≡ Menu

Breakfast la Blair House

Numirea dlui Mihai Răzvan Ungureanu în  funcţia  de  premier şi polemicile declanşate de acestă hotărâre mă duc cu gândul înapoi la anul 2005. Era prima vizită în Statele Unite a noului preşedinte al României. Cu acel prilej, dl Traian Băsescu a invitat la un mic dejun, la Blair House, un grup de oameni cu care a dorit să stea de vorbă. Am avut onoarea de a mă afla printre cei invitaţi.

Dintre persoanele oficiale care îl însoţeau pe dl Băsescu, au participat la acel mic dejun, printre alţii, dna Adriana Săftoiu şi dnii Andrei Pleşu, Mihai Răzvan Ungureanu şi Mugur Isărescu. La sfârşitul întâlnirii, dl Ungureanu mi-a mulţumit pentru cele sugerate preşedintelui în legătură cu portofoliul Externelor.

Ca şi atunci, îi urez şi azi dlui Mihai Răzvan Ungureanu mult succes şi reiau mai jos un text publicat după întâlnirea aceea, întrebându-mă dacă şi-a pierdut chiar cu totul din actualitate. De azi, Cabinetul Ungureanu a devenit realitate şi va trebui judecat doar după ce şi cum face.

*

Breakfast la Blair House

Am avut onoarea de a fi invitat la un mic-dejun cu preşedintele Băsescu la Blair House. Deşi surprins, am acceptat cu plăcere. Îmi notasem câteva lucruri pe care să i le spun. Pe unele am apucat să le rostesc, fie şi parţial, pe altele, nu. Transcriu aici acele gânduri, cu speranţa că ele pot fi încă de folos:

CĂSĂTORIA. România face un mare pas în lume. E ca o fată de măritat. Căsătoria ar trebui să fie una ideală – şi din dragoste, şi din interes. E nevoie de foarte mare înţelepciune – fata nu e prea frumusică, nu vine cu zestre mare şi nici tinerică nu mai este, după 15 ani de orbecăieli.

GLORIA. M-am bucurat să aud ecouri excelente ale întâlnirii din Biroul Oval, dar gloria unei vizite la Washington ţine foarte puţin. Vara trecută, prietenul dlui Bush era dl Năstase. Azi sunteţi dumneavoastră. Chiar în timpul dialogului cu preşedintele Bush, în alte birouri şi anexe ale Casei Albe vizita dvs. luase sfârşit – se lucra deja la vizitele din zilele următoare.

ŞANSA. Când e nevoie de ea, România este percepută ca o pepită de aur. Când nu (mai) este, devine un munte de balast. Plăcile tectonice ale lumii politice se reaşează. Cine rămâne pe dinafară riscă să fie lasat acolo pentru multă vreme. Cine intră în cărţi, dar cu mare handicap, va avea de tras din greu. Nicăieri, titlul unei cărţi a lui Marin Preda nu se potriveşte mai bine ca în Washingtonul politic – Viaţa ca o pradă. Prin această gară, un tren nu trece de două ori. Oricum, România a pierdut prea multe trenuri. Jucaţi-vă şansa cu înţelepciune!

PUTEREA. Jordis von Lohausen spune despre ea: “Puterea este egală cu forţa înmulţită cu situaţia”. Forţă, tracţiune politică aţi arătat în alegeri. Înmulţiţi  cum trebuie forţa cu situaţia şi veţi evita ipostaza preşedintelui care a  câştigat alegerile, dar nu şi puterea.

ALEGERILE. Lordul Percy: “Este o teologie foarte stranie cea potrivit căreia Dumnezeu vorbeşte doar prin vocea celor 51% (care au câştigat) şi nu şi prin vocea celor 49% (care au pierdut)”. Dacă PUR, cu jocul lui la doua capete, este mai mult un pretext decât motivul adevărat al nevoii de anticipate, lăsaţi Guvernul să-şi facă treaba. Dacă lucrurile încep să meargă, volens-nolens PUR intră în cadenţa guvernării. Altfel, acest partid îşi pierde orice relevanţă.

CORUPŢIA. Robert Klitgaard: “Corupţia = Monopol + putere discreţionară – răspundere”. Odată ce aţi sărit la gâtul corupţiei, nu mai aveţi cale de întoarcere. Trebuie să câştigaţi, chiar dacă e nevoie să muriţi cu ea de gât. Spre a fi credibil, săriţi mai întâi la gâtul corupţilor dvs., apoi la gâtul corupţilor “ălorlalţi”. Respectaţi diviziunea muncii: oricât de iritat aţi fi, nu cereţi celor de la Bruxelles să vă dea numele şi adresele corupţilor. Nu e treaba lor.

POLITICA EXTERNĂ. În proporţie de 95%, ea este produsul politicii interne. Mi-l amintesc pe dl Pleşu – ministru de Externe exasperat de tembelismul politicii interne – spunând: “Daţi-mi o politică internă bună şi vă dau o politică externă excelentă”. *) Nu i s-a dat. Exercitaţi-vă toate căile la care vă dă drept legea pentru ca tânărul, ambiţiosul ministru de Externe, dl Ungureanu, să aibă din ce construi o politică externă competitivă. Un alergător cu un picior sănatos şi unul de lemn nu poate câştiga nici probe de sprint, nici probe de fond.

DIASPORA. Este o mare onoare că aveţi timp să vă întâlniţi cu ea. Totuşi, în Statele Unite, nu diaspora este miza dvs. majoră. Dar, dacă tot găsiţi vreme să o ascultaţi, făceţi-vă timp şi să o auziţi. Altfel, e o pierdere de vreme reciprocă sau un fel de Breakfast la Tiffany, după care, fiecare din părţi se întreabă cine este “the call girl”, Holly Golightly, şi cine dezamăgitul (de film) Truman Capote.

RUGĂMINTE. Dle Preşedinte, ajutaţi-ne să vă ajutăm. Nu vă puneţi piedici de unii singuri. Nu vă daţi peste mână de unii singuri. Nu vă consumaţi în războaie politice inutile sau cu miză minoră. Vă doresc – dvs. personal şi echipei dvs. – mult noroc. Căci aveţi nevoie de mult, de foarte mult noroc. Cum aveţi nevoie şi de mare, de foarte mare atenţie.

Dar, vorba aceea: “Cu atenţie mărită/Orice fată se mărită”.

(Jurnalul Naţional, vineri, 18 martie 2005)

*) Nu există nici o îndoială că dl Andrei Pleșu îl menționa pe cel de la care prelua “apelul”, un alt ministru de externe român – Nicolae Titulescu, dar presa, grăbită cum îi este felul, uita să menționeze acest lucru.

  • mihai rogobete

    E adânc.
    Nu se distribuie colaci de salvare, nici paraşute. Şi nici nu se iau prizonieri. Războinicii au făcut legea puterii: Ucide ca să nu fi ucis.

  • @) Dorin Tudoran

    Ei, in noua ipostaza, MRU va trebuie sa-si faca el insusi politica interna!

  • AVP

    DT, nici macar nu trebuia sa fii “cel mai just analist din ultimii 30 de ani” -- cu vorba dlui Sorin Iliesiu… ups -- ca sa-ti dai seama cam cine putea fi invingatorul intre domnii Badea, Antonescu, Humor, Gadea, neamtu tiganu, Felix, Tudor, Nuş, Ciutacu, Shadow, Stan, SRS, Bombonel, unicornu, Ivan Ilici, Mazare, Chiriac, Nisto, Lis, Goe, Ursu, CTP şi alţi arici pogonici sau putulici, pe de o parte, si serviciile de inteligenţă ale Ro şi NATO, integrate, aloo, pe de alta… 🙂

    Glumesc, desigur, dar nu prea, n-asa ? Asta e situatia, natia si politica, bre, iar daca natia de porumbei si porumbaci a lu dom Gadea vroia ca alta sa fie politica natiei de-acuma, trebuia sa-nceapa sa faca o altfel de politica decat generatia Suzanei Gadea -- exempli gratia -- haat de pe vremea lu Goma, a mea si-a ta, Iepoca din care provin si cei pe care Gadea & Badea i-ar vrea dati la o parte acumasa doar pt ca asa le cere patronu lor, felixia sa, cum ar venea… Altfel spus, daca natia asta chiar vrea sa aiba preste 30 de anisori la putere nu un alt Mus extras tot din nadiru dedus al Manastirii Secu de pe Pipirig in sus, tre sa ia inca de pe acum next generatia de ingerasi la muls.

    Pe maine.

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei

    Cum a fost în postura ministrului de externe, sunt convins că MRU știe foarte bine ce așteapă de la el actualul ministru de Externe.

  • Dorin Tudoran

    @AVP

    Nu toate afirmatiile lui Sorin I. au ramas nesanctionate (ba, cum s-a vazut a fost si Sorin I. sanctionat bine) iar afirmatia despre persoana despre care crede ca ar fi “cel mai just analist din ultimii 30 de ani” este o vorba ca multe altele; zau.

    Nu e nevoie de Dan Voiculeasca sa le ceara asa ceva: alde Mircea Badea chiar asa “simtzuieste” ‘mnealui.

    Despre Goe nu scot un cuvant, atat de tare a bagat frica-n mine. Pe la mine cred ca se apropie de 100 de “poeme politice” de la 1 ianuarie pana azi, nu stiu ce opera are depusa la matale si altii, dar s-ar putea sa fim nevoiti sa-i scoatem (pe nas!) un volum de cateva sute de poheme politice foarte curand.

    M-a rugat cititoarea matale totala, EBA, sa-ti doresc Spor la “trebi”.

  • @Dorin Tudoran

    Frumoase ganduri, utile sugestii, inflacarate urari. Diamonds for breakfast, as zice, parafrazand titlul unui album muzical din anii ’80.

    Din nefericire insa, cuvintele dumneavoastra nu prea au avut efect. Atunci. Acum credeti, cu adevarat, ca vor avea?

    Macar rugamintea de v-ar fi ascultat-o:
    (…) Nu vă puneţi piedici de unii singuri. Nu vă daţi peste mână de unii singuri. Nu vă consumaţi în războaie politice inutile sau cu miză minoră.”

    Nu, n-a facut ce l-ati rugat, ci exact… viceversa.

    E bine, poate, ca reiterati astazi gandurile, sugestiile si urarile de atunci, ceea ce inseamna ca, in ciuda tuturor (evidentelor), dumneavoastra, cel putin, inca nu v-ati pierdut increderea.

    Din pacate, pentru majoritatea romanilor, adevarul pare a fi acum mult mai aproape de aprecierile unui jurnalist de la “The Economist”:
    “Mr Basescu’s own mandate lasts until 2014. Most Romanians already seem tired of him.”

    http://www.economist.com/node/21547258

  • Dorin Tudoran

    @ No Name

    Cand fac asemenea sugestii, nu o fac cu gandul ca cineva va tine cont de ele. Le fac spre a fi impacat cu mine insumi. In cazul de fata: am fost invitat, spre surpriza mea, si mi-am spus ca e nmecesar sa fiu onest, daca tot e vorba de o discutie, fiindca intr-un monolog mai tot omule cinstit de crapa.

    Increderea mi-am pierdut in multe randuri. In cazul de fata cred ca este inutil si contraproductiv sa i se reproseze dlui MRU ca a fost piones, ca a fost in CC al UTC fiindca era elev eminent etc. Discutiil s-au purtat pana la confiormarea Guvernului. Acum, cred eu, trebuie discutat punctual pe ce face si cum face Guvernul acesta. ce sanse ii dam fiecare dintre noi este o alta poveste.

    Ca “most Romanian already seem tired of him”, adica de dl Basescu, poate fi foarte adevarat, dar iluzia ca dl Basescu poate fi scos de la Cotroceni prin a nu stiu cat motiune este o iluzie…

  • sierra

    Minunat text dar, cu tot respectul, fara nicio legatura cu realitatea anului 2012. Sufera de o totala inadecvare. Permiteti-mi sa reproduc aici articolul Adrianei Dutulescu, care este, din pacate, adecvat Romaniei de astazi.

    Ultima fratie a securitatii

    Astazi, in Romanica noastra scumpa, s-a inchis cercul. Pe la prinzisor, cind o stea in urcare a Opozitiei vorbea in Parlament, si cind, in patul de acasa, probabil, tovarasului sau, Luceafar al aceleiasi Opozitii, ii ieseau ochii din cap de indignare la auzul atator “va vom sprijini, domnule prim-ministru”. Un baiat tuns care ii prezenta omagii unui alt baiat tuns. Linga o masa ministeriala la care stateau alti baieti tunsi plus o blonda ministresa la Munca, nevasta tot a unui baiat tuns.

    Tunsoarea este importanta. Este ca uniforma, ca stelele de pe umar care nu se vad, dar se recunosc prin numarul de milimetri de par cerut la frizer. Ce-i drept, un anumit socru nu era tuns-tuns, dar de la un grad incolo, greutatea de pe umeri se recunoaste altfel, dupa criterii mai profunde legate de numarul de aliante la guvernare negociate 2-3 ani la drum de seara in varf de deal la Cotroceni.

    De ce s-a inchis cercul?

    Pentru ca Securitatea n-a murit. Securitatea a nascut pui vii. I-a tuns, le-a cumparat costume armani si ochelari cu rame Prada, i-a trimis la Oxford, Harvard si alte fabrici de diplome sclifosite, i-a bagat in Parlament, in ministere, in servicii, in institutele de sondare a opiniei, in biserici, in ong-uri, in “intelighentie”, in Piata Universitatii, in companiile de stat, in companiile private, in firmele care au contracte cu companiile de stat, si, in principiu, cam peste tot. Probabil ca exista mari sanse sa ii gasim si la chioscul din coltul blocului. Securitatea “reformata”, spilcuita, inteligenta, poliglota, culta in cap, iubitoare de raliuri si sejururi luxoase, sau securitatea grobiana, cu burta greu strinsa in sacou cromat, cu ceafa transpirata si iubitoare de manele, securitatea rasata, cu papion si abonament la biblioteca, securitatea tinara si plina de promisiuni de mai bine pentru tarisoara. Securitatea este ca aerul pe care il respiram. Este o mentalitate, un mod de viata, un mod de a conduce o tara, de a face averi si de a intinde tentaculele puterii peste tot.

    Este minciuna care ni se serveste in fiecare zi sub denumirea de “realitate” si pe care o inghitim cu pofta, si speranta ca, anul asta, la alegerile astea, de data asta, vom trage lozul cu noroc si vom primi mai multa faina si biscuiti mai fragezi la coada pentru “ajutoare”.

    Follow the money, zice o vorba desteapta care te invata cum sa afli, intotdeauna, resortul oricarei actiuni si intimplari din viata care, se vede treaba, bate filmul.

    Recomandabila ar fi o vorba si mai inteleapta: RUN!

    Din Romanica scapa cine poate.

  • De acord, MRU trebuie judecat pentru ceea ce face de acum incolo si pare a avea toate inzestrarile necesare, inclusiv diplomatia si informatia, ceea ce nu e chiar de colo daca trebuie sa te misti in mediul politic de la Bucuresti. Ma gandesc, insa, ca in plasa toxica a urzelilor presedintelui -- care nu va ceda din puterea executiva pe care si-a auto-acordat-o (si pentru a nu a avea nicio indoiala ca asa va fi e suficient sa ne uitam la pachetul de ministrii livrat PM-ului), MRU ar putea sa para un fel de albatros baudelairian. Zau asa, si Boc a venit la Palatul Victoria nu doar mai simpatic si mai tinerel, ci cu renume de constitutionalist si de adept al bicameralismului, pentru a parasi palatul ca “unicameralist” si promotor al unui nr. record de drafturi neconstitutionale. Asta asa, la prima vedere doar, fara sa intram in toate detaliile metamorfozei suferite de dl. Boc sub efectul… “razelor gamma”.

  • D-le Dorin Tudoran,

    De acord, MRU trebuie judecat pentru ceea ce face de acum incolo si pare a avea toate inzestrarile necesare, inclusiv diplomatia si informatia, ceea ce nu e chiar de colo daca trebuie sa te misti in mediul politic de la Bucuresti. Ma gandesc, insa, ca in plasa toxica a urzelilor presedintelui -- care nu va ceda din puterea executiva pe care si-a auto-acordat-o (si pentru a nu a avea nicio indoiala ca asa va fi e suficient sa ne uitam la pachetul de ministri livrat PM-ului), MRU ar putea sa para un fel de albatros baudelairian. Zau asa, si Boc a venit la Palatul Victoria nu doar mai simpatic si mai tinerel, ci cu renume de constitutionalist si de adept al bicameralismului, pentru a parasi palatul ca “unicameralist” si promotor al unui nr. record de drafturi neconstitutionale. Asta asa, la prima vedere doar, fara sa intram in toate detaliile metamorfozei suferite de dl. Boc sub efectul… “razelor gamma”.

  • neamtu tiganu

    Ce faceti bre, in noaptea asta nu se da vodca si icre? M-am sculat extra devreme.
    P.S Prima miscare a noului prim min mi se pare penibila si neserioasa, a incepe sa promita mariri de salarii… e invatata din balconu ceuasist. Nu mai spun ca vorbeste chiar de un program guvernamental, cind draq l-au facut? Nu am incredere in lucrurile facute pe genunchi.
    Vom trai si vom vedea

  • Costache

    Lucruri care trebuie discutate, chiar daca suntem euro-atlantici (desi nu chiar ca Bercea Mondialu, omul presedintelui modernizator):
    http://mirceaplaton.com/html/articole_crupierul.html

  • Lui MRU, fiind primul prim ministru moldovean, ii acord o sansa in plus fata de cele pe care le are. Cind scoti seful spionajului in frunte, fie disperarea, fie tupeul te indeamna la asa ceva. Sa vedem ce va fi. Oricum CCR va valida acest guver si va trece peste contestatia USL-ul, echipa gata si ea de partaj, ca mariajul oricum fusese un compromis -- daca nu cumva validarea era deja asigurata de pe vremea cind presedintele avea guvernul sub manseta cu care-i stergea nasul micutului dar inimosului fost premier.

  • @) Dorin Tudoran, No Name, Sierra

    Cum nu vreau sa fiu pesimist peste poate, as vrea sa fiu de acord, mai degraba cu DT, insa mai mult din afirmatiile/informatiile din interventiile semnate NN si S, ma cam trag de mineca. Am observat si eu un anume tip antropologic -- nu doar de costumatie si tunsoare -- care-mi evoca un fel de aliens sau de noua rasa, cu fata mai degraba tinereasca, indiferent de virsta, tunsoare scurta, tupeu, evolutie sociala rapida. Habar n-am cit e mina Secu aici si cit e vorba despre o selectie mai alg, pentru ca am vazut tipul acesta si in alte parti decit in Ro. Pina si negociatorul FMI mi se pare ca aduce cu aceasta noua “rasa”! Am de gind sa iau fenomenul, ca sa spun asa, sub observatie.

  • @) All

    In rindul cinci de jos, “selectie mai larga”, desigur!

  • InimaRea

    D-le Tudoran, va rog sa ma gazduiti dv dat fiind ca -- dracu’ stie de ce! -- n-am acces la celelalte bloguri prietenoase. Stiu c-ar trebui sa am si eu un blog -- ca tot omul -- dar nu am, si pe mine ma surprinde asta (vorba lui Magureanu, despre motivele care l-au determinat sa-si publice dosarul de la Secu).
    Vin, azi, cu o candida-trebare: I se pare -- cuiva, oricui -- ca MRU ar fi un revolutionar? Fie si-n genul terorist Che Guevarra daca nu in cel vizionar
    Mandela?
    De nu i se pare nimanui, de unde-atita speranta in beneficul sau aport la istoria romanilor?
    Pentru cazul celalalt -- ca i s-ar putea parea cuiva -- tratament separat.
    Stiu, nevoia de iluzie, din indelungata practica a superstitiei ca intelectual rafinat e din specia salvatoare. Unde functioneaza fiorul mistic unind intelectualii rafinat turnati in ceara moale a relativismului ca filosofie de viata, cu adoratorii de intelectuali vazuti hieratic -- fiinte superioare, plutind in norii adevaratei cunoasteri. De unde, fiinta perfecta, Androginul: intelectual rafinat turnat in bronz. Sau varianta in care fiecare dintre noi e Pygmalion, pregatit de intilnirea cu Galateea la care toata viata rivneste.
    Cind si cind, se-nsufleteste bronzul, minunea coboara printre noi, o pipaim si vestim: Este! A venit!
    Dar Minunea ce-o fi gindind, odata ajunsa printre noi?
    Zicem ca nu-i inginer Minunea, ci umanist -- avansat cunoscator al istoriei lumii, oamenilor si lucrurilor. Ca nu-i cinic -- doar sceptic; nicidecum -- dar nicidecum -- optimist. La un asemenea nivel al sperantei, optimismul nu-si are locul. Adica, e speranta ca si Viata va respecta graficul de lucru, ca n-or aparea aberante intimplari (boli individuale ori molime, nenorociri -- ce mai!) Dar speranta intr-o viata mai buna pentru toti -- ori pentru cit mai multi, macar -- asta nu. N-are rost. Omul e copilul faptelor sale (Unamuno, despre Don Quijote). Fiecare dintre voi are sansa de a fi Minunea -- nu doar de a o vedea si a i se-nchina fericit. Nici o minune nu e posibila fara ca domeniul Minunii sa fie in expansiune, ca tot mai multi sa poate-nfaptui minunea. Ceea ce e posibil cind (aproape) toti asteapta Minunea, se cheama miracol -- cometa sperantei care te asfixiaza cu coada dupa ce ti-a luat mintile cu splendida-i stralucire.
    Despre destin individual vorbim, bieti exaltati, nu despre unul colectiv. Am ales a-mi implini destinul, nu a-l lasa la voia miracolului -- capricios, daca nu stiati.
    Ok, e posibil sa iasa ceva bun si pentru voi. Dar e prea devreme sa ne si gindim la asta fiindca nu sint la zenit -- cum va-nchipuiti, aiuritilor! Sint in punctul de-nceput al celei mai periculoase traiectorii din intreaga mea viata. E ascensiune si e pindita de mortale pericole -- numai Jupiter Tonans de-ar fi, si-ar fi prea destul. Dar mai sint sicofantii -- la ei nu v-ati gindit? Muzicantii, ambulantii -- partea de lume care nu crede-n minuni, lacrimi, prostii. Care miriie, nu musca atit timp cit sint protejatul Lui. Dupa cum Il stiti, nu va cinta cocosul de 3 ori si va mirii si el. Acum a-nceput greul, atunci va-ncepe al dracu’ de greu’! Cu ce ziceti ca m-ati putea juta? C-un oftat -- asa credeam si eu.
    Ei, pina chiar s-o-ntimpla Minunea, si eu pe voi -- tot asa. Sans rancune, Cest la vie toujours parchiva, stiti voi -- cind dati cu caciula de pamint: In paste pe ‘ma-sa de viata!

  • AVP

    WOW… oops. Scosesi la iveala din textu meu doar chestiutzele cu dedesubturi potential confruntationale -- desi io glumeam tale quale -- si absolut niciun firicel de morala educationala pt no name-ii astia ce par convinsi ca vor accesa viitoru non-securist din poala eonului colectivist -- vezi revendicarile batalionului occupyst -, nuşist or felixist. Insa n-as vrea sa insist si sa ma faci dreaq si megaloman criptobasist 🙂

    Pe maine.

    PS : Spui ca ale MBadea si MGadea nu fac ce le cere patronu lor, pai cum dreaq, ca si cum n-ai sti ce le cerea SOV alor sai, cand folosea irealitatea pe post de prepeleac. Dar in fine, admit ca vrei sa fii impartial ca tot romanu si ca, mai ales tu, ai dreptu sa fii. Pe bune, si io incerc sa fiu asa -- si chiar c-as avea mult mai mult interes, din moment ce absolut niciun interes nu-mi poarta niciun fes, in spe -, insa nu-mi reuseste, bre 🙁

  • Shadow

    @AVP-ica

    consider ca gluma matale este nickname-ul meu si al neamtului in “selecta” lista propusa. Ar fi fost si mai buna gluma daca te alaturai si matale. Dar probabil erai prea obosit sau tanti steli si adrian vd nu agreau asemenea “glume” :-p

  • @Liviu Antonesei and All

    Da, da, exact! -- “fenotipul” agentului Smith (din Matrix), oamenii “sistemului”. Numitorul lor comun pare a fi o mare raceala afectiva, o incapacitate empatica parca direct proportionala cu eficienta lor in slujba sistemului, (whatever it could be). Un fel de noua supra-rasa cu care ti-e imposibil si tie sa mai rezonezi emotional, sa te identifici.

  • sierra

    @Liviu Antonesei

    Pai, despre asta este vorba, despre o noua rasa. Despre omul nou. Omul cliseu, care are costumul potrivit, ideile potrivite, relatiile potrivite, stapanii potriviti. Dar mai presus de toate, are un instinct formidabil, simte, adulmeca mirosul banilor si al puterii.

    Nu stiu daca ati cunoscut vreodata niste tineri corporatisti. Vorbesc de nivelele de sus. Sunt superficiali, amorali, dispusi sa execute orice ordin fara sa-l gandeasca. Mie-mi amintesc de Adolf Eichmann, Hannah Arendt si Raportul ei asupra banalitatii raului. Oamenii astia nu mai au autonomie morala, nu mai stiu sa gandeasca, sa puna intrebari. Ei stiu doar sa se supuna, sa execute.

    Fireste ca in Romania mutantii astia s-au altoit pe trunchiul zdravan al Securitatii, ca doar nu eu sau dvs controlam fluxurile de bani si putere. Stiti, de exemplu, ca de ieri gigantul Monsanto este in guvernul Romaniei, prin persoana onorabilului Stelian Fuia? Mai adaugati Gold Corporation, Chevron si lucrurile pe care le-au facut aceste companii in lumea larga si apoi mai vorbim despre optimismul dvs. 🙁

  • D-lor,
    eu vad altceva, de dimineata si chiar si acum, la televizor: vad un prim-ministru “instalator”! Un prim-ministru care-i duce de mina pe noii ministri, fiecare la ministerul lui (ca si cum n-ar fi, majoritatea, fosti functionari in acele ministere, chiar secretari de stat) in vreme ce in tara sunt judete paralizate de ger, de zapada si, mai ales de incompetenta si prostie criminale (cu 57 de morti pina acum!). Mai vad dind deja pe dinafara aceeasi aroganta si dispret, ca a celor pe care tocmai ii inlocuieste. Mai vad, in simultaneitatea aceasta de imagini, de strigate de disperare si declaratii sfidatoare, de case acoperite cu zapada si nepasare si buchete de zeci de trandafiri, de oameni care nu au curent, apa, caldura, alimente si medicamente de o saptamina si chefuri “de despartire”, peste care pluteste protector imaginea de “cavaler danubian” a noului prim-ministru prologul unor evenimente care vor intrece orice previziune “politicoasa”.
    Dorin amintise, ieri sau alaltaieri, de titlul cartii lui Marin Preda “Viata ca o prada”. Cred ca, acum, trebuie sa vorbim de “Romania ca o prada”, data fara nici o aparare unei haite de carnasieri feroci, bine antrenati si nemilosi.

  • Shadow

    @Dle Gogea
    cata dreptate aveti. Mai citesc ca noul prim ministru se va deplasa “personal” in zonele calamitate cand la “mintea cocosului” primul lucru care trebuia facut era sa demita prefectii care sustin si azi ca “situatia e sub control” in timp ce autoritatile locale cer ajutor deja de 5-6 zile.
    Ce Dumnezeu sa faca un prim ministru in zona calamitata cand in realitate era suficient sa faca sa functioneze institutiile statului? Sa faca “imagine” ca altceva nu-l vad sa faca. Nici macar la nivelul lui boc sa dea la “lopata”.
    Au inceput cu stangul cei din actualul guvern…. E bine ca aduc trandafiri “fostilor” ministri in numar egal cu numarul de luni in care “ex ministrii” au ocupat postul.
    Romania ca o prada. Sau “Romania ireala”. Suntem in plin kafka.

  • @) Sierra, No Name

    Da, e un fel de noua rasa, iar trimiterea la agentul Smith mi se pare pertinenta.

  • @) Vasile Gogea, Shadow

    Domnilor, noua rasa ca noua rasa, dar unele din obiceiurile lui Tatuca, vizitele la “obiective” si in zone calamitate, au ramas batute in cuie, pare-se pe eternitate! Dl Iliescu adora intilnirile cu “oamenii muncii de la orase si sate”, cind am avut pravalire de deal la Pircovaci (eram prim-secretar de tip nou la judet), m-am trezit cu dl Ciorbea si jumatate din guvern peste mine, dl Basescu a vizitat podul darimat de inundatii mai ceva decit o circiuma, acum, aflu, o ia si TRU in vizite. Si, da, daca era ceva de facut era demiterea prefectilor cretini si trimiterea armatei cu tancuri dotate cu pluguri de zapada, restul e… imagine!

  • Dorin Tudoran

    @Liviu Antonesei

    You mean MRU not TRUbadurul

  • @) Dorin Tudoran

    Corect, dar nu-mi dau seama care este sursa lapsusului! Poate pentru ca, in ultima vreme, am folosit mai des sigla celuilalt…

  • sierra

    Nu cred ca doar comunistii viziteaza zonele calamitate 🙂 Eu am vazut-o pe regina Marii Britanii, dimpreuna cu alti membri ai familie regale, facand astfel de vizite de cate ori este nevoie.

    Eu zic sa-l lasam sa se duca. Daca e adevarat ca prostia omoara Romania (pe alocuri e adevarat), lasati-l sa se duca si sa-si ia si inteligenta intergalactica la el. Sa vedeti ce solutii creative, inteligente ne va propune GRU, pardon MRU. Cu o vizita rezolva toata tara.

    A fost intrebat de ziaristi cum comenteaza situatia din tara. In cele din urma a glasuit: ” Eu nu comentez, eu muncesc.” Eu cred ca o sa ajungem sa-l regretam pe Boc.

  • Radu Calin Cristea

    E bine ca reamintesti textul scris de tine in 2005. Asta era starea de spirit a lumii normale care traise sub “despotismul luminat” al lui Adrian Nastase. Imi amintesc o intilnire de pomina a lui Nastase et comp. la Snagov, parca prin 2002, cind se daduse un soi de ucaz ca Basescu si PD pur si simplu sa fie eliminati din administratia publica locala. Ucazul a fost repede sters de pe site-ul PDSR. Era firesc ca dupa atita intuneric Basescu sa apara ca un crapat de ziua. La fel ca tine gindeam multi, inclusiv cei care, prieteni de-o viata cu noi, s-au inrolat imediat in trupele de pretorieni ai lui Basescu. Si acolo sunt si astazi. Il lauda in termeni care, tradusi in limba de lemn ceausista, se regaseau inainte de ’89 in osanalele aduse regimului comunist si conducatorului iubit. Altii au adoptat o morobolanta tehnica a omisiunii. Restul -- cel mai grav -- tac. Se fac ca ploua. In batalia dura ce a urmat dupa Administratia Constantinescu, Basescu a fost razboinicul bun. A uitat repede cine l-a ajutat sa cistige. Imi amintesc ca tot in 2005 eram alaturi de un foarte cunoscut jurnalist, mai virstnic decit mine, Directorul unui influent cotidian care facuse o opozitie aspra si riscanta la Nastase. A primit un telefon. Dialoga prieteneste cu cineva intr-un limbaj truculent evident impartasit de interlocutor. Dupa ce a inchis mi-a spus: “Auzi domne, Basescu nu numai ca mi-a comandat doua pagini in ziarul meu, dar mi-a indicat si persoana care sa-i ia interviul”. Doi-trei ani mai tirziu ziaristul respectiv avea sa fie trimis de Basescu in boxa “mogulilor”. Basescu s-a schimbat enorm si dificultatea lui a fost ca n-a avut un “om rau” ca Nastase, care sa-l puna intr-o lumina buna. Lui Basescu nu-i prieste democratia, iar RMU nu poate beneficia de o perioada de gratie pentru ca a fost, din ungherele SIE, unul din partasii degradarii calitatii democratiei romanesti. Sa fim seriosi, e acelasi Boc cu alta palarie. I s-a citit un guvern pe care si l-a asumat militareste si l-a decretat ca excelent. Ne spune despre Cristian Diaconescu ca este “exceptional”. S-o fi referit la vreo ridicare in grad sau ne de naivi. Generalul Izmana Oprea i-a dat cu flit, iar RMU a apreciat discutia ca foarte “constructiva”. Impreuna cu Basescu nu se poate face democratie. Ceea ce nu inseamna ca, o vreme, RMU nu va face democratie, dar va fi democratia lui Basescu. Deocamdata, Premierul s-a comportat ca sef al SIE. Nu ma astept sa treaca in civil.

  • mihai rogobete

    Lapsusul provine din l’absurdus.

  • “Biografiile factorilor de decizie trebuie cunoscute în detaliu”, e o părere exprimată în 2006 de însuşi Mihai Răzvan Ungureanu. De fapt, faptele trecute ale oamenilor sînt cel mai bun indicator existent pentru faptele lor viitoare.
    În ceea ce priveşte MRU, n-a ascuns că a fost membru supleant al CC al UTC, dar a adăugat: “ca obligaţie acest lucru nu presupunea nimic”. E vorba doar de rezultate bune la învăţătură.
    Îmi pun şi eu întrebarea: ţinerea de cuvîntări despre “înflăcăratele îndemnuri adresate tinerei generaţii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu” nu se făcea din obligaţie ci din convingeri sincere?
    http://mariusmioc.wordpress.com/2012/02/10/mihai-razvan-ungureanu-inflacaratele-indemnuri-adresate-tinerei-generatii-de-catre-tovarasul-nicolae-ceausescu-in-deschiderea-lucrarilor-forumului-nostru-pun-si-in-fata-noastra-a-elevilor-utecisti/

  • @) Radu Calin Cristea

    Vad ca esti chiar mai pesimist decit mine… Poate gaseste cineva argumente sa ne mai ridice moralul!

  • @) Sierra

    Majestatea Sa Regina nu are functii executive, ci simbolice, una din putinele sale obligatii fiind aceea de a-si manifesta compasiunea fata de poporul indurerat. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa chiuleasca de la slujba pentru a face asemenea vizite.

  • oblivion

    Nu va impartasesc deloc increderea/optimismul (??) domnule Tudoran…NICICAND/NICIODATA nu pot aveaincredere in cineva ce vine din structura serviciilor secrete, oricat de poliglot ar fi (si mai poliglot, cel mai poliglot) …
    Faceti o paralele va rog: The average Joe ar fi linistit stiindu-se condus azi de cel care a fost seful CIA pana ieri? Ma indoiesc, sau mai degraba nu ma indoiesc ca NU…
    Da, cei care stau la masa Puterii trebuie sa aiba inceredere in serviciile secrete (Puterea lor se sprijina pe acestea), cei fara Putere nu, si eu aleg sa fiu de partea celor fara putere, asa, din principiu….

    V-as atrage atentia si asupra faptului ca uriasa masina de propaganda basista il prezinta, in cheie schizoida as zice, pe Ungureanu drept: “un tanar unversitar din Iasi”, “absolvent de Oxford”, “un diplomat ales de Traian Basescu”, uitand sa aminteasca un amanunt esential (sic!) -unde a lucrat domnul Ungureanu in ultimii cinci ani

    PS: Daca eu nu v-am convins (si nu am trufia ca as putea sa va conving de ceva… nici nu intentionez, sper doar sa va convingenti singur-cat mai repede) aruncati o privire pe blogul doamnei Zoe Petre, dureaza doar o clipa:
    http://wwwzoepetre.blogspot.com/2012/02/lifting.html

  • sierra

    Asta-i o intrebare la care ar merita sa ne gandim mai mult: s-a schimbat Traian Basescu? Eu as aduce un argument logic impotriva schimbarii: au fost oameni care au atras atentia asupra lui inca din 2004. Mugur Ciuvica n-a votat la prezidentialele din 2004, nu pentru ca nu-l voia plecat pe Nastase cu PSD cu tot, ci pentru ca-l cunostea pe Basescu la fel de bine ca pe Nastase. A stat acasa pentru ca nu avea pe cine sa voteze. In 2005 Octavian Paler “facea spume la gura criticandu-l pe Basescu” ( nu sunt vorbele mele, sunt ale lui Liiceanu).
    Si daca Basescu nu s-a schimbat, de ce multi au vazut in el ceea ce nu a fost, de fapt, niciodata?

  • sierra

    @Liviu Antonesei

    Aveti mare dreptate in privinta sensului vizitelor reginei. Brown sau Cameron se duc foarte rar, dar se duc si ei (Brown a fost foarte prezent in timpul inundatiilor din 2007 si 2009), iar scopul vizitelor este acelasi ca in cazul reginei: sa incurajeze oamenii si sa dea un mesaj de solidaritate de la cel mai inalt nivel. Asta este marea diferenta dintre vizitele lor si ale ‘tatucilor” nostri, ei nu se duc sa dea “indicatii pretioase”, ci sa spuna “ne pasa si suntem alaturi de voi”.

  • unicornu

    A iesit MRU la zapada. Si a scos autoritar o perla: ca oamenii stau frumos in case la caldurica si nu ii ajuta pe militari la deszapezire. Si daca se holba o clipa la tv vedea ca spune tampenii. Dar cum trebuie sa intre in rol, precum Putin dupa Elţin, palavrageste. Pe model Boc. Altoit cu Basescu.
    O sa-l regretam pe Boc ? Ca altceva nu pot sa ofere actualii.

  • @) Sierra

    Asa ma gindeam si eu…

  • AVP

    Ultimele stiri : dupa ce au auzit ca taranii romani din Vrancea se plang ca nu mai pot trai in tara lor din cauza zapezilor de altadata, care de altfel nu vin decat o data la 50 de ani si nici atunci iarna toata, taranii din Sahel au declarat ca sunt de acord sa faca schimb cu nefelixitii din Romanica frigorifica, fiind gata sa le cedeze tara lor mare si desertica, unde nu doar taranii nostri sa poata sta vesnic la caldurica apocaliptica si-o tuica mica, fiarta chiar si daca n-ai gaz la lampica, dar si felixitele lor animale, de la boi la bibilica, sa stea cu burta la soare, adica (press AVP ca sa vezi un foto despre fericirea sahelica… oops). Drept bonus, au zis ca ni-l primesc si pe Base acolo, plus ca ni-l vor trimite inapoi, din Congo, pe Bombo… oops. Iata o afacere pe cinste pt un bobor plin de minte & fierbinte, n-asa…?

  • @AVP (# 38 si nu numai)

    Nu va suparati dar, in afara unor glumite obosite si ultra-cliseizate (care presupun ca nu va mai amuza nici pe dvs.) si in afara unor cuvinte mai mult sau mai putin “telescopate”, aveti VREODATA ceva de comentat on topic?

  • cinic

    Shadow, ce zic prefectii chiar e adevarat,situatia e sub control,in sensul ca au controlat citi murira, cit sint pe punctul sa dea ortu’ etc!
    Se lucreaza organizat, ce naiba,nemtzeste chiar>:)
    MRU ii facu si puturosi pe..viitorii morti 😀

  • Daca_nu_nu
  • Dorin Tudoran

    @Daca_nu_nu

    Excelenta.

  • @ Daca_nu_nu si @ Dorin Tudoran

    Problema unor intelighentzi romani e ca accepta sa puna umarul la proiectarea pe peretii “pesterii” a unor umbre… cent fois plus ombre que l’ombre. Drama lor e ca fac asta pana cand ei insisi pierd cotactul cu lumea reala care, intre timp, se schimba intr-atat incat nu mai seamana deloc cu lumea pe care au lasat-o la intrarea benevola (si lucrativa?) in pestera.

  • Si, apropo de postarea mea anterioara, de vazut si ultimul editorial al d-lui Andrei Plesu din “Dilema veche”, reprezentativ pentru malentendu-urile si cacofoniile prezente in “dialogul” dintre “elitarii de buna calitate” si “pegra”. Reprosul care li se face intelctualilor publici nu este acela ca s-au implicat prea mult, ci ca s-au implicat gresit. Lor li se reproseaza ca l-au pupat (unde au vrut domniile lor) pe Platon si au intors, complet, spatele Adevarului.

  • Dorin Tudoran

    @No Name

    Eaxact asta spun si eu de ani de zile: optiunile politice — atata timp cat exclud extremele — sunt cu toate onorabile. Ce devine nu tocmai onorabil este sa sustii in mod neconditionat, iar apoi sa inchizi ochii la orice derapaj, doar fiindca ti se asigura tot felul de avantaje; vazute si nevazute

  • @no name
    pai lucrativul e cheia 😉

    Altminteri, zic şi eu ceva în primitoarea poiană a d-lui Tudoran:
    http://muscelu.blogspot.com/2012/02/ai-nostri-ca-brazii.html

  • @Georgescu Octavian

    Asa cred si eu, dar unii tin cu tot diandinsul sa ne convinga ca pupa fara preget un anumit obraz din pur idealism ori pentru binele public si, mai ales, fiindca celalat obraz (al Opozitiei) ar fi, chipurile, si mai putin “pupabil”. Apoi, tot ei se plang ca au pupat atata pe daiboj… Ceea ce uita ei e ca pupatul Puterii nu-i inscris in fisa postului de cetatean.

  • @no name (nu înţeleg de ce nu vă daţi numele)

    Credibilitatea e primordială. Făţarnicii se pot înfrupta şi pot continua cu “platonisme”, teorii, doctorate şi tratate, sau cu chestii simpatice, foarte pragmatice, uneori chiar cu un anume talent. În mod firesc, credibilitatea anevoie şi-o pot recâştiga. Pur şi simplu, odată furluat, nu-ţi mai vine să-l crezi. Dar la noi se poate trece de la una la ailaltă după cum bate vântul -- pentru că există suficient public care să-i aprecieze pe aceşti descurcăreţi. Pentru că, se pare, încă n-avem destui alţi “seducători” pe ecrane.

    Nu ne place “politeţea demonstraţiei”… e prea “rece”. Aşa se face că, e.g., Dinescu joacă încă din 89 rolul poetului revoluţionar dar şi chefliu (în cheia simbolică a “batalului umplut cu prepeliţe”, izmeninidu-se că e “corijent la cele sfinte” şi că are “corajul” să “fluiere în biserică”), oricum sincer (chiar şi când o regretă pe Elena Udrea ca ministră); Pleşu a trecut prin toate combinaţiile politice şi îşi menţine statutul de, “nici aşa, nici altminteri”, oracol… ca să pomenesc numai doi grei, pântecoşi nevoe mare. Ş-aşa se va tot învârti societatea în jurul lor până s-a închega ceva mai serios. Cel mai mare merit al lui Băsescu & co ar fi să aspire cât mai mulţi cu “înclinaţii”, dar şi “revoluţionari” (acestora le-ar lua obiectul glojgăielii, teatrului ieftin din mass-media) şi să înteţească învârteala până la vertij -- un comentariu interesant la o declaraţie idealistă a lui MRU într-o eminisiune de Iosif Sava era: “Capătă o funcţie în stat şi atunci te vei cunoaşte mai bine” -- pentru ca apoi să îi ia cu dânsul ghem de la putere. Ghem over. Gândul ăsta e cel care m-a făcut să suport mai uşor realegerea lui Băsescu în 2009. Numai că, până la acest ipotetic “ghem over”, mor oameni şi România e din ce în ce mai “drogată” şi, parcă, mai apatică. Totuşi trebuie să sperăm. Recenta Piaţă a Universităţii, cu toată amestecătura, eventual, regizarea ei, cu toată lipsa marilor “revoluţionari”, actori, politicieni etc, Are ceva Viu. Cred că trebuie să ne facem curaj şi să ne canalizăm energia în jurul celor cărora le-a mai rămas ceva credibilitate. Cu atenţie, discernământ şi nuanţe. Să fim noi înşine credibili prin fapte -- aici cred că e o miză corectă.

  • Cred ca aveti dreptate si ca Băsescu a si reusit, de fapt, ” să aspire cât mai mulţi cu “înclinaţii”, dar şi “revoluţionari” (…) şi să înteţească învârteala până la vertij”.
    Eu deja chiar simt un fel de vertij.

  • Scuze pentru omisiune. Postarea de mai sus ii era adresata d-lui Georgescu Octavian, in raspuns la #47, (ceea ce cred ca era oricum evident).

Next post:

Previous post:

WP Admin