevarata si pe baza propriilor observatii, era, va citez:

    “Parerea mea e ca aproape tot ce s-a miscat “contra” in preajma Revolutiei, cum ar venea, s-a aflat subt mana directa a Papusarului de-atuncea…”

    V-as fi spus cele ce v-am spus si daca mi-ar fi fost mie adresata observatia dvs de la 89, cu alte cuvinte neinteresandu-ma in nici un fel adresantul.

    Nu este vina mea ca persoane care se cred buricul pamantului, asta fiind poate o credinta ce insoteste talentul, dar din pacate este foarte des si una insotitoare si a prostiei, dar nefiind critic de arta nu pot sa apreciez in care categorie intra respectivul egocentrism patologic, imi rastalmacesc cele spuse.

    Se pare ca a fost o eroare interventia mea in care fara sa vreau am atins coarde artistice prea sensibile .
    O regret.

  • ion adrian

    PS. Referitor la louinte insa, nu cred ca sarmanul Sandu Protopopescu ar fi primit-o ptr niscaiva servicii, el care nici nu avea pe unde sta pana la 22 decembrie 89.
    Se pare ca de la acea garsoniera i s-a cam tras si moartea, dar asta este doar ceva ce mi s-a spus fara vre-o proba.

  • AVP

    Florine, numele pe care mi le dadusi -- chiar si sarmanu Iova, aloo…- nu-mi contrazic cu nemic teoria mea cum ca numai cei ce-au facut anumite servicii lu Drakkula, cum ar venea, au fost bagati in zeama de cineva -- nu spui tzine, persoana insemnata, pai cum drea…

    Cat despre alegatia ta ca a fi fost dizident in Iepoca nu inseamna neaparat a fi fost si valoros, iti zic si tie ceea ce i-am zis mai an lu Mircea cel Mumos… 😳

    Aha, deci d-aia n-ai suflat tu nici un cuvinţel până acuma, dacă nu despre Goma (căci te cred şi io că nu e politically correct să-l lauzi pe “nebunu” ista care-i înjură pe toţi ierarhizatorii ce contează în bisericuţa noa’), măcar despre expoziţia “Înscrisuri duşmănoase” ce-avu loc, ete-te-te, tocmai la MRL şi unde naţia avu prilejul să vadă singurele texte ce vor conta cândva, şi nu doar pentru că auctorii s-au opus la Răul ăla -- despre care tu nici măcar n-aveai habar c-ar exista, orbit de finţiuţica ta felixită ca drea’, căci lăudată de toantă “lumea literară”, n-aşa…? -, ci pentru că se va vedea că numai aşa se putea manifesta valoarea, mhă, fie ea şi estetică, voila, creatoru tăcând pre limba sa, vba cuiva, dacă altceva nu se phootea face, eja, alala…, expoziţie despre care nu scrise nici un rânduleţ, păi cum drea’?, niciunu din jurnalele naţionale ale băieţilor de Dâmboviţa, pe unde-ţi exibi tu “fetiţa” aia absconsă-n palimpseste ca scufiţa roşie în morfolitele-i desuuri preste care-şi trase iute fustiţa, după ce fu violată chiar cu voia sa, de altfel, de zmecheru prim-secretar-lup, ea având-o de fapt încă mai demult cât un pepene cantalup, dar care-o face pe eterna mironisiţa la cofetăria “Garofiţa”, n-aşa…? Ca şi cum Expoziţia aia şi rezistenţa Ro nici n-ar fi egzistat, n-aşa…?, pe vremea ta scriitorii rumâni nerezistând decât învingându-i pe primii-secretari iepocali la mâncare şi băutură sau prin cenzurata cultură, ca musca de rahat ce-ar supravieţui bine-merci (mai ales) într-o profumată coptură, a…?

    Hai pa…

  • Florin Iaru

    Lynx #121
    Îmi cer scuze. Dimineaţa, mintea e mai rece. Chiar nu ştiu ce mi-a venit. Atît mai pot să aduc în apărarea mea: filmul de care vorbiţi m-a indignat, pe cuvînt, foarte tare!

  • constantin constans

    @FLORIN IARU

    despre ,,La Vie Des Autres,,?????despre asta este vorba?
    aveti perfecta dreptate!nici eu nu consider ca este un film extraordinar.
    in schimb finalul acestui film este JUST.
    SECURISTUL devine postasi(maturator?)sau cam asa ceva.(in GERMANIA de dupa caderea ZIDULUI)
    ,,un imn de slavă la adresa STASI,,-aici cred ca va inselati

    apropo….. ce au devenit securistii si informatorii nostri dupa??????????
    se pare ca patroni,proprietari de trusturi media,editori,politicieni,jurnalisti,academicieni,analisti etc.
    este adevarat?Va intreb pt.faptul ca eu nu prea mai stiu ce se intimpla in ROMANIA.

  • kafka

    Ioi! Blogul dvs, dle Dorin Tudoran, era ultimul loc unde m/asteptam sa ma lovesc de neobositele sentinte de lapidare a unui film care, dincolo de premiile cucerite, va ramine in istoria noastra postdecembrista si prin performanta de a fi inregistrat cu mare si amara preciziune pulsul ofticii la romani. Asta cu “pulsul ofticii la romani” e vorba lui als. Vorba dvs, ca productia in cauza are “defectul fundamental de a fi un film prost”, si asta pt ca nu reuseste a fi nici artistic nici documentar, vorba asta e tocita rau si, de cite ori e scoasa din teaca pt a/i aplica filmului lovitura mortala, lasa pe obrazul lui Mungiu doar un semn de noblete. Semnul de recunoastere a unui regizor de inalta clasa.

    Cred ca am mai recunoscut pe undeva, prin spatiul virtual, ca eu am inceput sa apar filmul lui Mungiu inainte de a/l vedea. Nu mi s/a mai intimplat treaba asta, dar ce sa fac daca nu am putut uita seara decernarii premiilor de la Cannes? sa arunc cu pietre in cel ce mi/a oferit un nesperat motiv de a bea un vin bun cu prietenii si de a savura cinefileşte bucuria de a fi impreuna?! Bun, a trecut seara aia si eu am ramas cu problemele mele, plus dorinta de a ma intilni cu personajele lui Mungiu cit mai curind, sa vaz daca povestea lor o sa ma veseleasca, o sa ma/ntristeze sau o sa ma puna pe ginduri. Pen’ ca, la urma urmelor, ori de cite ori fugim de acasa la chemarea unui artist, asta asteptam noi de la cel ce ne ispiteste a intra in lumea/povestea lui : sa ne lase cu un sentiment sau cu o idee. Atit. Si uitati, dle Tudoran, cu ce m/a lasat Cristian Mungiu, dupa ce am trimis la plimbare toate juriile care l/au premiat si pe toti criticii care l/au aplaudat (si de care ati uitat, retinind insa plictiseala polonezului, de parca el, la rindu/i, nu i/ar fi plictisit pe altii …), iar filmul lui a rămas singur-singurel in confruntarea cu mintea si cu sufletul meu : m/a lasat cu sentimentul ca, odata cu povestea celor doua studente, m/am intors la locul infractiunii; si locul era romania in care am fost si eu studenta si am comis infractiunea de a tacea, cind pina si pietrele erau gata sa strige; si despre TACERE zic eu ca e vorba in povestea lui 432, fara sa/l contrazic pe dl Florin Iaru care zice ca e vorba despre vina celui fara de vina – vina de a ne scapa frinele, chiar si celor mai tari/buni dintre noi, de a o lua razna si de a face lucruri greu de imaginat, ca acela de a te lasa violata, din prietenie sau pt ca istoria te/a inghesuit la coltz.

    Vreau sa retineti, nu va contest dreptul de a sesiza hibele lui 432 si am tot respectul fatza de cei carora pur si simplu nu le/a placut filmul. Sint doar dezamagita ca, in loc sa spuneti cinstit de ce nu v/a placut filmul, omoriti capra vecinului Mungiu, pocnind/o cu parerea unui polonez, pe care o invocati de parca ar fi de esenta divina si nu ar veni din partea unui regizor ingalbenit de invidie.

  • kafka

    Florin Iaru # 110

    Mor de curiozitate, care e filmul acoperit de mareata glorie ro si de la a carui vizionare nu se cadea a iesi, desi era de neurmarit?

  • Florin Iaru

    Simplu, trebuia să ghiciţi: Moartea unui anumit domn. Dante, parcă…
    Iar cît priveşte apărarea unui film prin premiile obţinute, asta e CEA MAI SLABĂ apărare. Reluaţi lista premiilor Nobel şi, chiar de la debut, veţi da de o glumă: Sully Prudhomme.
    Reluaţi premiile Oscar şi o să ne ofilim împreună… Deci NU un premiu garantează valoarea unui film, ci numai şi numai părerea noastră. Da, a noastră. În afara ei (a percepţiei personale) nu există valoare. Uşor de demonstrat.

  • Florin Iaru

    Eu nu trebuie să demonstrez că mi-a plăcut filmul lui Mungiu (în ciuda TUTUROR slăbiciunilor, iar versiunea românească e cea mai slabă şi imperfectă), am scris despre el.
    Punct.
    Neplăcerea în faţa unui film nu e lapidare. E neplăcere. Dacă poate fi argumentată, atunci i se poate ataşa epitetul “critic”.

  • kafka

    Inseamna ca am scris total neinspirat sau dvs. nu ati citit cu atentie, daca din textul meu s/a inteles ca premiile cucerite de 432 m/au facut sa/l apar. Parca am zis cu limpezime ca am trimis la plimbare toate juriile si toti critici, m/a interesat doar ce se intimpla in relatia mea cu flmul. M/a iritat doar argumentul : e un film fundamental prost, uite zice si polonezul cutare.
    Despre lista premiantilor cu oscar sau cu alte statui gindim la fel. Despre Moartea domnului Lazarescu avem opinii diferite, mi/a placut, chiar mai mult decit 432. Asta e. Poate era usor de ghicit, tocmai de/asta am tinut sa/mi verific banuiala …

  • Tudor

    E la moda “toata stima si mandria” pentru defectori. De cand cu reabilitarea lui Pacepa, a devenit chiar o miscare de mase…
    Eu insa nu reusesc sa uit de unde provin cei in cauza. Adica de la Securitate, pe care au ales-o liberi si nesiliti de nimeni. Si asta a lasat urme adanci, pe care o ulterioara optiune pentru libertate nu le mai poate sterge.
    Intr-un context cu totul altul, dar similar in plan moral: am furat rufele vecinei, apoi am aprins zece lumanari la biserica, acum sant iertat, dau lectii.
    Deci, chiar nu stiu daca face sa va dati silinta cu asemenea domni tovarasi.

WP Admin