≡ Menu

Braziliada: Albert Camus vs. Walter Ulbricht și Jacques Derrida vs. Erich Honecker

ROMANIA-FINAL-500x388

De ziua mea, m-a pus dracu să aleg tocmai Porto Alegre. Așa că am putut vedea una dintre cele mai nedrepte eliminări ale acestui turneu final al Campionatului Mondial de fotbal.

Pentru 90 de minute, stilistic vorbind, Algeria vs. Germania a fost un fel de Albert Camus vs. Walter Ulbricht. Algerienii au fost câteva clase peste nemți.

Pentru 90 de minute, tehnic vorbind, Algeria vs. Germania a fost un fel de Jacques Derrida vs. Erich Honecker. În timp ce algerienii păreau o Brazilie în zilele ei bune, nemții păreau un Tajikistan în zi mediocră.

Pentru 90 de minute, Germania a avut cel mai bun jucător în Manuel Neuer, care a cumulat rolurile de portar și libero – măturător. Ca portar, a fost la nivelul legendarului Dino Zoff. Ca libero, mi-a reamintit de inegalabilul Armando Picchi.

Pentru 90 de minute, arbitrul de centru a fluierat tot ce a fost corect de flueierat împotriva Algeriei, plus câteva iluzii optice. Împotriva Germaniei a fluierat cu mai multă milă.

După 45 de minute, grație și individualismului exacerbat al unora dintre jucătorii ei, în loc să plece la vestiare cu un 3-1 sau un 4-2, Algeria s-a mulțumit cu un 0-0. După 90 de minute, fizic, algerienii erau în derivă.

În prelungiri, Schürrle a marcat dintr-un luft ratat. Lufthansa îi poate oferi o rentă viageră. În acel moment, algerienii erau terminați. Golul figurantului Ozil nu a mai contat, chiar dacă algerienii au găsit puterea să dea golul de onoare.

A doua zi dimineață, l-am văzut pe Michael Ballack, fostul mare mijlocaș al Germaniei, spunând lucruri de bun simț: Algeria a jucat minunat, Germania a jucat slab, dar, uneori, fotbalul nu se mai joacă 90 de minute, ci 120 de minute. Cât despre noroc – el nu strică niciodată. Și sfântul loc comun, pe care-l uită mulți – fotbalul se joacă pe goluri.

La Porto Alegre, pentru algerieni înfrângerea a fost cu atât mai amară cu cât speraseră să-și ia revanșa măcar pentru 1982, când un blat istoric între Austria și Germania a scos Algeria din cursă. Atunci, FIFA s-a făcut că nu vede. FIFA are și azi probleme cu ochii.

La Porto Alegre, Germania și-a consolidat un statut legendar – joc mediocru, victorie strălucită.

Cum, până în acest moment, și gazdele se dovedesc cititoare de filozofie fotbaslistică germană, ar fi de mirare ca amândouă echiple – Brazilia și Germania – să vadă trofeul plecând tocmai cu o echipă care a jucat bine și a câștigat frumos.

Așa ceva ar constitui o lovitură năpraznică doar pentru FIFA – microbiștii,  oricât de părtinitori ar fi ei, ar fi mai puțin afectați.CABINETUL-UDREA-copy-500x388

Argentina este o colecție de jucători onorabili, un jucător extraordinar, Di Maria, plus un jucător genial, Messi, colecție care se află în căutarea unei echipe. Cine crede că Messi nu e cât a fost Maradona să se gândească lângă cine juca Maradona și pe cine trage azi Messi după el.

Ca jucător, Alejandro Sabella zis “Pachorra” (“încetinelul”) n-a fost fost, nici pe departe, în aceeași ligă cu Daniel Passarella. Ca antrenor, este la aceeași distanță de Passarella sau Carlos Bilardo. Un exemplu – azi, Higuain este un jucător de cel mult o repriză. Să-l ții în teren 90 de minute, câteva meciuri la rând, este să-i descarci bateriile pe o lună. Începând să-i placă gustul dezastrului, doar Barcelonei i-ar putea trece prin cap să investească enorm în tânărul pensionar al Realului.

Apărarea Elveției nu a fost șvaițerul la care visa Sabella. Singura gaură a fost făcută de geniul șoricelului Lionel. Dacă în meciul următor restul trupei va aștepta din nou un asemenea miracol, e foarte posibil ca Argentina să vadă finala la televizor.

Pe hârtie, Elveția arată asemeni unei condeferații de bănci offshore – Shakiri, Senderos, Buerki, Djourou, Behrami, Mehmmedi, Kasami sau Granit Xhaka – dar pe teren arată ca o mare echipă națională.  Shakiri este un jucător formidabil, iar antrenorul Otmmar Hitzfeld are o carieră la care “Pachorra” nu poate să viseze.

 06.09

Supraviețuind grupei în care și-au rupt gâtul Ronaldo, Pepe & Com, americanii neamțului Jürgen Klinsmann au jucat peste valoarea lor reală. Deși portarul Tim Howard a prins o zi fenomenală, ducând echipa în prelungiri, șubrezenia tehnică a coechipierilor săi a închis nu a putut deschide poarta spre sferturile de finală.

Superiorității tehnico-tactice a unor Hazard, Kompany, Fellaini și Lukaku – americanii i-au opus o exemplară dăruire în joc. Mai mult, în minutul 92, Chris Wondolowsky putea să arunce în doliu tot ce suflă între Antwerp și Athus și între Tournai și Veviers,  numai că, de la 6 metri, perpendicular pe poartă, Chris a trimis mingea cu latul pe lângă poartă, amintindu-mi de “rafinamentul” tehnic al lui Bumbescu. Numai că Bumbescu era fundaș, nu vârf de atac.

Cei care invocă “neșansa” din minutul 92 ar trebui, mai degrabă, să se gândească că, fără prestația fenomenală a lui Howard, nu ar mai fi existat minutul 92 – în minutul 90 ar fi fost deja 6-0 sau 7-0 în favoarea belgienilor. Să nu uităm – Chris Wondolowsky joacă la San Jose Earthquakes nu la Chelsea. Jose Altidore joacă la Sunderland, dar în Brazilia s-a accidentat cât ai zice pește și a jucat tabinet cu fizioterapiștii – degeaba.

Epuizat, cu nasul  reconstruit temporar din punți de plastic, Clint Dempsey nu a mai fost un pericol pentru adversari, ratând și el de două ori aproape la nivelul lui Wandolowsky. De data aceasta, Bradeley a jucat ceva mai bine decât a facut-o în meciurile din grupă, dar, una peste alta, seamănă cu marele Cambiasso doar la chelie. Și pe Cambiasso – poreclit “Chuchu” (“Bătrânul”) —  Sabella și-a permis să nu-l selecționeze.

Diferența între echipe ca Argentina, Germania, Brazilia, pe de-o parte, și SUA, pe de altă parte, nu este dată atât de ce jucători poți selecționa, cât de ce jucători îți poți permite să nu selecționezi.

Klinsmann a avut curajul de a înfrunta mânia populară și criticile multor specialiști, lăsând acasă cel mai bun produs de până acum al fotbalului american – Landon Donovan. După ce va fi lăudat pentru că echipa sa a ieșit cu capul sus din cursă, Klinsmann va fi luat la bărbierit – de ce nu l-a luat pe Donovan?

Numai că Jürgen Klinsmann poate da contur unei echipe naționale de fotbal, o poate ajuta să dea un maxim de randament, dar nu poate transforma o națiune de baschetbaliști într-una de fotbaliști. Dacă în Brazilia sau Argentina fotbalul este o religie, în Statele Unite “enoriașii” care se duc la baseball, baschet și fotbal american sunt mult mai numeroși decât cei care se duc la meciurile de soccer fotbalul jucat de restul lumii.

“InimăRea” spunea că e vorba, mai degrabă, de un turneu final al antrenorilor decât al jucătorilor. Dacă așa stau lucrurile, în meciul Belgia vs. Statele Unite, Marc Wilmots i-a fost net superior lui Jürgen Klinsmann. Cel dintâi a câștigat pariurile, cel de al doilea le-a pierdut – Klinsmann a pariat pe Geoff Cameron și nu pe Kyle Beckerman, pe Chris Wondolowsky nu pe  Brad Davis sau Mix Diskerud. Și a pierdut. În prelungiri, Wilmots l-a trimis în teren pe Romelu Lukaku – mișcare excelentă. Și a cîștigat.

Dacă Klinsmann ar fi fost la fel de tare, cum a fost în cazul Donova, și nu l-ar fi ținut în teren pe Bradeley, mai mult de un sfert de oră, în meciul cu Portugalia, poate că americanii nu ar fi fost egalați în ultimele 10 secunde. Ar fi avut calificarea în buzunar, Klinsmann ar fi putut odihni câțiva jucători dărâmați de efort și accidentări și poate că jucătorii săi ar fi avut ieri o șansă în plus împotriva Belgiei. Poate.

Deocamdă, este deja azi și americanii au nevoie de o generație în care să existe nu doar un talent ca Julian Green (19 ani), ci mai multe. Altfel, vor continua  să-și pună falsa întrebare – ce-ar fi fost dacă Jürgen Klinsmann îl lua pe Landon Donovan (33 de ani) în Brazilia?

Ar fi fost același lucru – We did our best, but our best wasn’t good enough.

It’s as simple as that.

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • Trec peste toate speculaţiile pre, pro şi post meciuri şi aş paria că Brazilia va pierde finala, guvernul de la Brasilia va cădea iar FMI-ul îşi va freca degetele!

  • Fără nici o ironie, fără nici o aluzie, parcă aș citi un articol din zilele bune ale lui TRU…
    O spun încercând să-mi aduc aminte de zilele bune, nu de oportunismul lui din ultimul deceniu (a trecut deja un deceniu… nici nu se mai poate numi oportunism).revenind la ce-i important, adică la fotbal, la naiba! o să ajungă în finală Belgia cu Olanda 🙁 (nu-mi place niciuna dintre ele)

  • Excelenta sinteza a acestei faze a competitiei, dar daca tot ai pomenti niste intelectuali la inceput, iti ofer un cadou. Sper sa-ti placa!

    http://existentialcomics.com/comic/35

  • baubau

    domnule,
    mi-e drag de tine ca de un frate mai mare.

  • Mihai

    Higuain joaca la Napoli, nu la Real Madrid.

  • @Mihai
    Stiu, il vad din cand in cand. Dar a ajuns la Rafa Benitez, dupa “pension area” de la Real. Face si jocuri bune, dar nu mai e jucatorul de acum 5-6 ani.

  • OntelusDG

    Încă meditez la cele două bare ale chilienilor: prima, în prelungiri, a doua, la penalty… ,,Ursitoarele”, ,,Hazard sau necesitate”…

  • Dezideriu Dudas

    @ Dorin Tudoran
    1.“ Jürgen Klinsmann poate da contur unei echipe naționale de fotbal, o poate ajuta să dea un maxim de randament, dar nu poate transforma o națiune de baschetbaliști într-una de fotbaliști.”…
    Poate incerca VARIANTA CARPATINA…, infiintind COMISIA PENTRU CONDAMNAREA CRIMELOR BASCHETBALISTILOR…
    2. “La Porto Alegre, Germania și-a consolidat un statut legendar – joc mediocru, victorie strălucită.” Va citez : “ MARI CUVINTE ! “ Oricand, bune la export !
    3. La toti fobalistii am inteles, care, unde…N-am inteles la “inimarea” unde joaca…”Nu l-am vazut pe partea mea”…De citit, il mai citesc…E drept, are meritul ca “a dat drumul” la… “indreptatirea” gazdei de a vorbi in sfarsit si despre fotbal…FOTBALITURI VA SALUTANT ! Macar sa citim meciurile din grupe…, ocupati fiind cu “meseria de romani”…

    @ Vasile Gogea # 1
    De fapt, la Radio Erevan se va relata :
    Brazilia va cadea iar
    Guvernul de la Brasilia isi va freca degetele ( “BRICS-uite” deja )
    FMI-ul va pierde finala ( datorita Comisiei de la Venetia… )
    TRAIASCA LUPTA PENTRU DATI-NE PACE !

    @ Liviu Antonesei # 3
    Eram sigur ca nu gresesc. Daca Piti o baga pe tinichigeroasa aia de Vica la meciul Romania – Grecia, o furau “filozofii” de nu se vedeau…M-am dus insa ca prostu’ la “peluza filozofilor” pe care nu-i baga nimeni in seama…Daca totusi se-aude vreunul vreodata, imediat incep vuvuzelele…

    Adaug ultima cimilitura a lui Nea’MITICA NATIONALU’ ( fost “la Brutarie “ ) : NU MAI URMARITI FOTBALISTII ! URMARITI FOTBALUL ! ( Din Noul Cod Penal Fotbalistic, aparat de “BRUTARIA DE LA VENETIA “ )

    Stimate Domnule Tudoran, sper ca pe 29 noiembrie 2014 ( ultima sambata din noiembrie ) sau in 30 mai 2015 ( ultima sambata din luna mai ) sa fiti, alaturi de Gica Hagi la prezidiul unei adunari comunitare in orasul lui Ovidiu ( ii voi transmite acest comentariu si lui Gica Hagi ). Aducem noi caii….Daca vreti sa veniti dvs. cu caii, aducem noi actorii. Avem destui ! La celelalte editii nu ne mai prindeti pe la vreun prezidiu. Speram, nici de altii, nici prin alta parte…, daca vom fi urmariti… si nu (ne) tine povestea de mai sus cu cimilitura…Nu de alta, dar la FOTBAL mai avem si vom avea…, tot timpul…La fotbalisti insa e mai greu, ca e oameni si ei…Daca vorbim de “joc mediocru si victorie stralucita”, scapa toti la fotbal…La fotbalisti insa, platesc invinsii…

  • @OntelusDG

    Si eu, dar nu-l pot”medita” pe Alexis Sanchez cum sa bata un penalti -- consideram ca la banii lui, stia ca nu cu latrul pe miujlocul portii…

  • Großwardein

    E o mare mizerie sa se organizeze CM de fotbal in conditii de temperatura si umiditate ca acelea din Brazilia. Prea multa alergatura dupa bani cu orice pret, prea multa politica si, din cauza asta, 3/4 din spectacolul sportiv compromis. Daca ar fi dupa mine, CM s-ar desfasura de-a pururi in locuri in care temperatura medie anuala in luna cu pricina ar fi de 20-25 de grade. Cine poate sa le asigure -- bine, cine nu -- sa-si vada de alte sporturi. Scandinavia ar fi, probabil, locul ideal daca trebuie musai organizat show-ul asta in iunie-iulie. Ori Germania, Anglia, Sankt Petersburg…

    Nu imi place deloc fotbalul care se joaca azi. Parca e handbal fara goluri. Toti gramada ba intr-un careu, ba in celalalt si mingea circulind in jurul careului de 16 m pina cind unul paseaza prost si circul se muta dincolo. Tribunele se mai ridica azi in picioare doar cind intra mingea in poarta, iar asta se intimpla de cele mai multe ori pe neasteptate si din intimplare. Asta e toata distractia. In plus, dupa ultimele meciuri disputate, as zice ca ar fi mai bine sa nu ne mai complicam cu 2 reprize, ca oricum sint insuficiente. Sa trecem direct la 4, ca la hockey.

    Pai, “Steaua” lui Hagi, Lacatus si Boloni facea spectacol in comparatie cu astia de azi. Joc in viteza, lansari pe extreme… Si acum imi amintesc acel formidabil 3-0 cu Anderlecht. Cu un an sau doi inainte am vazut un 5-0 Steaua-Dinamo la Dinamo acasa. Desi nu indrazneam sa cred ca asa ceva chiar ar fi posibil, atunci am zis ca echipa aia ar putea ajunge sus de tot. A ajuns. Dupa ce a luat cupa campionilor, finala supercupei Europei cu Dinamo Kiev pe un stadion GOL in Monaco. Dezastru financiar. Asa ceva nu va mai fi tolerat in viitor mi-am soptit (intelept) in barba. Si nu a fost.

    Dar fotbalul cel mai frumos (pentru mine) ramine cel practicat de echipele olandeze. Feyenoord, apoi Ajax. Bon, au fost si citeva echipe engleze (pe vremea lui George Best, Bobby Charlton).

    Si-apoi, era Portugalia lui Eusebio. Pe vremea aia cehii (foarte buni atunci) au cam avut ghinionul sa pice cu echipa mozambicanului si pierdeau mereu. Am vazut citeva meciuri (transmise de tv Budapesta care, din Oradea, se vedea aproape perfect). Ce fotbal frumos! 22 de jucatori acoperind tot terenul (nu ingramaditi ca disperatii de azi in propriul careu), om la om, pase de 50+ metri, precizie milimetrica, suturi de la mare distanta. Eusebio era fantastic. Toate suturile lui erau la firul ierbii si linga bara. Cred ca a tras sus o singura data, cind -- de la 11 metri, in 1966 in semifinala din Anglia -- a tras putin deasupra capului lui Iasin si sub bara.

    Norocul meu a fost ca, in vremea lui Eusebio, echipele maghiare inca erau foarte bune si mereu ajungeau pina in semifinale. Mai mult de atit nu imi amintesc sa fi reusit. Ferencvaros, Ujpest aduceau pe Nepstadion cele mai mari echipe din Europa. Aah, ce stadion frumos, ce gazon impecabil, ce nocturne, ce tabela electronica -- in vremea in care pe “23 August” in spatele tabelei era un om care schimba manual cifra dupa fiecare gol. Si ce meciuri frumoase in fiecare an, intretinind o traditie centenara, intre maghiari si austrieci.

    Revenind la CM: pentru mine, cel mai frumos a fost cel din Anglia, 1966. Chiar daca Anglia a luat cupa pe nemeritate. Cum si Germania tot pe nemeritate a luat cupa cind cu Olanda unui Cruyff stresat si coplesit de raspunderea de a-si duce echipa la victorie in 1974.

    Anul asta, daca oficialii nu vor MAI trage sfori (ma indoiesc), practic orice echipa din cele ramase poate sa ia cupa pentru ca nici una nu pare a fi nici extraordinara, nici imbatabila.

  • InimaRea

    Păi, da -- al antrenorilor fiindcă avem bipolarizare: la un capăt (Nordul fotbalului) jucători de (multe zeci de) milioane; la celălalt, (Sudul, desigur) amatori veniți parcă din lagărul socialist. În schimb, antrenorii sînt generali și căpitani: primii organizează divizii de elită, ceilalți comandă plutoane de sacrificiu. Cînd niște sinucigași din ăștia sudici dovedesc vreo brigadă de luxe, Dumnezeul Fotalului se strîmbă nemulțumit: Dracii ăștia de Chevariști!
    Cred că știți că D-lui este elitist, iar Fiu-Său -- comunist-caviar. Preoții lor se cheamă arbitri și au deviza: Norocul îi ajută pe cei puternici.
    Cînd cei puternici n-au chef de joacă, se recurge la Planul B: Audacia Fortuna juvat. Adică, nu e vina lor căci Norocul și Fortuna nu joacă în aceeași ligă.
    Eu mă mir că mă mai uit la meciuri, la cît de puțin îmi place fotbalul de azi -- parcă-i film de animație, și-ăla dat pe repede-nainte. Sare mingea aia din ei de ies scîntei, iar geniul fotbalistic este să-ți sară la fix, și te și prinzi de asta.
    Bine, mai e și cîte-o schemă, cum a făcut Van Gaal -- de i-a băgat pe toți în poartă, să vină Scheneider s-o bage pe gaura cheii. După cum, se mai face simțită Mîna lui Dumnezeu (am revăzut, aseară, filmul lui Kusturica despre Maradona) și-atunci apare cîte-un Rodriguez, cu o singură perlă-n viața lui de fotbalist -- cît să măsoare diferența de la Maradona, la Pămînt.
    Ca și alți leați de-ai mei, sînt nostalgic -- mi-e dor de baletul care era fotbalul al’dat’. Pînă și-n sprinturi, vedeai grația -- mai ales la ralenti. Pe cînd azi, la reluare, e mai repede decît era-nainte live.
    De-aia nici nu prea văd meciurile din noapte, numai pe-alea -- aproape -- din miezul zilei tropicale nemiloase, ca ”pe 23”, acum 60 de ani. Cînd stăteam 3-5 ore la 40 de grade, doar c-un coif de ziar în cap, care nu stătea al dracului pe creștet, cu nici un chip. Ori pe-o ploaie mocănească de te pătrundea pin’la os; ba și pe ger-bocnă.
    Așa că ”a se slăbi” cu umezeala și-alte fițe, fiindcă adevăr grăiesc vouă: primul meci, pe Lună, va fi de fotbal. Locurile pe unde nu se joacă fotbal nu există, de-aia intră pînă și America-n horă -- părea provincială, cu Statuia ei cu tot. Nu c-acum n-ar fi tot așa -- în ce privește soccerul, desigur.
    Avem meci-nocturnă pe Republicii, zicea tata, fericit că se-aprindea pomul de Crăciun al fotbalului. Doar în penumbra aia visai goluri cu Mateianu și Mulțescu, de la 40 de metri, cînd portarul plonja după ce striga toată lumea Goool! Acum, avem drăcia aia care arată dac-a fost ori nu gol -- păi, pe ce te mai cerți dacă și-asta-ți-e servită pe tavă? Te duci la o bere, după -- și doar înjuri arbitrul, vorba lui Mircea Crișan: Huo și-ăla cu-nghețată!
    Cum ziceam, țin cu Franța -- să știe și dom Dudaș în ce echipă joc. Și sper, ca-ntotdeauna, să cîștige Brazilia Mondialul. Afurisita natură umană, ce să fac?

  • Toate bune și frumoase, numai că simțăsc, așa cum nu spune autorul, că el e cam supărat pe echipele mari că nu-s cu adevărat mari. Greșesc?
    P.S.: Într-adevăr, e un singur jucător care duce în spate o echipă: Messi.
    P.P.S: Oare nu cumva-s prea mulți bani (indecent de mulți) la mijloc?

  • Cinic

    Cu parere de rau observ ca nu pot aminti nici un ”nume” nou!
    Si vad ca nici altcineva nu numeste pe cineva.
    Parerea mea ca nici pina la final,nu va aparea.
    Cred ca e unu dintre cele mai slabe campionate mondiale.Sper sa fiu contrazis de final.

  • OvidiuB

    Dupa mine, cea mai naucitor-injusta eliminare a fost a mexicanilor, niste artisti ai fotbalului care au sfarsit asa cum sfarsesc toti artistii: in mizerie, fara sa inteleaga ce li s-a intamplat si cu o vaga banuiala ca lumea e impotriva lor.

    Belgia s-a trezit tarziu, dar chiar si trezita tarziu ar putea face surpriza. Messi a ajutat Argentina pana acum in conditiile unor adversari speriati de numele Argentinei -- cumva cred ca belgienii nu vor fi la fel de slabi de inger.

    Jocul de pana acum nu-mi da motive rationale sa ma astept la o finala Brazilia-Argentina, dar -- irational -- eu continui sa sper.

  • Hantzy

    Si totusi calificarea Germaniei are macar un lucru bun: daca batea Algeria, maine seara (pe 4 iulie adica) incepea razboi in Franta.

  • Dorin Tudoran

    domnule, ma emotionati!

WP Admin