≡ Menu

Candidatul manciurian – piatră cubică vs. macadam

BLOG MARASARIERAflăm:

“DORESC SĂ FIU ACEASTĂ PIATRĂ PE CARE SĂ CĂLCĂM PE DRUMUL NOSTRU ÎNAINTE!”

Reacționăm:

Asta da Forță Civică! Ăsta da spirit de sacrificiu civic – nu doar că te calci de unul singur în picioare, dar îi înviți și pe alții să o facă.

Ne vine în minte:

“Piatra, piatra, de e piatră,
Șade jumătate-n apă,
O calcă calu’ și crapă.”

Întrebare pentru Biroul de Presă al Forței Civice:

Candidatul Piatră Cubică sau Candidatul Macadam?

Opinie:

Fie în regia lui John Frankenheimer (cu Frank Sinatra), fie în regia lui Jonathan Demme (cu Danzel Washington), “Candidatul manciurian” nu este nici bun, nici prost. Doar mediocru.

P.S.

Șovăieli de ultimă oră?

“Această responsabilitate îmi încovoaie umerii.”

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • @) DT

    O reluare a temei MRU in alta cheie, cu umor ca sa spun asa, dar cu postgust amarui… L-am preliat pe pagina mea de FB! Vad ca te tine forma asta buna ceva de speriat!

  • piotr ilici hohentzolen

    dom tudorane,

    cu regret recunosc, ridicolul nu ucide, iar atzi avut dreptate!

    o sa’mi iau o mica pauza de uameni in care sa’mi investesc ioconomiile de certitudini.

    un an nou mai vesel va doresc!

  • @ piotr ilici hohentzolen

    stati linistit, nici eu nu am investit mai “cu noroc”. uamenii astia sunt cum sunt ei, nu cum ni-i dorim noi.
    plec si eu, in curand, sa ma dedic sarbatorilor asa ca va doresc si eu sarbatori macar linistite si un un 2014 mai bun; cu noi toti.

  • InimaRea

    EGO suprem -- Eu sînt Adevărul, Calea și Viața.
    Ego doar omenesc -- eu aș cam fi calea, numa’ voi să nu tropăiți cum vă e felu’! Preferabil, desculți…
    Sărbători tihnite, tuturor!

  • Dana

    Sa privim putin cadrul general. Simpaticul domn Ioan Ghise (PNL) -- spun simpatic pentru ca este genul ce-i in gusa si-n capusa- a scapat acum doua zile un porumbel la emisiunea lui M.Ionita “Vocile strazii” si anume ca Basescu si Ponta se cearta doar de fatada, pentru ca in fapt sint in cardasie, au o intelegere chiar inainte de a se face “rocada” de putere. Practic ei sint niste pioni modesti pe o tabla de sah care are o gama larga de inlocuitori, o pepiniera unde sint pregatite citeva rinduri de garnituri la schimb. Din pepiniera face parte si RMU care se incadreaza perfect in tipar. A si fost curtat si “premiat” in acest sens la diverse universitati, are ok.in politica mare. Mai nou, sfatuit si de noul sau sef de campanie electorala incepe si Crin Antonescu sa intre la periere si prelucrare, desi nu este din pepiniera, este un caz atipic care trebuie “corijat” si transformat in frecventabil. Daca nici naravasii Crin Antonescu si V.V. Ponta nu se pot fofila de la insistenta curtare, nimeni nu se poate sustrage, pina la urma toti se trezesc cu saua pusa benevol sau subtil fortati pina la urma toti sint “domesticiti”. Politica interna nu ne mai apartine, romanii au ajuns sa mimize guvernarea iar totul este dictat de interesele economice ale multinationalelor cu ramificatii si influenta in politica mondiala.

  • Dana

    rel="nofollow">
    din an in an / colinde Angela Gheorghiu
    nu stiu altii cum sint, dar eu ma gindesc si la copilasii din Siria care ingheta printre darimaturi, nici macar bordeie, nu au nici lemne nici gaz desi zacaminte imense sint la o aruncatura de bat in mare. Povestea fetita cu chibrituri este actuala. Este de prost gust si “bovarian” sa iti pese de asa ceva?

  • Ontelus DG

    Dacă puterea – simbolică, economică, politică etc. – are, totuși, o influență obiectivă asupra oamenilor, averea este iluzia perfectă. Nu avem nimic, de fapt. Viața și tot ceea ce i se subordonează ne-au fost dăruite, pentru o anumită perioadă. Așa cum materialiștii afirmă că spiritul este materie superior organizată, spiritualiștii sunt și ei îndreptățiți să considere materia drept spirit/energie de calitate inferioară. ,,A avea” este o rătăcire a lui ,,a fi”. Iar temeiul întregii Creații este suferința: universul, viața, conștiința sunt suferință. Se spune: X are putere; nu: pentru o vreme, lui X i s-a îngăduit să-și exercite discernământul, influența și asupra altora, nu doar a sa. De cele mai multe ori, X iese marcat negativ din această experiență.

  • @) Dana

    Pai, cred ca e anul de cind tot spun, scriu ca P:opeye si Cirlanul sint mina in mina si asta fara sa beneficiez de sursele privilegiate ale dlui Ghise. Mie mi se pare de natura evidentei…

  • Ioan Costea

    Iertați-mi digresiunea, dar mă întristează să văd că buruiana imposturii năpădește din ce în ce mai mult din corpul încă viu (?) și schilodit al statului/societății. Bine, știam că politica e oleacă curvă și, fie!, nu pretind să guverneze filosofii, mă tem însă unde va duce derapajul valoric produs de indivizii ignari cocoțați la conducerea țării și prin fotoliile parlamentare. Gigel este exponențial pentru „starea națiunii”, așa încât mai că-ți vine să zici că dacă n-ar fi existat, el trebuia inventat. Totuși, suntem sortiți să ne mișcăm între reperele „Dorel” și „Gigel”? Cam strâmt. Și cam jos.

  • Ontelus DG

    Și, fie că înțeleg, fie că ignoră, cei mai înzestrați dintre oameni – cu inteligență, cu frumusețe, cu iluzorii posesiuni etc. – sunt și cei care suferă cel mai mult, copleșiți ori transfigurați de darurile cu care s-au născut ori pe care vremelnic le gestionează. Parafrazând: spune-mi ce te definește, ca să-ți spun cum suferi… Iată de ce, după scepticismul analitic, alimentat de istorie, o milă neostoită însoțește orice gând referitor la umanitate.

  • H. Harper

    Ioan Costea dixit: “mă întristează să văd că buruiana imposturii năpădește din ce în ce mai mult din corpul încă viu (?) și schilodit al statului/societății. ( … ) mă tem însă unde va duce derapajul valoric produs de indivizii ignari cocoțați la conducerea țării și prin fotoliile parlamentare.”

    Dl Antonesei, in mare forma, a jonglat ieri cu doua idei (libertate si stat minimal) care sint, mai ales in anii din urma, in centrul atentiei unei parti din America, cea care se zbate disperata pentru respectarea Constitutiei asa cum a fost ea scrisa, salvarea, daca se mai poate, a unei natiuni in deriva si a unui stat devenit politienesc si aflat, practic, in faliment.

    1. L.A. despre libertate: “Adevarul este ca chiar as dori sa incerce ceva, sa simt si un adversar cu ceva in pantaloni, nu cretinutii astia care asculta telefoane, pindesc internetul si alte jucarele pe masura mintii lor putine…”
    La capitolul asta eu sint perplex in fata tacerii rasunatoare a romanului care se ocupa cu publicistica si a trait si inainte de vremurile noi, deci intelege despre ce e vorba mai bine decit un norvegian sau un pakistanez. Ma refer la nebunia indescriptibila a colectarii masive de date si a inregistrarii convorbirilor telefonice in USA mai ales ca, stim din presa, si in Romania se inregistreaza convorbirile telefonice. Faptul ca asta ar putea sa-l infunde pe unul ca Voiculescu nu mi se pare un motiv suficient ca sa fiu de acord ca niste magari sa asculte ce discut eu cu nevasta, cu copilul, cu prietenii, ori sa-mi citeasca email-urile doar pentru ca pot, pentru ca EI SINT STATUL. Ba, am vazut romani scriind negru pe alb ca Snowden e un tradator. Asta cind multi americani spun in gura mare, fara retinere, ca e un erou.

    2. L.A. despre stat minimal: “…pretinsi priceputi. Adica, exact acei care ne-au bagat in boala cu mult talent si se cred indrituiti sa ne si vindece, desi n-au nici o abilitate reala in afara de aceea de a se lasa minuiti unduios de papusarii din multinationale, finante etc, detinatorii puterii reale…”

    Corect! Chiar zilele trecute am citit articolul unui libertarian german intitulat “The State Causes the Poverty It Later Claims to Solve”. E interesant si incurajator sa vezi aceeasi idee si acelasi adevar exprimate la doar citeva zile distanta, in limbi diferite si in mod independent de doi oameni care nu se cunosc. Pai, bun venit printre libertarieni, dle Antonesei! Vad ca, slava internetului, ideile circula repede si ne inmultim exponential. (Pentru cine nu stie, statul e inamicul #1 al oricarui libertarian.) Neamtul citeaza in excelentul lui articol un alt economist, Roland Baader, care o zice si el, inca si mai apasat:

    The political caste must prove its right to exist, by doing something. However, because everything it does, it does much worse, it has to constantly carry out reforms, i.e., it has to do something, because it did something already. It would not have to do something, had it not already done something. If only one knew what one could do to stop it from doing things.

    (Casta politica trebuie sa-si justifice dreptul de a exista facind ceva. Dar, fiindca tot ce face inrautateste lucrurile, ea trebuie sa promoveze in mod constant reforme, adica trebuie sa faca ceva fiindca a facut ceva inainte. Nu ar trebui sa faca ceva daca nu ar fi facut deja ceva. Intrebarea e ce se poate face pentru a o opri, pentru a o impiedica sa mai produca tot felul de lucruri.)

    Daca tot am ajuns in punctul asta, sa subliniez cu rosu si sa marchez cu galben fosforescent ca libertarianului cit-de-cit informat ii e clar ca statul nu are bani, nu produce nimic, iar existenta sa e pur si simplu parazitara, mentinuta prin taxare.

    Asta e necazul dle Costea. Daca statul ar avea de 100 pina la 1000 de ori mai putini bani decit are, nu ar conta atit de mult comportamentul imbecililor care, incapabili de nimic altceva, s-au lansat in politica.

  • Cred ca un comentariu de-al meu e captiv in spam. Multumiri anticipate pentru eliberarea lui de acolo. 🙂

  • H. Harper

    Revin, ca astea ma irita teribil.

    In parlament si in guvern vad doar repetenti, plagiatori si semi-analfabeti. Lumea buna poate sa se mire cit vrea, poate sa fie oripilata cit pofteste, dar e absolut normal sa fie asa. Toti astia au fentat scoala de stat si si-au bagat picioarele in toata indoctrinarea pe care ar fi trebuit sa o inghita, s-au protejat, si-au pastrat libertatea de gindire si pragmatismul congenital caracteristic speciei. Foarte bine au facut. Ei -- nu cei obedienti -- sint invingatorii, pentru ca stiu ce vor si nu ezita, ca nevroticul anxios cu 10 pe linie, de cite ori trebuie sa ia o decizie. Premiantii si olimpicii au iesit din scoala indoctrinati, emasculati, feminizati, dezorientati, legume -- niste sclavi labili psihic, buni doar de pus la munca, pentru ca in politica e nevoie de ceva ce ei nu mai au: cojones. Scoala de stat si parintii i-au transformat in jalnici idioti utili pe care, daca ii premiezi, muncesc de doua ori mai mult ca sa iti arate ca si-au meritat premiul, iar daca ii sanctionezi muncesc zi si noapte ca sa iti arate ca te-ai inselat. Lumea a fost intotdeauna condusa de barbati cu cojones, iar golanii Ponta, Crin, Dan Voiculescu, Zgonea, Dragnea, Sova le au intregi si la locul lor. D’aia pot sa calareasca o natie intreaga. Nu e vorba de vreo intimplare nefericita sau de vreun blestem national. Asa merge lumea. Daca un neam accepta ca cei mai buni dintre ai lui sa fie emasculati de mici in scolile puse la cale de statul mafiot, prostii lasati in legea lor (vezi si minoritatea aceea care a ajuns sa locuiasca in palate) vor stapini de-a pururi coclaurii nationali si sclavii aferenti.

    Nu va nenorociti copiii dindu-i la scolile de stat!

    Scoli private, homeschooling, fara cresa, fara gradinita, nevasta acasa, sa-si vada de copii, nu sa se realizeze profesional stind opt ore pe zi in picioare, in spatele unei case de marcat. Si-apoi, dupa o scurta asteptare de vreo 30-40 de ani, sa vedeti cum lucrurile vor incepe sa se schimbe in bine.

    P.S.
    Asta a fost o gluma de-a mea, nu luati in seama! 🙂
    Explicatie pentru cine n-a inteles gluma: sociologii stiu ca, cu cit un obiectiv e mai indepartat, cu atit motivatia e mai mica, iar sociologii romani trebuie sa fi observat ca poporul roman pur si simplu nu poate fi motivat pentru obiective mai indepartate de leafa urmatoare.

  • No Name/DT

    Straniu. Am verificat si nu exista niciun comentariu al dvs. in Spam. Acolo zac doar vreo trei tone de mizerie marca Dl Goe si alte pseudonime ale sale. Mizerie pe care uitasem sa o mut la Trash si sa o sterg cu totul.

  • @Dorin Tudoran,

    Va multumesc. Nu era nimic important, doar remarcasem ca umorul dvs. devine din ce in ce mai mordant, iar activitatea in blogosfera din ce in ce mai intensa, incat abia mai pot tine pasul cu ea. 🙂

    Mai aveam cateva cuvinte ptr. @Dana (ex-Mara), si anume ca in orice moment, undeva, pe Pamant, niste oameni trec printr-un infern. Nu e catusi de putin deplasat, ci dimpotriva, e cat se poate de firesc sa ne gandim la ei, sa-i compatimim. Cum spunea insa Meister Eckhart, pe la una mie trei sute si ceva, in “Benedictus Deus”, (tradusa la noi imediat dupa “lovilutie” prin “Cartea mangaierii dumnezeiesti”), privind suferintele altora, sa multumim sortii pentru faptul ca nu noi suntem cei aflati in situatii atat de greu chiar si de imaginat. Adica, spunea in esenta misticul german, prin orice durere am trece, privind in jur vom vedea ca altii sunt mult mai loviti de soarta, ceea ce ar trebui sa functioneze pentru noi ca o consolare divina. Ideea, care ar putea parea cinica, nu i-a placut papei de la Avignon, Ioan al XXII-lea, care l-a acuzat pe teolog de erezie, but it really works, fiindca, nu-i asa?, niciodata nu trebuie pierduta din vedere raportarea la semeni.

    In fine, dar nu in ultimul rand, le uram tuturor sarbatori fericite si un 2014 peste asteptari de bun!

    Cam asta spuneam in mesajul pierdut -- nu inteleg nici eu cum, din moment ce imediat dupa postarea lui imi aparuse instiintarea ca asteapta moderarea. Trebuie sa fi fost vreun poltergeist …

  • InimaRea

    Statul nu produce nimic. Ok. Nici familia, societatea -- sînt concepte denumind forme ale activității umane colective. Libertarienii și-naintemergătorii lor, anarhiștii, or fi descoperit că omul nu (mai) e animal social ci solitar. Ori că programul său social s-a încheiat, că trebuie să treacă la o etapă nouă, superioară (eventual, ori doar necesară) pentru a putea continua bizara aventură umană (cum apare la dl Onțeluș). Nu e clar de ce-ar, de ce nu s-ar opri și-ar trage obloanele. Dar e clar că are și această opțiune, încă din forma clasică a organizării sociale: un stat poate decide că e vremea să terminăm cu prostiile și apasă butonul roșu. Și-asta e!
    Aici, e viclenie, totuși: statul decizînd așa ceva nu e concept ci organism însuflețit (format din indivizi dotați cu voința și puterința de a face ceva -- orice socotesc ei c-ar trebui făcut). Organismul acesta grețos libertarianului are obișnuința de a hotărî pentru toți subiecții săi (ba chiar și pentru restul umanității dacă-i stă-n putere, și vedem că i-ar cam sta). Pentru așa ceva, s-a instituit o formă -- cu reguli de selecție a puternicilor statului, cu ritual de învestire, cu cicluri de dominație. Totul, în numele interesului colectiv, proclamat ca atotcuprinzător dar, în fapt, fiind de grup restrîns (castă, clică, oligarhie -- eventual financiar-bancară etîcî).
    Această “alunecare” (ca-n teoria lui Todorov despre miraculosul în literatură) induce disperare individului trestie-gînditoare, care se trezește captivul unui sistem care nu-i reprezintă interesele, aproape pe nici unele. Iar prima sa idee este că statul e nu doar inutil ci chiar dăunător. E așa mulțumit cu descoperirea asta încît nu mai încearcă variante, i se pare fără alternativă soluția -- dispariția statului.
    O altă chestie gînditoare -- fie și salcie jelitoare dar neajunsă la disperare (avantajul jelirii perpetue, nu?) -- poate emite ipoteza că -- da, se poate renunța la forma asta de organizare umană dar cu o condiție: să se peste tot, simultan. Altminteri, subiecții abia eliberați de tirania propriului lor stat au toate -- dar toate -- șansele să cadă în captivitatea altui stat, care n-a apucat să se autodizolve, care rămîne funcțional și dezvoltă o teribilă poftă de expansiune.
    Pe acest blog și chiar la această temă, cred, încercam să arăt în ce constă specificul național al politicului de colea, de la noi. Văd, însă, că omenirea are aceeași problemă și-n alte părți ale sale, unele -- adevărat miraj al reușitei în materie de civilizație, pentru noi, exilații la marginile lumii. Prima idee a papurei-gînditoare (recunosc) ce mă socotesc e: “A quoi bon chercher la lumiere/Quand il n’y a rien a voir… A qoui bon chercher de comprendre/ Quand c’est fini, c’est fini…”
    Donc, c’est fini, non? Păi, atunci, ce mai chichirez gîlceava?
    PS: Fără apropo (honny soit qui mal y pense) dar mă bîzîie ideea că propensiunea apocaliptică se-abate predilect asupra biet omului sexagenar, care și-a cam trăit traiu’, și-a mîncat mălaiu’. Și-mi apare ca probă de extremă generozitate să comunice tinerelor generații că n-au nimic de așteptat de la nenorocita asta de viață. Iar astea, în loc s-asculte bătrîna cumpănire a lucrurilor, o sfidează numai ca să enerveze extrem de bine intenționatul tîrziu-înțelepțit.
    Da’ las’că le vine și lor rîndu’! Uite-aci sîntem!

  • Ontelus DG

    A fi înseamnă a suferi. Când ființa delirează, apare voința. Când voința delirează, apare puterea. Imaginația este suferință sublimată, iar frica este suferință conștientizată. Suferința creatoare aduce inefabilul cultural. Suferința erotică exacerbează simțurile și întreține iluziile consolatoare. Idolatrizând corpul, ne persecutăm sufletul. Idolatrizând sufletul, minimalizăm unicitatea vieții. Devenim lucizi prin îmbolnăvire ori prin grație dumnezeiască. Taina morții, pentru spiritualiști și mecanica cuantică, pentru materialiști sunt semne ale relativității cunoașterii. Cu adevărat, împăcarea cu suferința implacabilă survine când înțelegi că nu știi și nu ai nimic.

  • Guardian

    @H.Harper …cred ca va grabiti cu entuziasmul, si ca si emitentul ideeilor pe care-l citati, perpetuati in eroare:

    “1. L.A. despre libertate: “Adevarul este ca chiar as dori sa incerce ceva, sa simt si un adversar cu ceva in pantaloni, nu cretinutii astia care asculta telefoane, pindesc internetul si alte jucarele pe masura mintii lor putine…””

    Nu prea vad care-i legatura intre libertate (si fie vorba intre noi, libertatea de care ne bucuram, ma rog cel putin cetatenii lumii libere, n-ar fi cine stie ce fara componenta de siguranta pe care ti-o asigura statul, iar asta implica si ascultare telefoanelor din in cind…vrei sa fii liber, se poate, fara probleme in Madagascar, in jungla Amazanului, la Polul Nord etc, e o chestiune de will…where there is a will, there is a way…da’ iti trebe si “ceva in pantaloni”, vorba domnului Antonesii) si respectiva fraza in primul rind. Ma tem ca domnul Antonesii, n-are cunostinte minimale, ba as insista ca n-are cunostinte deloc despre “jucarelele pe masura mintii lor putine”…stiu, sounds magnificent, numai ca aici a dat-o in bara! Ba dimpotriva, in spatele acestor “jucarele”, stau unele dintre cele mai complexe minti ale lumii de azi. Nu cred ca domnul Antonesii, or dv for that matter, ati fost macar in vizita intr-un mare security lab al lumii (Symantec for example), las deoparte sa intelegeti cam ce se monitorizeaza pe-acolo, ori cam ce PHD-uri (si nu obtinute la Iasi, va asigur) in mai toate stiintele concura (psihologie inclusiv!) la crearea acestor “jucarele”, ori cam cita destaptaciune pe cm patrat exista, si nu “minti putine” cum postuleaza domnul psiholog, asa ca sa-si dezmierde propriile urechi. Aceste afirmatii sunt rezultatul imediat al ignrantei domnulu Antonesii in domeniu, doar de de dragul retoricii (nu neg talentul, dar retorica e arta calatoriillor pe ipotetice, ca sa nu zic false de-a binelea, poteci ideatice. Ideeile mari, sunt sustinute de reasoning, nu de retorica). Domnul Antonesii, poa’ sa-si dezvolte ideatica pe componenta morala ori etica a aspectului (e de discutat destul si acolo, mai cu seama ca multe dintre “mintile putine” la care se refera maestrul, sustin si un riguros examen de etica (omologat international, nu scris pe genunchi de comisia de etica a pdsr-ului), inainte de a “pindi internetul”), nicidecum pe aia tehnica, unde n-are habar. Si pentru ca am amintit de Symantec, trec si la a doua afirmatie falsa a domnului Antonesii, care desi n-a lucrat nici o secunda intr-o mare corporatie, eventual pe componenta de cercetare aplicativa (da, aia care face diferenta,care se lasa cu patente si are impact in dezvoltarea lumilor si nu pe “cercetari” de sertar, asa bune doar pe resume, si doar sa cheltuim “bugetul alocat cercetarii”) stie el de existenta “papusarilor din multinationale”. Eu am lucrat ori colaborat multi ani in sau cu mari corporatii ale lumii, si marturisesc ca nu stiu despre ce vorbeste! O fi stiind dumnealui mai bine, fara sa fi lucrat nici o secunda (imi pare rau, dar sa generalizezi asa zisul PR al Chevronului la Pungesti, mi se pare cel putin ilar).
    Ca sa nu mai zic de afirmatia, referitoare la statul mimimal “…pretinsi priceputi. Adica, exact acei care ne-au bagat in boala cu mult talent si se cred indrituiti sa ne si vindece..”. E glumeata tare, cind vine de la cineva care a fost “pretins priceput” ca si sef de Consiliu Judetian (un fel de mic baron cum sunt numiti astia prin Romania, desi desigur exagerez), si care “ne-a bagat in boala cu mult talent si se crede indriduit acum sa ne dea si sfaturi”! Ori te pomenesti ca dumnealui a fost exceptia. E posibil, da’ nu pot sa nu remarc comica situatie in care se regaseste mestrul…te-ai pocait, ramai dom’le pocait, aia e ce in acceptiunea mea se cheama caracter.
    Concluzia mea e ca maestrul Antonesii, n-a fost in forma chiar de loc…nici decum in forma de zile mari…

    PS. Nu marsez la argument of authority pe care-l invocati dv, ca vezi doamne la citeva zile, mai zice si X acelasi lucru, in conformotitate cu economistul Y.Si nici dv n-ar trebui, e o greseala clasica de logica, veti fi de acord cu mine, sper! Si in plus mare lucru nici nu zice domnul economist, e doar common sense…

    PSS In rest, desigur, e vizibil de pe Luna cam cu ce gasca de mediocri si incompetenti NU guverneaza Romania, desigur in frunte ce renumitul dr. ponta. Infinit mai toxica decit gasca ce fu. Da’ sa ne amintim, ca acesta gasca a fost sustinuta sus si tare chiar de domnul Antonesii, si nu in Timpul, chiar la Bruxelles, alaturi de alti vizionari ai momentului. Or fi fost iesiti din forma acu’ un an jumate…

  • H. Harper

    InimaRea,

    Libertarianismul e o intreaga teorie despre care, inainte de a-ti da cu parerea cu atita condescendenta, e de dorit sa te informezi si sa o cunosti macar in linii generale. Citit cite ceva din Mises, Rothbart, Ron Paul, H.-H. Hoppe, si-apoi avem teren comun de discutie. Pareri de genul gindului spaimos ca am putea ramine fara stat din cauza anarhistilor libertarieni sint tipice celor care au fost educati in scoala de partid si de stat. Am trecut pe-aici, cunosc. Prin urmare ii inteleg pe cei care nu pot sa inteleaga cum poate fi posibila viata fara stat, dar, daca ei citesc si scriu doar poezie si literatura, in spaime d’astea se vor cantona si-nspaimintati vor repausa cind le va veni vremea. Alegoria pesterii nu a fost scrisa degeaba.

    Ca statul e o calamitate poti sa intelegi ascultindu-l citeva minute pe Laurence Kotlikoff. Cel mai puternic, mai de succes stat din istoria omenirii e intr-o situatie financiara mai proasta decit Detroit (pentru cine nu stie, Detroit e un oras falit, aproape mort).

    Asta zice Boston University Economics Professor, Laurence Kotlikoff: “The country is in worse fiscal shape by many miles than Detroit. So, the country is essentially bankrupt.”

    Omul a trimis Congress-ului o propunere legislativa numita The Inform Act.

    “The bill has been endorsed by over 1,000 economists, including 15 Nobel Prize winners in economics . . .Never in the history of this country have this many top economists from all political persuasions endorsed a piece of legislation like this.”

    Propunerea a fost semnata de peste 1000 de economisti, inclusiv 15 laureati Nobel in economie… Niciodata in istoria acestei tari nu s-au adunat atit de multi economisti de top pentru a sustine un act legislativ de genul acesta.”

    As mai adauga doar ca Laurence Kotlikoff nu e deloc, dar deloc-deloc libertarian, ci unul care si-a trait viata facind apologia statului. Daca pina si astia au inceput sa macane…

  • @ Marginalia non turpia

    Ehe, a ajuns marele Adrian Papahagi sa se refere la Domnul Goe/Gnomul Goe/Tanti Chloe/yehudi etc. Asat ar putea insemna ca parazitul hyperspatiului nu si-a facut nic i anul acesta norma de mancat ce-i place lui si sefiilor sai sa pape. Deci, asta nu intra la coloana “succesuri”

  • H. Harper

    Guardian: “fie vorba intre noi, libertatea de care ne bucuram, ma rog cel putin cetatenii lumii libere, n-ar fi cine stie ce fara componenta de siguranta pe care ti-o asigura statul, iar asta implica si ascultare telefoanelor din in cind…”

    Sanatate, domnule! Asta sa va dea Dumnezeu daca asta va doriti.

    Guardian: ““jucarelele pe masura mintii lor putine”…stiu, sounds magnificent, numai ca aici a dat-o in bara! Ba dimpotriva, in spatele acestor “jucarele”, stau unele dintre cele mai complexe minti ale lumii de azi.”

    Formularea era, evident, o expresie a dispretului fata de cei care trag cu urechea sau se uita prin gaura cheii, nu o evaluare a gradului de complexitate tehnologica a sculelor folosite. Sigur ca la NSA e plin de math wizards, dar nu tot asa a fost si la Los Alamos prin anii ’40?

    Guardian: “Nu cred ca domnul Antonesii, or dv for that matter, ati fost macar in vizita intr-un mare security lab al lumii (Symantec for example)… ”

    Si ce altceva nu mai credeti?

    De altii nu stiu, dar eu am fost. Si sint sigur ca cunosc problemele astea mult mai bine decit dv -- ca sa va fac si eu o aroganta. 🙂 Unde erati in anul 1996? Eu, de ex., am fost cu un picior intr-un proiect finantat de armata (nu cea romana, nici cea bulgara) de interceptare a traficului internet care tranziteaza un server. Mi-am retras insa piciorul din cauza ca a aparut ceva mult mai interesant de facut in alt domeniu.

    Guardian: “…stie el de existenta “papusarilor din multinationale”. Eu am lucrat ori colaborat multi ani in sau cu mari corporatii ale lumii, si marturisesc ca nu stiu despre ce vorbeste!”

    Normal sa nu stiti. Chestiile astea nu se vad chiar din orice cubicul. 🙂 Pai, celula e constienta de existenta sau functionarea organului din care face parte?

    Guardian: “Nu marsez la argument of authority pe care-l invocati dv, ca vezi doamne la citeva zile, mai zice si X acelasi lucru, in conformotitate cu economistul Y.Si nici dv n-ar trebui, e o greseala clasica de logica, veti fi de acord cu mine, sper!”

    Nu, nu sint deloc de acord. Exista si un argument from authority non fallacious. Goog-ul it! In plus, nu era vorba de vreo argumentare din partea mea, ci de o simpla, reconfortanta, ba chiar simpatica constatare. 🙂

  • H. Harper

    Nu tot el a zis-o si pe aia cu “Fiti ungurenii mei!”? :mrgreen: Ca e la fel de reusita ca si asta cu piatra.

    Ce caraghios, domnule, uite ce se intimpla daca urca pe scena fara pic de experienta oratorico-demagogica, fara text scris, daca vrea sa mobilizeze prin lozinci create ad-hoc, ori sa produca, tot asa, dezinvolt nevoie-mare si neinhibat, vorbe memorabile pentru posteritate si pentru prostimea pe care o crede incolonata in spatele lui.

    Papusarii din spatele bolovanului par mai prostanaci decit papusarii din alte parti ale lumii, care nu-si mai lasa marionetele sa dea din gura dupa cum le trece lor prin cap: prompter, citit ce scrie acolo si valea in culise. De restul se ocupa MSM.

  • InimaRea

    Harper: de ce va pierdeti timpul cu comunistoizii? Eu nu-mi cu careva gindind ca a refuza libertarianismul e a fi marxist. Si-mi pare rău c-asa se-ntimpla fiindcă va pregatisem un antidot la perplexitatea ca da faliment taman natiunea cea mai influenta pe linga Papa Nobel.

  • @) H. Harper

    Multumesc. Sint de multa vreme acolo unde imi doriti bunvenit. Situatia fiind cea care este, peste tot, nu ma mir ca le trec mai multor oameni prin cap. Am scris insa despre situatia si vraci mai multe in ultimii ani, de cind cu statul represiv generalizat, criza etc. Cred ca aici, concetram ceva ce am descris mai pe larg intr-un interviu din parvaliaculturala.ro, acum, cred, doi ani… Cum ati vazut din citeva raspunsuri, libertarienii nu au o viata usoara…

  • Multumesc pentru acceptare. E posibil sa fi starnit oarece furtună in virtual. Așa mi se întâmplă oridecâteori postez aceasta trimitere la blogul meu.

    ”Atacatorii ” care apar cu această ocazie par a avea același stil, deși nickuri diferite.

    Ce-i /ce-l indignează așa tare, că eu nu dau nume?

  • Guardian

    @H.Harper
    1) E dreptul domniei voastre sa credeti la rindu-va ce doriti, inclusiv ca le stiti mai bine decit mine. E posibil, imbratisez doubt-ul…eu zic “nu cred”, dv ziceti “sunt sigur”…”sunt sigur doar de faptul ca nu sunt sigur de nimic” parca zicea un intelept…inclin sa fiu in agreement cu respectivul intelept pe aceasta problema. Ori mai direct, nu aveti cum sa fiti sigur, va asigur. E impotriva logicii. Da’ o iau ca pe o aroganta asa cum ziceti…evident fara suparare..
    2) Nu din orisce cubical, nu cred ca ne cunoasteam. Nu teoretizati pe chestiuni probabile, va rog. Ori pe chestiuni, pe care ati fi vrut dv sa se petreaca intr-un anumit fel. Inferati, si cadeti din nou in capcana…Paralela dv din exemplu cu celula cred ca e falacious-a deasemenea (evident una dintre ipotezele dv e inferata, deci falsa, unde-o fi greseala?) , dv ca si dl. Antonesii, si ca si orcine altcineva sunteti entitati/celule sociale (pardon, eu inclusiv), yet, predindeti ca intelegeti mersul corporatiilor (body-ului respectiv) si al lumii, iar eu care am calitatea si de observator intern, si extern ca si dl. Antonesii, nu (evident plus lecturile)! Poate ca nu, poate ca da, ori poate ca partial, da nici nu afirm exhaustiv ca dl Antonesii! Imi exprim doar indignarea fata de afirmatii “sigure” de genul acesta.

    Imi cer scuze domnule Tudoran, pentru polemica pe linga subiect. Eu cel putin am incheiat aici disputa. Nu ca nu mi-ar face placere, ba chiar m-a facut un pic curios dl H.Harper,da’ nici nu e locul si mai sunt si altele de facut. Sarbatori Fericite, la toata lumea…

  • @Marginalia non turpia

    Riscuri inerente…

  • Reacție virulentă, risc de autodemascare.
    Pentru cercetător, verificare.

  • @) G

    Daca ne uitam la stilul insinuant, cumva securistic, cu dosare de cadre etc, cred ca va puteati lua linistit un pseudo romanesc, ceva de genul politaiul, gardianul, securila…

  • Guardian

    Frumos raspuns, multumesc domnule profesor universitar doctor! Asa “securist” cum ma vedeti dv mi-am luat-o pe cocosa la Iasi in ’87, am scapat ca prin urechile acului de exmatriculare, datorita unui profesor si eminent si de-treaba! Nu se poate spune acelasi lucru despre dv, cu tot cu disidenta dv de catifea. Si nici pe studentele exmatriculate de la Universitate, nu le-a aparat nimeni…

  • H. Harper

    Liviu Antonesei: “Sint de multa vreme acolo unde imi doriti bunvenit.”

    Chiar nu stiam, pardon.

    Dar, stati asa, ca asta se poate interpreta. 🙂 Inseamna ca e mult mai grav, ca ati scris deliberat in felul asta, cu premeditare, ca stiati bine ca imprastiati idei subversive, anti-statale.

    Altfel, adversarii de ocazie ai libertarianismului trebuie tratati cu intelegere si bunavointa, ei repeta doar ceea ce aud de la altii despre toata povestea asta. Acum citiva ani si eu strimbam din nas cind citeam ce scria despre ei cite un neocon (sau neo cohen, cum li se mai zice) si ii credeam o minoritate de excentrici si ciudati (Ron Paul, pe care atunci nu l-am inteles, e singurul care a votat impotriva invadarii Irakului si, acum e clar, singurul cu mintea sanatoasa din tot Congress-ul ala).

    Intre timp m-am lamurit, inclusiv de ce au inventat termenul “libertarian”: fiindca termenul “liberal”, ala vechi, de pe vremea fondatorilor, a fost intre timp insusit si violat cu perversiuni de niste unii. Libertarienii sint, de fapt, liberali de tipul parintilor fondatori ai Americii. Asa cum scrie la constitutie, nimic extravagant.

  • Cu asta închei, în cheie amuzată:
    Lucrul cel mai drăguț mi se pare faptul că un calomniator de persoane publice mă vede drept ”calomniatoare de persoane publice”.

    Se pare că mă confundă cu oglinda. Îi doresc liniștire.

  • mihai rogobete

    Pare-se, că triunghiul valorilor statului riscă să ne-nţepe, ajuns patrat, cu colţul în plus şi-i musai să se updateze; MRU rămâne sistemic.

  • neamtu tiganu

    Nasoala e ca a devenit din ce in ce mai greu sa-i duci pa fraieri, s-au dus vremurile cind era suficient sa spui “evreii sunt de vina”, sau tiganii, sau bolsevicii, sau chiaburii sau mafiotii, sau agentiile straine, sau rusii, sau ungurii, sau iarna, nici macar sa spui “sa traiti bine” nu mai ajuta, sau “We can”, “Ich bin ein Berliner!”, “Wer zu spät kommt den bestraft das Leben”, nu domnilor, fraierii s-au dastaptat, acum vorbesc de von Mises, cine draq o mai fi si asta ca io-l stiu doar pa fra-su, care nici ala nu e valabil peste tot, ca uneori il bate Tzai-Wu, sa nu mai vorbesc de Puck.
    Ca asta ie, nu se mai exista principii, fiecare face ce vrea si nici macar corporatiile nu mai sunt ce au fost, au ajuns la mina NSA, care si ia e la mina Statelor, ale caror guverne sunt la mina Rotarilor, care tot un fel de evrei sunt.

    Vai de mama noastra, cum zice si nefasta, “tigane ia lasa tu filozofia si treci sa macini niste nuci, ca cozonacu fara nuci, nimic nu e” si ce ie Craciunu fara cozonac, fara nuci!

  • @) G

    Se vede treaba ca by sunt toti asa viteji ca d-voaatra…

  • @) H Harper

    Absolut de acord. Si cu afirmatiile privind fenomenul, si cu decaderea liberalismului de la batrini incoace… Si, da, eu in general, ii tratez cu bunvointa pe toti, indiferent de orientarile lor doctrinare. Nu ma enerveaza, dar destul de blind decit prostia ticaloasa a politrucilor zilei, care vad ca lasa urme si asupra celor din mediu. Un exemplu s-a aratat azi chiar aici, in acest spatiu de obicei al discutiilor mai degraba blinde, chiar daca ferme… Eu prefer neo-con, ultimul termen in nunatele sale frantuzesti!

  • Ontelus DG

    O piesă a lui Mircea Florian, probabil dragă celui care ne găzduiește cu generozitate, dar și comentatorilor săi:
    rel="nofollow">

  • @ Ontelus DG

    Oh, da. Multumesc. Am povestit candva, chiar aici, pe blog, sapuneala primita din cauza prietenului MF si a baladei lui despre “Situatia este trista si amara/tata nu pluteste/mama nu mai zboara” “Da cand a plutit tac-su si acu’ nu mai pluteste. da pe ma-sa cine nu o lasa sa pluteasca, daca asta vrea sa faca?…” Chestii dintr-astea, gingase rau de tot

  • Guardian

    @LA -- Si, desi nu cred ca frecventeaza Casa Universitarilor, binefacatorul meu se numeste Mihail Voicu, profesor eminent de Teoria sistemelor (da’ aia, care se ocupa cu modelarea matematica a sistemelor de orice natura), membru corespondent al Academiei, in caz ca doriti sa aflati daca sau daca n-am fost viteaz (va spun eu: n-am fost,desi din nou, e o apreciere la ceea ce inteleg eu prin vitejie)! Nu stiu citi dintre studentii dv au ajuns la rindul lor profesori in marile universitati ale lumii, da’ studentii dumnealui stiu ca da! Si nu unu-doi, ci zeci,si nu la Spiru-Haret, la universitati din top 50 in lume, de pe lista scurta, ba sunt unii la cele mai tari din lume pe domeniul respectiv…vedeti peste tot comploate si securisti (sunteti psiholog, cam cum s-ar interpreta chestiunea ?), v-am citit si alte nazbitii (folosesc cuvintul in cunostinta de cauza si ma refer strict la textele cu referinte directe sau indirecte, despre securitatea sistemelor informatice (desigur dv folositi alti termeni), nu sa va jignesc, dar nazbitii sunt, si pot demonstra, daca doriti desigur), cum ca securitatea Basescului de aceasta data, va saboteaza blogul, si alte nenorociri…daca dv va credeti asa de important, e dreptul domniei voastre, nimic de comentat aici!Totusi blogul ala al dv e plin de security holes, orisicine vi-l poate pune la pamant fara mari eforturi…am avut curiozitatea, dupa ce v-am auzit alegatiile, sa arunc o privire (nu prin gaura cheii), doar asa de curiozite din perspectiva pur tehnica..
    Oricum nu pot sa nu observ ca onor, ad-hominem-ul va e cel mai la indemina, si va aflati din nou in pozitia ridicola de a fi dv, cel ce insinueaza, acuzindu-ma pe mine de insinuare…eu nu am insinuat nimic, e zic ca e cit se poate de clar ce spun, dar pot elabora daca doriti cu explicatii suplimentare…e adevarat ca sunt cam busy zilele astea, da’ termin cit de curind…
    PS. Ca de obicei, nu pot sa nu remarc again aceleasi fracturi de logica: nu, nu sunt viteaz de nici un fel (dealtfel e unul din motivile monikerului, mai sunt si altele), nu mi-am intretinut legende pe internet, si nici cultivat relatii pe vectorul disidentii! Si ca tot se comenteaza doct despre liberalism si libertarism: eu chiar sunt un om liber, pentru ca am facut ce-am crezut de cuviinta atunci, cum fac si azi.Fara sa-mi trebuiasca nimic la schimb. Mi-am vazut de treba mea, si-am parasit cu prima ocazie mediul ala complet viciat si aerul irespirabil al vremurilor (nu ca acu’ ar fi mai bine) in general si de prin univeristatile romanesti in particular (unde vad ca dv ati inflorit si bravo dv ca in ciuda vicisitudinilor ati reusit…and btw am si fost colegi vre-un an, aproape doi chiar…de universitate evident). Si asta a fost long time ago…about 22 years ago draga domnule Antonesii. Asta ca sa nu mai fiti ingrijorat…nu, nu v-am luat si dosarul dv de cadre cu mine…fiti pe pace and Merry Christmas!

  • Marginalia non turpia

    Ceea ce nu înteleg eu este de cei ce mă consideră ”calomniatoare” afirmă că a-l confunda pe vreun domn cu ”goe” ar fi o calomnie?

    Calomnie e când zici ceva de rău, eu așa știam.

    Recunosc ”goe & comp” că sunt Răi?

    Mulțumesc pentru acceptare. Nu prea pot apărea lucruri noi.

  • Erata: de ce cei ce

  • @Marginalia non turpia

    Sincer, nu prtea inteleg buna parte a mesajelor dumneavoastra. DeciȘ cine si unde va catalogheaza de “calomniatoare”? Cine si unde va confunda cu imundul Dl Goe/Gnomul Goe/ mathilda, menuhyna etc?
    Dupa cum observati, interesul acestui blog pentru dejectiile “gnomistice” de tip goe & ai sai este acut dar lipseste cu desavarsire.

  • @) G

    Nu prea inteleg de ce simtiti nevoie sa va aparati, v-am acuzat eu de ceva? Mai degraba lucrurile stau excat pe dos! E ultimul raspuns pe care vi-l adresez…

  • Clarificari:

    1. Pentru ”Goe” sunt o calomniatoare.

    M-a interesat Cine hingherește intelectuali. Am verificat o ipoteză. Acest lucru l-a deranjat.

    2. Eu am același respect atât pentru dumneavoastra cat și si pentru domnul Papahagi.
    Vă prețuiesc pe amândoi pentru ceea ce ați produs în cultură. Sper că acest lucru nu vă deranjează.

    3. Textul meu, citit cu atenție, putea fi util. Iertare, dacă am ajuns aici când problema nu vă mai interesează. Am mai învățat ceva. Mulțumesc.

  • @ Marginalia non turpia

    1. “Goe” depre care vorbim nu e nici om, nici grup de persoane, e o patologie. Inteleg ca a fost eliminat cu suturi in ii tine loc de cap de pe mai toate blogurile decente si decent administrate. Nu inteleg de ce va intereseaza ca maraie o patologie si unde dati peste maraitul lui. Ce trimite pe adresa acestu blog se duce direct la Spam de unde totul este sters. Deratizarea este singura metoda.
    2. Nu am nicio problema cu faptul ca il respectati pe dl Papahagi. De ce m-ar deranja asa ceva?
    3. Nu am pus ca problema nu ma mai intereseaza.

  • 3. Agresivitatea pe Internet mi se pare o problemă a noastră. Ca și comunismul, ca și accizele.
    Nu sunt singura interesată de lucrul acesta. Textul meu a fost preluat de un alt blogger, alții i-au dat importanță. Sper că nu veți lua ce spun drept lipsă de modestie. (Mi s-a întâmplat și asta).

    2. Pentru că nu mă pot solidariza cu mesajul dumneavoastră referitor la preocuparea dumnealui privindu-l pe goe: ” Ehe, a ajuns marele Adrian Papahagi sa se refere la Domnul Goe/Gnomul Goe/Tanti Chloe/yehudi etc. Asat ar putea insemna ca parazitul hyperspatiului nu si-a facut nic i anul acesta norma de mancat ce-i place lui si sefiilor sai sa pape. Deci, asta nu intra la coloana “succesuri” ”
    Textul meu nu asta spunea. Topicul meu nu era d-l Papahagi politicianul, ci agresivitatea pe Internet. Vă spun asta cu respect.

    1. Oamenii aceștia / omul acesta există, umblă printre noi. Nu trăiesc în vidul virtual.
    Vorbesc așa cu riscul de a fi considerată ”naivă”. Mi-l asum.

    Mulțumesc pentru răbdare. Mi-a priit.

  • InimaRea

    Ceva-ceva se-ntîmplă, altfel -- de unde-atîta precauție?
    @Guardian -- altminteri de-a dreptul fericit cu statutul și standingul său, pe care se vădește că vrea să-l scoată pe nas altora, mai puțin competitivi (dacă-nțeleg eu bine, fiindcă s-au realizat într-un sistem paralel cu adevărata valoare) -- este prudent cît cuprinde în a se recomanda, pozînd în omul invizibil, căruia important e să i se simtă umbra, nu să i se vadă fața. O epifanie a lui deus otiosus (în varianta bucureșteană a cartierelor-dormitor: nu-l cunoști da’ te cunoaște, da’ o să-l cunoști).
    @Marginalia… și mai discretă dar nu -- nu misterul feminin îl cultivă ci pe unul a cărui devoalare ar produce mari neplăceri, poate chiar cataclisme -- de ce nu? E pythiacă, postează din poziția subconștientului prudent cît cuprinde cu pacea sufletească a subiectului său logic.
    Blogul acesta nu este unul conspirativ. Cei mai mulți dintre afinii și confinii d-lui Tudoran se știu măcar din auzite dacă nu chiar prin contact direct. Asta face să crească încrederea reciprocă, în general -- gradul de libertate individuală, care nu curaj cere neapărat ci nefrică, netemere de conspirați și conspirații. Iar libertatea nu e de a-njura guvernarea ori politica -- în genere, a românească, în particular -- ci de a discuta lejer teme de interes comun, fără amenințarea c-ar putea veni, din partea cuiva, vreo pedant-țîfnoasă punere la punct.
    Ce mă atrage aici -- ca și la Liviu Antonesei și Vasile Gogea, pe blog -- este atmosfera românească gen Hanul Ancuței: vin oameni diferiți și-și spun povestea potoliți, răstimp ceilalți pufăind din luleaua curiozității calme, de a afla și altele decît cele dintotdeauna cunoscute. Nu-i musai să fim de-acord între noi, nici să ne firitisim -- căci nu ăsta-i rostul. Dar necum nu-i să fim pieziși, refuzîndu-le oamenilor prezumția bunei-credințe. Ori pe a inteligenței funcționale, presupunînd cine știe ce tare, de cine știe cînd instalate în biete minți și inimi de răzbătători într-o lume cu a cărei viteză a schimbării nu prea mai pot ține pasul.
    Media de vîrstă a musafirilor d-lui Tudoran e binișor trecută de cîmpul cu flori al vieții de om trecător. Cei mai mulți ajuns-am la vîrsta la care nu mai putem fi ranversați (dați pe spate, dîmbovițean spus) de revelații orbitoare. Mai curînd, tot ce putea fi cîndva revelație, e azi variantă a unei invariante. Ceva între “nimic nou sub soare” și “ce-a’ fi a mai fost, iar ce-a fost a’ mai fi, cumva”. O-ncredințare că memoria are rost. Și-o speranță -- întemeiată, aș spune, în cazul cam tuturor, cred -- că n-am făcut degeaba umbră Pămîntului.
    Eu i-aș pofti pe precauți să poftească în cercul de lumină al (re)cunoașterii, să contribuie și ei la tihna ori netihna cu care stăm barbă lîngă barbă. Nu zic că n-ar fi coraj pînă și asta. Da’ zi’că așa s-ar cuveni între oameni în toată firea, și nu doar de sărbători ci mai mereu.

  • Vreau să mulțumesc celor care mi-au făcut onoarea de a citi postarea de pe blogul meu.

    Recitesc acum ce am scris aici.
    Realizez că preocuparea mea poate părea stranie.
    La fel de stranie ca intervenția unui spectator în situația în care un om lovește alt om în spațiul public real.

    Apreciez faptul că nimeni nu m-a agresat verbal pe acest blog. Multumesc din nou administratorului.

  • @InimaRea

    Nimic misterios la mine.
    Numele real nu e ascuns pe blogul meu.
    Acolo sunt multe date despre mine.
    Exact asta îmi reproșează iubitorii anonimității. Că ofer prea multe date despre mine. S-au străduit să mă pună la punct cu lecții dure. Am învățat mult din tot ce mi s-a întâmplat. Nu să mă ascund, nu am ce ascunde. Nu țin să plac tuturor.

    Nu doresc să vă produc revelații orbitoare.
    Nu spun nimic nou, așa e.
    Vă recunosc experiența de viață și culturală.

    Sunt mai degrabă impulsivă decât precaută. Impulsivitatea, curiozitatea, curajul ”prostesc”, nu precauția, m-au făcut să hoinăresc pe Internet, să fac observare participativă, și m-au adus și aici.

    Nu cred în ciclul eternei reîntoarceri. E poetic, așa e. Dar și o lume care își explicitează ”înfășurarea” și -- în același timp -- se transformă poate fi poetică și -- nu numai de asta -- interesantă.

    PS. Prin bolgiile prin care am hoinărit înainte de a ajunge aici, am văzut și cum pot fi manipulați oamenii de către cei care combină rolurile de seducător și de agresiv. Jocuri la adăpostul măștilor. Nu toți oamenii au experiența și claritatea minților dumneavoastră. Pentru mine, un studiu interesant, cu risc asumat.

  • PPS. Vreau să fiu foarte clară:

    Acest loc îmi apare ca unul normal. Un spațiu în care se poate conversa civilizat.

  • @ Marginalia non turpia

    Ma bucur sa aud o asemenea constatare.
    Nu are rost sa va simtiti (aproape) singura: si altii, mai trecuti ca dvs. prin bolgiile la care va referiti, au renuntat sa le mai viziteze din prea multa sila acumulata in ciuda eforturilor de a spera ca… Rationalul si irationalul nu pot “convietui” decat in arta.

  • InimaRea

    Marginalia: am văzut blogul dv -- doar discuția despre anonimat -- si recunosc c-am greșit abordarea misterului dv.
    Dupa mine, discuția despre anonimat pe net poate fi expediata invocând experiența alcoolicilor anonimi: nu conteaza cine ești, conteaza ce ești si ce vrei sa faci in privința asta.
    Alte motive ale păstrării anonimatului il duc la incognito, acoperirea preferabila a celor ahtiati dupa jocuri cu masti. Nu includ aici Profesioniștii -- ei joaca in travesti, alta socoteala!

  • Piotr Ilici Harbuzov

    Pe macadamul invizibil care instituie axa Washington-Londra-Ierusalim ii este MRU inaintemergator, prodromos carevasazica, Prezidentului Base. El circula dezinvolt pe ea, pe axa buclucasa, inca din 1990: in interes de cercetare, pentru diverse masterate sau castigator de varii burse. Inca de pe atunci ii prefer pe neoconi turbulentului Slavoj ZIzek.

  • Custodian

    @Guardian
    Studente iesene exmatriculate dupa manifestatia din februarie 1987? As fi fost primul interesat sa le aflu numele, ca sa le transmit, prin lectorul francez, cui trebuie. Nu de alta dar, in vara aceluiasi an, sub pecetea pseudonimatului, si Dan Petrescu, in vizita la Ioan Petru Culianu, si lectorul francez Thomas Bazin au comentat pe larg, in LA NOUVELLE ALTERNATIVE, marsul de protest al studentelor si studentilor de pe Bahlui, ba si rolul rectorului Viorel Barbu, acualul gagademician, in respectiva intimplare nemaipomenita. Listarea participantilor o au facut sexcuristii deghizati in militieni care-I asteptau pe protestatari, seara, la intrarea in camine. Apoi decanii momentului, intre ei inomabilul Alexandru Andriescu de la Filologie/Litere, caruia Liviu Antonesei ii pune cam necugetat la dispozitie paginile revistei TIMPUL (unde nici pina azi nu va fi aparut vreo semnalare, fagaduita totusi, a cartilor, doua la numar, publicate recent de Dan Alexe, fostul sau discipol si amic), dupa care au fost chemati parintii impricinatilor, la decanatete sau la Secu, si speriati cu posibilitatea exmatricularii tinerilor. In 1988 , la data aniversara a protestului, fiind de serviciu pe Caminele Puskin/Maiorescu, a copiat Liviu Antonesei, din condica de procese-verbale, mesajele schimbate intre prorectori, secretari de partid + directorii educative, relative, ele, la iuresul studentin pe strazile Iasului. Le-a inminat imediat lui Dan Petrescu, iar acesta, prin Mihai Dinu Gheorghiu sau Andrei Plesu, le-a facut sa ajunga la Radio Free Europe, unde le citea pe unde scurte Hure himself, viitorul mignon al lui Nasty.
    In ce priveste disidenta lui L.A., nu mai ca nu a fost de velur, dar la drept vorbind nici nu a existat, caci, neaflindu-se dumnealui pecerizat, nu avea cum sa se disideze de ceva, raminind, vai, ca si Dan Petrescu de altminteri, doar cu statutul de opozant politic, foarte activ, al regimului ceausist.

  • @) Claudian

    Nu, n-am uitatara de comentarea opusurilor alexiene, dar ca anul acesta nu cred c-am fost vreodata mai drumurile pateriei -- si nu doar ale ei! Dar, macar de sarbatori, poate prind si eu niste zile mai linistite.
    Nu, AP n-are nici o treaba cu destartarea copiilor respective, daca ma ajuta memoria au plecat fie prin MDG, fie printr-o prietena a unui actor vecin cu DP. In rest, multumesc de vorbele bune, dar nu simteam nici o nevoie sa ma apar fata de un nemernic, care umbla cu prostii, ca atit il duce capul. Si, da, din aceleasi motive ca si DP sau eu, nici tu nu ai fost disdent nefiind peceriu, ci opozant extrem de activ! Nu-s cum naiba se face, dar unii, ca noi, sint meniti sa ramina asa perpetuu… Cel mai mult ma amuza asta pe cind, in pricnipiu, exercitam un fel de autoritate intre Siret si Prut!

  • Nu sper în vindecarea naturilor infernale.

    Nu sunt o victimă, ci un învățăcel. Iată de ce:

    1. Mi-am verificat o ipoteză. Textul meu, aparent banal, benign, îi starnește o furie imensă, viscerală, celui ce-și spune ”goe”, oridecâteori îl vede undeva. Două povestiri de acolo sunt susceptibile de a stârni această reacție. Nu au pondere egală. Mie mi-e suficient. M-am jucat de-a Hercule Poirot. Cercetarea este, în mare parte, o joacă. (Am 11 ani de experiență de cercetare). Am fost și orgolioasă, recunosc. Mi se părea grozav să dezleg (Eu!) această ghicitoare.

    2. Am învățat să rezist cu calm la bădărănie, la agresivitatea primară. Cândva am făcut o experiență terapeutică de trăire simbolică -- pe muzică, la mine Bach, a propriei morți. A fost ceva similar ca inedit și efect. Nu-mi mai este frică de moarte, nici de vorbe murdare. Sunt eu, exist și mi-e bine.

    3. Îi înțeleg mai bine pe cei care au trecut prin Auschwitz ori Pitești și au trăit o experiență spirituală. Voi pune ce am trăit într-un roman (SF, combinat cu fantasy).

    4.Voi putea scrie un studiu despre fenomenul Pitești. Despre cei care nu au ieșit de acolo cu dorințe sângeroase de răzbunare, ci cu înțelegerea unui sens al vieții (in termenii lui Frankl, supraviețuitor de la Auschwitz, autorul lui ”Search for meaning”).

    Când ieșeam din acea bolgie la lumina realului, lumea banală -- până atunci -- din cartierul meu periferic mi se părea strălucitoare, intens colorată, feerică.

    A fost o experiență dură care m-a îmbogățit.

    ”Agresorul” meu a rămas ”încremenit în proiect”, cu o vorbă devenită truism.

    Mi-ați oferit ocazia să reflectez ”cu voce tare”. Mulțumesc.

  • Iosif Visarionovici

    Piotr Ilici Harbuzov,
    Câte divizii are Žižek ăsta?

  • Piotr Ilici Harbuzov

    @Iosif Visarionovici
    Cite divizii are Slavoj Zizek asta? Mai putine decit Papa Francisc (desi e, la televiziunile planetei, mult mai vocal decat Suveranul Pontif: iutubati-l oleaca si va veti convinge).

WP Admin