≡ Menu

Bunica, formatorii şi fumătorii de opinie

Eram copil şi extrem de mândru când bunica îmi dădeau o mână de aluat să o ajut. Îl întindeam cu făcăleţulul pe masă, apoi, cu diverse forme de metal, săpam în aluat forma prăjiturelelor ce urmau să ia drumul cuptorului: steluţe, inimioare, ouă, iepuraşi, cerbi, brazi, săniuţe – în funcţie de sărbătoarea pentru care ne pregăteam.

Uneori, turteam, rotunjeam sau alungeam acele tipare pentru a da prăjiturelelor o formă mai fistichie. Bunică trăgea cu coada ochiului la mine şi, din când în când, mă întreba ”Ce faci tu acolo?” ”O steluţă?” ”E frumoasă, dar nu e o steluţă”, spunea bunica. ”Uite, asta-i o steluţă”, şi-mi dădea o formă nouă. Aveam şi o înţelegere: prăjiturelele pe care le produceam cu formele retuşate de mine erau doar pentru consumul meu. “Ţi le păstrezi, le iei la tine în cameră. Nu le amesteci cu cele pentru musafiri.”

Fireşte, aluatul era mereu pregătit de bunica. După o vreme, am fost iniţiat şi în prepararea lui. Abia atunci am priceput că a face prăjiturele nu e o glumă. Cu alte cuvinte, descoperisem că treaba implica o responsabilitate serioasă. Multă vreme am păstrat în nişte cutii de carton câteva dintre acele  forme şi nişte cornete de hârtie din care mama turna bezelele ei fără pereche. De făcut prăjiturile m-am lăsat, de timpuriu, fiindcă mai descoperisem ceva pe lângă responsabilitate: lipsa mea de îndemânare.

Citesc noutăţile dimineţii. Ecranul monitorului (împărţit în casete ce adăpostesc editoriale, ştiri, contra-editoriale, cronici, reportaje, dezvăluiri senzaţionale sau doar lovite de senzaţionalism, mă amuz dând peste caricaturi de bună calitate etc.) îmi aminteşte cumva de masa din bucătăria bunicii. În astfel de momente, încerc să privesc dincolo de textele citite şi să ghicesc dacă autorii sunt şi cei care au frământat aluatul ori este vorba doar de nişte oameni care se pricep să toarne ceva aluat într-o anumită formă ce li s-a pus la îndemână.

Desen & Copyright 2012 - Alex. DIMITROV

Cum numărul de ”template”-uri a devenit enorm, am senzaţia că prea mulţi dintre cei care se consideră azi formatori de opinie sunt, de fapt, fumători de opinie. De s-ar mulţumi să-şi fumeze de unii singuri adicţiunea la minciună şi “ierburile” pe care le prepară, n-ar fi decât o problemă personală. Oferind şi altora produsele ”ingeniozităţii” lor, oamenii aceştia intră în altă categorie.

Uneori, ei şi admiratorii care-i urmeză necondiţionat îmi par aflaţi într-o transă din care nu mai pot ieşi, fiindcă au uitat atât de unde şi de ce au plecat la drum, cât şi locul unde-şi propuseseră să ajungă. Fumează opinii încontinuu, se-nvârtesc ameţiţi în loc şi privesc fascinaţi la rotocoalele ce se ridică spre cer, fără să bănuiască vreo clipă că e vorba chiar de fumul ce le iese pe nas şi pe urechi. De atât fum, devine din ce în ce mai greu să deosebim formatorii de fumătorii de opinie.

Ne chinuim să elaborăm analize dintre cele mai sofisticate pentru a distinge diferenţa între bine şi rău, între acceptabil şi inacceptabil, între autentic şi impostură, când, de foarte multe ori, totul ţine de ce fel de bunică ai avut; sau încă ai.  

*

P.S. Iată o declaraţie stupefiantă prin care conducătorul unei instituţii publice regretă că este obligat să respecte legea?!?

“Alexandru Lăzescu, Preşedinte-Director General al TVR, declară: “Mă delimitez de această hotărâre pe care, iată, legea mă obligă să o pun în aplicare. E vorba de o presiune juridică, nu de «cedarea la presiuni politice». Consider că este o practică periculoasă ca un consiliu de administraţie, indiferent de culoarea lui politică, să forţeze în această manieră schimbarea unor persoane care fac parte din structura de management editorial al televiziunii publice”.

Atunci când ajungem să regretăm că trebuie să respectăm legea, numai într-o lumină bună nu ne punem. Să fim serioşi: evident că îndepărtarea dnei Rodica Culcer din TVR este şi rezultatul unor presiuni politice. Dar tot politică a fost şi aducerea Domniei sale în televiziunea publică. Nu trebuia să se ajungă aici, nu era nevoie de tot acest circ în care  au fost amestecate ”vârsta de pensionare”,  ”cumulul pensie-salariu”  şi jungla  luptei politice.

Doamna Culcer trebuia concediată de foarte multă vreme; din momentul în care a renunţat la deontologia profesională şi a început să se comporte (asemeni unor “bravi” precursori, începând cu neuitatul Cornelius Roşiianu) ca un lobbyst al unei grupări politice. A confunda blogul personal cu televiziunea publică este inacceptabil. Ce este dezgustător în cazul unei televiziuni private este ilegal în cazul unei televiziuni publice. Sau ar trebui să devină astfel.

  • Florin Iaru

    Ha ha ha, doamna cu pricina a exultat cînd legea a interzis cumului salariului de la stat cu pensia… Cînd e pentru dujman, e bine, cînd e pentru noi, e politichie. Ah, sfîntă dragoste partinică!

  • Florin Iaru

    Vezi ce-nseamnă graba la postare? Nu era mai potrivit Caragiale cu “infatigabila silfidă”?

  • Dorin Tudoran

    @Florin Iaru
    infatigabila, da; restul, nu vaz -- nu ma bag, ca iar se supara marele tau admirator, dl goe…

  • Florin Iaru

    Dl Goe e un caz fabulos de lipsă de talent vorbăreaţă. E prototipul perfect al refuzatului la “poşta redacţiei”, dar care munceşte 8-12 ore pe zi, bibileşte texte, îşi expune ideile, viziunile, revelaţiile şi -- ce să vezi? -- răspunsul e întotdeauna NU.
    Cît despre doamna în chestiune, ea nu e decît vîrful aisbergului, un bloc de gheaţă diseminat pe toată cuprinderea ţării. Niciodată nu a ajuns politizarea instituţiilor statului atît de departe. (Vorbesc, fireşte, de ultimul mileniu.) De aia e sentimentul de ură sentimentul definitoriu al acestei naţii.

  • Dorin Tudoran

    @Florin Iaru

    Daca am avea in spate 5-6 mii de ani de cultura, ca altii, n-ar fi mare bai ca ultimii o mie au fost asa, dar asa.,..

  • Pingback: A 22-a zi pentru România | Teologie pentru azi()

  • Luka Lukici Meletiev

    Dorine, acum ca ai celebrat-o pe bunica, tematizeaza cindva, rogu-te, si raspunsul Alexandrei, al fetei tale, la intrebarea despre ce visa sa devina cind avea sa fie mare, ca merita plenar, zau… Iti trebuie context potrivit, dar il vei gasi repede…

  • Gheorghe Campeanu

    Din depratere si relativ neavizat, as face doua remarci;

    1) Potrivita (sau pura coincidenta) ‘incadrearea’ descrierii domanei in registrul Caragialesc? Spun asta pentru ca am observat ca (virgula), dansa are, ca si I.L. Cragagiale, dispensa de cacofonie onomastica.

    2) Aflat foarte recent despre doamna “in cestiune”, ca domnia sa, ca si domnia mea, a absolvit acelasi liceu de notorietate (Liceul 24). Nu imi aduc de fel aminte de dansa, poate din pricina ca nu cuniosc numele de familie din junetea premaritala.

  • Mi-a placut mult povestea cu prajiturelele. Si, cum tocmai m-am intors de la lopatat zapada de pe trotuarul din fata casei (si am cam mult, casa e la strada si e pe colt, pe doua strazi) mi-am amintit de iernile fabuloase din copilarie cind duceam cu saniuta, dimineata, de doua ori pe saptamina, veilingul cu aluatul de piine, framintat de mama, la cuptor, la brutar. Pe la amiaza, iatr cu saniuta, si aduceam doua piini mari de casa, calde, rumene si unu “pup” mai mic, rezultat din aluatul care se mai lipea uneori de peretii vasului si pe care eu il adunam cu mare migala, il formatam si-l bagam si pe el la cuptor…
    Ei, zapada, frig, miros de piine calda…
    La P.S., desi m-am cam lungit, cer ingaduinta sa ilustrez si eu “puterea” de expresie a demnitarilor romani: astazi, Traian Igas (seful cel mare al pristandailor) a facut recomandari cu prilejul totalmente neasteptatei ierni care isi face de cap fara aprobare. A spus: “recomand conducatorilor auto sa nu circule cu masinile daca nu e impetuos necesar”!

  • InimaRea

    Ciudat e -- despre mine vorbesc -- ca mi-e mai greu sa rescriu o chestie decit sa ma apuc de una noua. Dar sa ma harnicesc!
    Am mai scris/spus asta pe net -- Basescu a pus femeia romana la munca, si i-a iesit -- domnule! De la consiliere palatine, presedinte si ministrese, deputate si senatoare -- pina la fiica si culcera, au functionat toate dupa voia sultanului. Al’dat’, le ziceam garda lui pretoriana -- dupa modelul lui Saddam. Azi, insa, mult mai potrivit e sa le unesc intr-un harem gata sa-si satisfaca stapinul cu avint, daruire, disciplina.
    Femeia robace si supusa-i idealul sau de servitoare -- a partidului, statului, guvernului dar, inainte de si dupa toate, a sa personala. Absolut nemeritat, cele mai multe scatoalce le-au luat servitoarele de presa, datorita vizibilitatii -- probabil, desi nu ele fac raul cel mare; ele doar il proslavesc, ii releva latura benefica (asta oximoron dar temperat, dupa modelul “orice rau spre bine”, care-i mai curind paradox inante de a fi complet neadevarat).
    Poate ca omul -- in genere, insa ma gindesc mai mult la intelectuali -- are mai mari asteptari de la jurnalist decit de la politician; i se pare lui -- omului aceluia -- ca jurnalistul e formatorul de opinie, pe cind politicianul e doar fumatorul. Se-nseala omul. Si doar a fost avertizat, i s-a tot spus despre tombatere, trompete, flasnete si pore. Degeaba-degebutza, cum zic moldovenii.
    Nu ca, dincolo de gardul Cotrocenilor, ar creste crini salbatici -- tot movuliile din specia tare-n clontz. Eu o astept pe Dana Grecu pina oi auzi-o luindu-l in virful limbii aleia nervoase a ei, pe marele om care-o plateste regeste azi. Adica, Sabina Fati ce cusur are, scrie cumva cu stinga ori de la stinga la dreapta? Si mai e una tavalita-n toate alifiile dar nu-mi amintesc neam cum o cheama -- era charismatica pe la Realitatea, mai ales dupa ce a-nvins o boala pacatoasa rau.
    Stiu, sint misogin dar nu stiu daca am ajuns asa fiindca, ori sint astfel de-al dracu’, vezi doamne, am eu alte pretentii de la o doamna decit de la un ioncristoiu, Moraru, Gadea, asta micu de-i redactor-sef la RL -- poet cu ochi albastri ca si ta-su, care-si ispaseste gresalele tineretilor in editoriale kilometrice si-adinc simtitoare cit priveste soarta romanilor.
    Ce stiu e ca nesimtirea femeii e mult mai groasa decit a barbatului, care asa l-a lasat Dumnezeu pe el, pe pamint -- fara nici un Dumnezeu. Care trebuie sa face pe dracu-n patru ca sa aduca painea acasa, la copii. Ori care asa-i sortit, sa-nvinga ori macar sa iasa deasupra, sa dea din coate -- ca de-aia-i barbat, iar nu gluga de coceni.
    Pe cind muierea barbata-i ca muscalul -- trazneste a sudoare de harnica ce-i sa faca sluj. Vine din specia vivandiere -- Spornic, Gidea, atitea si-atitea tovarase promovate pina-n CPEx, onoare deplin meritata dupa cit rasluisera mesele de lemn negeluit in lungile nopti activistice ale revolutiei proletare.
    Orisicit, astea de-acumu-s stilate, aplica parfumata pudoare a supersecretarei: cind le-o pune sefu’ pe coltu’ biroului sau stil, ele se jeneaza: Ma scuzati ca stau cu spatele la dv!
    Promovarea femeii mi-a-ntarit convingerea ca doar femeile promovate habar n-au ca traiesc in lumea barbatilor. Ele chiar cred ca sint importante acolo unde-s puse-n vaza. Cind colo, sint la mina femeii de serviciu -- ia sa uite aia vreo saptamina sa schimbe apa la flori!

  • Gheorghe Campeanu

    Scuzele mele. Caragiale.

  • Dorin Tudoran

    @LukaLukiciMeletiev

    Nu poci, pen’ca, asemeni lu ta’su, si aia mica a ratat!

  • Dorin Tudoran

    @Gheorghe Campeanu

    Cu toate asemanarile, exista si deosebiri. Una: danaa a lucrat la Ambasada SUA din Bucuresti ani buni pe timpul lui Nicolae Ceausescu, dumneavoastra -- nu. Ar mai fi si alte deosebiri, dar le las pe data viitoare.

  • Dorin Tudoran

    @InimaRea

    Asta-i proza ori infierarea femeii de catre barbat cu inima rea?

  • Dorin Tudoran

    @Gheorghe Campeanu

    “Confirm primirea. Stop. Scuzele se accepta. Stop. Amicalmente.Stop. Al dvs, I.L.”

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    #11 “…după cum e şi femeia: dacă trage la ei cu coada ochiului şi face fasoane, vezi bine! bagabonţii atât aşteaptă.”

    #13 Rezon:”Lumea asta se aseamănă cu un vast bâlci.”

  • napocitaniu

    dom’ tudorane,

    fumatori -- nefumatori, cre’ ca prea sintetzi unanimi in a saluta disparitzia personagiului culcer, cu tot cu cacofonie, pe care eu n’am avut placerea s’o cunosc in ipostaza dumneaei de capitan in garda tzivila (posibila si probabila, ca prea zic multzi cu foc asta).

    eu n’am intilnit’o decit supt forma de comentator bebece, redactor pe la un radio bucurestean, acuma sef pe la televizia publica, precum si prin intermediu articolelor din “22” si pe un’ or mai fi fost.

    ii aduc omagiu’ meu cu aceasta ocazie, pentru ca, oricit de “acoperita” o fi fost, n’a simtzit nevoia sa’si publice productziunile nici la “romunia moale”, nici la “evropa” (sau alte gazete cu “iz”) ca altzi gradatzi, nici sa intre in diverse “cercuri de intereste”, tot ca unii sau ca altzii.

    pentru mine, ramine de apreciat ca nu retzin sa se fi situat vreodata de partea adevaratului partid stat, sub pulpana caruia ne pregatim sa reintram, daca am iesit vreodata, in frunte cu stie coana joitzica cine, cu toate c’a fost numita in fonctzie de actualu’ partid de gubernamint (o gluma buna: partidu’, nu numirea!), care s’o transformat si el tot intr’un distrofic partid-stat, din cauza dorintzii mult prea fierbintzi pe care a nutrit’o ca sa’si asigure o “solida baza ioconomica”, cum bine zicea ministru’ baconsky in interviul acela de la deutsche welle.

    a gresit pentru ca a dat senzatzia ca televizia publica a devenit “oficina 22”, cu virf de lance “alogenu’ andrei cornea”, care a fluierat in biserica taman in ziua inmormintarii lui adrian paunescu, blasfemie care nu s’a mai intimplat pina la ea -- si nici n’o sa se mai ‘ntimple din nou prea curind, tzinind cont de antecedentele pe care nu le mai amintesc aici.

    in calitate de “pupina” o consider o pupina sobra, care n’a evitat (e vita, e vita! ca’n bancurile cu coana leana!) sa’si critice “binefacatorul” si sleahta (poate m’am uitat eu la alt film!)

    nu vreu sa sugerez c’o sa o regretam!

    o spun direct!

  • Dorin Tudoran

    @napocitaniu

    dom’ nikule:

    1.Sunt un fost admirator al fostei jurnaliste Rodica Culcer de la BBC. In februarie trecut, in textul pe care il gasesti “linkuind” mai jos spuneam acest lucru:
    http://www.dorintudoran.com/2011/02/23/dreptate-capitala/
    2. Mai spuneam ce ai vazut in textul respectiv.
    3. Dna Culcer nu a gresit “dand senzatzia” de care pomenesti, a gresit pentru ca a adus in tvr un partizanat care nu are ce cauta intr-o televiziune publica, indiferent despre ce partid, partid-stat etc. este vorba. Cand asa ceva este “opera” unui politruc trimis de un partid, e foarte rau; cand e “opera” unui om trecut pe la BBC, e groaznic.
    4. Cum am scris la timpul respectiv, lui Andrei Cornea nu i se poate reprosa absolut nimic pentru ce a spus in emisiunea respectiva. Este opinia sa, si-a sustinut-o cu argumentele pe care le-a gasit de cuviinta. Dar o televiziune ce se respecta, mai ales una publica, nu aduce in emisiuni despre care se stie, din start, ca au un subiect ce da nastere unor controverse aprinse, DOAR o voce, mai ales cand se stie care va fi mesajul vocii respective. Emisiunea “nu a lasat senzatzia” ci chiar a fost una impotriva cuiva. Dar nu Andrei Cornea a fost responsabil pentru organizarea emisiunii; el doar a fost invitat, sa participe la emisiune, a acceptat si a spus ce a gasit de cuviinta. Se intampla ca am spus aceleasi lucruri despre AP si cel pe care-l pupa in fund cu 30 de ani inaintea lui Andrei Cornea, cand nu stiai ce ti se poate intampla in ora urmatoare. Asta nu ma impiedica sa cred, in continuare, ca felul in care a fost orchestrata emisiunea respectiva a fost o catastrofa din punct de vedere profesional, dar de care nu Andrei Cornea a fost responsabil.

    4. Nu sunt sigur ca asemenea esecuri profesionale nu se vor repeta, dar, da, ar fi foarte bine sa nu se mai inregistreze, indiferent cine e mortul si cine organizeaza o emisiune. Inca o data, unde a fost progresul de la ferocele partizanat al lui Cornelius Rossianu la partizanatul dnei Rodica Culcer; mai ales in situatii foarte delicate?
    5. Dna Culcer a adus, o buna bucata de vreme, mari servicii politice celor ce au numit-o, dar, cum era previzibil, pana la urma, le-a adus un deficit enorm de imagine.
    6. Cand scrii, pasiunea se simte din cuvinte; cand vorbesti (radio) pasiunea se simte din voce; cand apari “pe sticla” SE VEDE, si ecranele televizoarelor (mai ales cele cu plasma) sunt din ce in ce mai mari. Am vazut cateva emisiune in care aparea dna Culcer si mi-a parut rau pentru postura in care se punea libera si nesilita de nimeni.
    7. Da, din cand in cand, dna Culcer a luat o pozitie critica si fata de binefacatorii sai, dar “per total”, domn’ nikule, a facut o treaba deloc onorabila.
    8. Suntem liberi sa o regretam -- unii, sa nu o regretam -- altii. Cum suntem liberi sa ne facem iluzii ca asemenea scenarii nu se vor mai repeta.
    9. Vad, insa, ca nu spui nimic despre P.S.ul ca atare, in care, domn’ nikule, era vorba despre ce? Despre alta eroare monumentala: seful unei institutii publice declara ca regreta ca a trebuit sa faca ce spune legea. Aud, domn’ nikule? Aud bine sau mi se pare? Te intreb, fiindca il stiu pe Andi Lazescu de cand era student si nu mi-am imaginat ca tocmai de la el am sa aud asemenea regrete. Regret ca a trebuit sa respect legea si dupa aceea difuzez 3 emisiuni in care le explic oamenilor ca legea trebuie respectata, ba ii arat pe unii care nu o respecta. Aud, domn’ nikule?

    Altfel, ca intotdeauna — ca glumim despre lucruri serioase sau vorbim serios despre lucruri dureroase — numai bine!

  • napocitaniu

    dom’ tudoran,

    pot sa recunosc ca m’am pronuntzat, in mare parte, in necunostintza de cauza, in sensu’ ca ma uit din an in pasti la tvr1, unde aparea, indeobste, doamna culcer?

    eram multzumit, asa, platonic, ca nu’i mai stiu p’acolo pe d’alde chireac puiule, sa nu cazi, sau pe f’un alt srs-ist (or fi fost altzii mai rai, da’ nu i’am vazut eu).

    sincer, n’am putut sa ma uit mai deloc la tinaru’ neamtzu, in perioada in care era un fel de invitat permanent (era prea “repezit”, sa nu’i zic violent, pentru gustu’ meu)!

    multe grozavii s’or fi ‘ntimplat fara ca eu sa le vad, asa ca va acord tot creditu’ in privintza vehementzei cu care le devoalatzi lipsa de deontologie, asa ca nu pot sa ma refer in nici un fel la cele trei noi incalcari de care amintitzi.

    e probabil vina mea ca nu’l percep inca pe domnu’ lazescu ca p’un la fel de sinistru conducator cum or fost venerabilii sassu, nicolau, popa, thodorescu, lucru pe care sint sigur ca l’ar contesta 98 % din actualii angajatzi, chiar daca nu scapa nici el ocazia sa scoata chifle pe banda rulanta, inclusiv aia citata de d-voastra.

    probabil ca tot asa, din cauza superficialitatzii, mi’am format imaginea despre madam culcer, alcatuind in minte un amalgam din ce stiam despre ea de la bbc si din articolele scrise plus spicuiri din emisiunile de la tvr pe care am reusit sa le urmaresc si in care nu mi’a bruscat in asa de mare masura simtzurile (as cam vrea io sa le vaz enorm, ca sa nu trebuiasca sa’mi schimb asa des ochelarii!).

    un ultim motiv pentru care tind sa va dau dreptate e ala ca va pricepetzi mult mai bine la oameni, dovada fiind cum or evoluat multe din personajele carora “le luam apararea” p’acilea, de la capu’ tzarii in jos, tot mai jos!
    (aici ar trebui un emoticon, da’ nu stiu daca’mi iese!)

  • Foarte la obiect textul, domnule Tudoran; iar amintirile cu bunica Dvs. dau trup moralei. Frumos. Multumesc.

  • @) Dorin Tudoran

    Acum, trecind pested-na Culcer, ca s-a pus singura unde ii este locul, ceea ce ma mira foarte tare este declaratia lui Andi. Nu doar pentru ca a face o asemenea declaratia din pozitia in care se afla, e ucigator pentru bruma de legalitate ce mai subzista pe aici, ci si pentru, cunoscindu-l si eu de pe cind era student, aveam o parere mai buna despre inteligenta sa.
    Dar am trecut peste ce era mai important peste povestea bunicii si a prajiturilor. Mi-a placuta foarte mult! Dar sa nu faci sa povestesc eu vreodata cum facea bunica o prajitura mai altfel, din faina de porumb, smintina, miere de albine si nuci, totul bagat la cuptor! Si nici cum ma straduiam sa ajung cit mai repede la tava, ca sa-mi iau partile de pe margine, cele mai coapte, mai tari…

  • InimaRea

    #13: Don Tudorane, eu -- ca Mr Jourdain -- fac proza sans m’en apercevoir. Asa-mi iese mie -- ca vreau, ca nu -- proza, ca mi-s prozaic. Ia sa fi fost poetic -- nu era o nenorocire?
    Dar afla Domnia Ta ca nu-mi fac eu inima rea din orisice. Doar din oarece, printre care femeia data dracu’. Orice psihanalist, cit de june debutant, poate decela o trauma a copilariei mele (pe care decent o vir inapoi, sub presul uitarii).
    Asa, si mie-mi sint draji amintirile cu a batrina -- numai daca-i Baba, ca muma-mi fu amarnica -- da’ va zisei. Da’ sa stii Domnia Ta ca n-am inima rea. Dac-aveam -- eheheee! -- uite-asa le jucam pe deste pe muierile lacome de mariri! Numa ca mie-mi fu mila de ele, si le lasai la cratita -- ca sa le poci iubi, c’alelalte (ambitioase -- asa, cum le zice Sorescu) nu se lasa iubite ni’ cu dat dracu’! Cre’ ca ni’ n-au organu’ pentru asta. In loc de, o piatra -- pretioasa, poftim (mare scofala!)
    Si mai cred unii ca io as avea inima rea.

  • Chestiunea cu formatorii de opinie este boala grea. Mai toti vin din meserii ratate -- în general ingineri, informaticieni, avovati etc. -, dedaţi la jurnalism, nu numai din acela scris in ziarele generoase la libera exprimare (nu avea importanta cum, numai libera sa fie!), dar si cea vorbita, mai ales pe sticla, cum se spune, sticla fiind pentru ei echivalentul hirtiei pe care o ponegrau cu opiniile lor. Cel mai trist este ca unii au ajuns si profesori la diverse scoli de jurnalism de tip nou, ca loc pe la facultati private s-a facut destul, si asa au format generatii de jurnalisti de tip nou, care deformeaza rau de tot pe bietul consumator de astfel de produse de informare in masa si mai ales de opinii autorizate pasamite. Modelele sunt multiple. Unii, ratind in politica, s-au trezit analişti politici, altii analisti economici, toti insa ocupind mesele din studiourile unor posturi de televiziune ca pe niste veritabile biroruri, extragind de acolo sume considerabile de la patronii care, prin acestia, cred ca-si maresc rating-ul. Si-l măreau, dar si formau o massa de oameni, in aluatul carora mestecau ingredientele lor expirate, prost proportionate, si scoteau din cuptoarele electorale prajutirelele care acum dau în mucegai si arunca izuri de mari nelinisti. Din pacate chiar si unii dintre colegii nostri au devenit formatori de opinie tot dupa modelele de mai sus, pasesc fara nicio jena pragurile televiziunile si se expun discursurilor deformatoare, sau ocupa rubrici in care isi expun opiniile dupa bataia Vintului sau Viiuculescului. Din pacate, boala grea, coca proasta, spatiu in cuptoare cit incape. Prajiturelele greu de ingurgitat.

  • InimaRea

    Ma credeti ori ba, nu-mi place “formator de opinie”. Nu fiindca n-are cum fi o meserie, fiindca ar presupune si meseria de a avea opinii, de a fabrica opinii, de a-i scoli pe altii intru una-alta. Chiar daca opinia cuiva are mai mare ecou decit a altuia/altora, acela nu-i -- doar pentru atit -- formator de opinie ci un tip influent intr-o anumita masura. Iar influenta e simpatetica, afara de cazul cind se declara influentati oameni care n-au obiceiul propriilor opinii, si le cauta gata exprimate, de unde s-aleaga si ei una -- c-asa se poarta, sa ai o opinie, nu sa n-ai. Astia din urma-si schimba opiniile mult amai des decit ciorapii -- bunaoara; de unde, izul de rapanos…intelectual (nu-mi place nici “jegos” -- chit ca-nseamna cam acelasi lucru, suna cam a la gitane pentru gustul meu subtire).
    Dar e sigur ca exista laboratoare de fabricat idei destinate consumului de massa, de distribuit prin intermediul celor (auto)declarati formatori de opinie. De la “noi muncim, nu gindim” (cu elegantul pandant peste timp, “tinichigii, nu filozofi”) pina la “moarte asistatilor sociali”, prin spatiul carpato-danubiano-pontic trec tot felul de bazaconii, din care unele au soarta -- prind la amatorii de opinii pret-a-porter. Deloc intimplator, aceia sint si ahtiati dupa chilipir (avem probe video cu adevarate batalii pentru chilipir).
    Ei bine, soarta bazaconiilor depinde de zelul raspindacilor porecliti formatori de opinie. Marea tristete e ca toti sint chilipirgii, cit ar fi diferiti altfel -- sub aspectul dotarii intelectuale/culturale, zicem ca ne-ar interesa. Abia aceia sint profesionisti ai chilipirului -- al pleascai, vorba unui distins paleolog.
    Vine din legatura noastra cu pamintul -- o tara cu intelectuali abia la a doua generatie. De-acolo, din copilaria telurica, stiu ei ca te-ajungi daca ti-a pus Dumnezeu mina-n cap. Cum Doamne-Doamne e printre noi prin marii sai preoti, daruiti cu harul miruirii-fericirii, prost sa fii sa nu pleci capul!
    Problema e ca preotii astia nu-s pe viata, ca vin altii dupa ei -- la fel investiti cu har de extractie divina, ori de plante -- ce-are?
    Atunci, chestia e sa fii pe faza -- sa prinzi opinia cistigatoare din zbor si sa fugi cu ea-n dinti cit mai departe, cit mai iute si mai zgomotos. Pin’la urma, pariaza lumea pe tine ca pe cistigator -- ca te orientezi rapid, ca iesi mereu deasupra, ca esti dat in paste. Ba te trezesti si-nnobilat ca formator de opinie.

  • AVP

    Eu, daca as fi un empatizant en gross -- cum ar veni -- al celor care striga si dintre nameti sau pe timp supergeros “Josss!” si “Vrrrem alegeri anticipate!”, desi conform legii fundamentale & electorale mai e ceva vreme pana cand se vor termina mandatele legiferate ale lui Base si camerelor shparlamentarizate, n-as mai invoca, acum si aici, faptu ca d-na rezervista Culcer, ca sa zic asa, nu se duce sa-si manance odata penzia… Iar cand spun asta, si fiindca mi-ai reprosat deja ca nu-ti fac cu ochiu cand mai glumesc, drea, precizez ca nu ma refer la opinia gazdei, voila

    Un WE placut la toata lumea.

  • ovidiu

    @Dorin Tudoran: Risc sa va intreb daca sunteti sigur ca il cititi “corect” pe dl Lazescu?
    “In precizarile transmise presei, TVR arata ca “aprobarea angajarii si concedierii personalului societatii este atributia exclusiva a directorului general al TVR, potrivit art. 28 lit. d) din Legea nr. 41/1994. Juristii consultati de TVR -- interni si externi -- si-au exprimat rezerve cu privire la temeiul legal al hotararii CA in discutie, insa stabilirea legalitatii deciziilor CA intra in responsabilitatea organismelor abilitate, nu a Presedintelui-Director General, care este obligat sa le aplice”.
    Comunicatul TVR precizeaza ca presedintele-director general al TVR este obligat prin lege sa ia toate masurile ce se impun pentru a pune in executie deciziile CA.”

    Eu am inteles ca domnia sa regreta decizia pe care a luat-o CA, dar legea il obliga sa puna in aplicare acea hotarire a CA. Prin urmare, nu regreta ca trebuie sa aplice legea, ci se delimiteaza de acea decizie a CA, explicind si de ce o face. (http://www.revista22.ro/--seful-tvr-despre-incetarea-contractului-rodicai-culcer-e-vorba-despre-o-presiune-juridica-nu-de-cedarea-la-presiuni-politice-legea-ma-obliga-sa-pun-in-aplicare-decizia-ca-de-care-ma-delimitez-13212.html)

  • mihai rogobete

    -- Care este cea mai rapida si sigura cale de iesire a romanilor din criza?
    -- Otopenii.

  • Dorin Tudoran

    @ovidiu

    Poate ca aveti dreptate sau poate ca e vorba doar de nuanta, dar regretul dlui Lazescu este limpede: “presiuni juridice” nu “presiuni politice”. Las la o parte ca nu este cu totul adevarat: presiunile politice au fost, cum cred ca este evident pentru mai toata lumea, enorme. Legea-i lege, fie ca este una ce se aplica la nivel national, fie ca este una ce reglementeaza activitate unei singure institutii. Iata legea: “Comunicatul TVR precizeaza ca presedintele-director general al TVR este obligat prin lege sa ia toate masurile ce se impun pentru a pune in executie deciziile CA.”

  • Dorin Tudoran

    @napocitaniu

    dom’ nikule,
    sa fii matale sanatos de cate ori m-am inselat eu cu privire la oameni, cate plase imense am luat. tot ce fac este sa-mi spun o opinie, ea vine dintr-un unghi personal. uneori se dovedeste ca am dreptate, alteori -- ca nu am. tot ce incerc este sa ma uit la lucruri fara partinire. dar asta este o treaba foarte dificila, caci oameni suntem si nu ne ocoleste tocmai partinirea.

    nu, nici gand sa-l pun pe andi lazescu in linie cu theodorescu, sassu etc. de aceea m-a si socat declaratiile sale.

    cat despre mn, cititi interviul dlui baconschi pentru DW (am pus un link intr-un comentariu) si veti vedea ca se vorbeste acolo si de sterpelirea unor idei de la fundatia condusa de dl baconschi si mutate la noua republica. nu se face, nu mai tine…

    sanatate

WP Admin