≡ Menu

Avantaj Pulaski

Hotărât lucru, societatea americană este mult mai tolerantă decât societatea românească. Iată un exemplu.

În vreme ce în România, Oana Niculescu-Mizil a fost condamnată definitiv pentru ”conflict de interese” (și-a angajat mama la biroul de parlamentar), în Statele Unite se fac deja pregătiri pentru primirea dnei Hillary Clinton la Casa Albă, în pofida listei kilometrice care cuprinde numeroasele încălcări ale legii de către candidata democrată.

Deși definitivă, condamnarea soției inegalabilului Marian Vanghelie este una cu suspendare. În tembelismul ei, tabăra Trump încă speră că instalarea cuplului Clinton la faimoasa adresă 1600 Pennsylvania Ave NW, Washington, DC 20006, va fi și ea una cu suspendare.

Și fiindcă tot veni vorba de aceste două cupluri celebre, Hillary – William Jefferson și Oana – Daniel Marian, cred că diferența de noroc între ele nu a fost dictată de Dumnezeu, ci de condiția locurile care își aduc încă aminte cu nostalgie de începuturile unora dintre acești protagoniști.

Desen & © - DION

Desen & © – DION

Urbe din Județul Prahova, Mizilul rămâne Mizil, chiar dacă a fost făcut celebru, în 1938, de Geo Bogza într-un text antologic – 175 de minute la Mizil. Pe când Little Rock este capitala statului Arkansas și, în același timp “cetatea de scaun” a districtului Pulaski.

Al 175-lea minut din textul lui Geo Bogza sună așa:

”Trenul porneşte. Trec la fereastra din partea cealaltă, spre câmp. Sub lumina lunii, Bărăganul se întinde nesfârşit şi în depărtare devine haotic. E luni, 10 octombrie 1938, mă cheamă Geo Bogza, am treizeci de ani şi am vizitat pentru prima oară în viaţa mea Mizilul. Viaţa şi lumea mi se par fantastice, de neînţeles.”

În 1978, când a devenit pentru prima oară guvernator al statului Arkansas, Clinton avea 33 de ani. În 1992, când a fost ales pentru prima oară președinte al Statelor Unite, avea 46 de ani. În 1998, când a fost acuzat (impeached) de sperjur și obstrucționarea actului de justiție, avea 52 de ani.

Nu m-aș mira ca printre hârtiile rămase de la el, cercetătorii de mâine să găsească o asemenea însemnare, datând din ziua în care șturlubatecul Bill pleca din Little Rock spre Washington:

“Avionul se înalță. Mă uit pe fereastră, spre district. Sub lumina soarelui, Pulaski se întinde nesfârșit și în depărtare devine imens și neprihănit. Este ianuarie 1993, mă cheamă Bill Clinton, am patruzeci și șapte de ani și plec definitiv din Arkansas. Viața și lumea mi se par fantastice și demne de iubit. Tare îmi va duce dorul Pulaski.

Și a avut dreptate. Bill are întotdeauna dreptate. Chiar și în legătură cu Hillary. Imunitatea lor este de neciobit.

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • Pingback: Dorin Tudoran – Avantaj Pulaski | @ntonesei's blog()

  • Vasile Gogea

    …(in)credibilă călătorie suprarealistă din viitor înapoi și viceversa cu… Mizibill-ul!…

  • Dezideriu Dudas

    Azi m-am intalnit cu Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul ( importanta-i “granita”…)…O sfarseala la primii si o primeneala la ultimii ce m-a bineprostit…sau rauinteleptit….Cum, deja vu, pacat de-atatea drumuri ( si stiti « strategia »…. : « Drumurile noastre toate …» care ar destabiliza total un soricel ce vrea sa faca dragoste cu o girafa, antitotalitar, antioligarhic, neantinand idealurile democratiei….)….Dar, (si…) aici sunt danspatarian si cand vor veni asfalturile ‘celea, abia astept sa cant « Trecea fanfara militara… »…. Dar nu la razboi, « doar » economic acum, ci la mici si bere, in week-end ( prefer SAMBATA ), dupa defilare…. Tot danspatarian, dom’Tudoran ne propune hitul « Te-asteapta un oras » ( oamenii, « s-au dat »…)….« Le-a zis » domnu’Geo cu Mizilu’, chiar daca era de neanteles pentru el, da’ nici dom’Bill n-a lasat Pulaski nenemurit ( noroc cu « cercetatorii de maine » anticipati de dom’Tudoran ) …, tocmai ca intelegea perfect ca (ca) el nu mai era defel altfel ( sau la fel ) ….

    PS « La poeti », ramura orase, subramura prietenia de veacuri intre Romania si SUA, cand la Mizil departarea devine haotica, la Pulaski aceasta devine imensa si neprihanita…. ». « La ingineri » insa e diferit. « Mizil » e tinut constanta ( dac’-a mers 2000 de ani -- pana in 1776 « americanii » erau la fel de corupti ca si romanii, care doar la revolutia din 1989 au inlocuit coruptii cu teroristii -- care-o fi problema, ACUM ? ) iar « la Pulaski » le dam dreptate la poeti ( « imensa si neprihanita » ) dar, la sfarsit, trimitem o subinginera in control….Nu mai continui ca, dupa atata « atac la oras », n-o sa trec la « atac la persoana ». M-ar acuza nea’Mitica de plagiat si ‘ista nu iarta. La ‘istia comisiile functioneaza ca la dom’Geo « Cartea Oltului », sau la dom’Bill plata la « conferintele de vorbe »…Poate, totusi, aici gasim si o extensie ca solutie de viitor : un american care sa tina « conferinte despre Olt »…si un roman care sa scrie « Cartea economiei »….

  • Pingback: Catarii anticorupției()

  • DG Ontelus

    Geo Bogza, ,,Cum îmi bate ceasul”: ,,Dacă îl ascult cu urechea dreaptă/ Ceasul meu bate clipele vieţii mele.// Dacă îl ascult cu urechea stângă/ Ceasul meu bate clipele vieţii tale.// Dacă îl ascult cu osul frunţii/ Ceasul meu măsoară durata universului.// Dacă îl arunc în apă/ Dau înapoi cu un regn şi devin copac.// Dacă îl arunc în foc/ Dau înapoi cu două regnuri şi devin piatră.// Dacă îl arunc în neant/ Şi îl ascult cu memoria morţilor/ Dau înapoi cu trei regnuri/ Şi devin Cuvânt.”

  • DG Ontelus

    eseu// despre seu/ s pentru ipoteză/ e vine de la argumentare/ tare și cu forță/ u final înseamnă concluzia/ conectorii-s pregătiți/ argumentele și exemplele o mulțime/ tema a fost aleasă/ prin urmare eseul/ acesta e ca și scris/ poate doar în vis/ răspunse-un trimis/ ok în cele din urmă/ l-am comis eseul promis/ efect de nedescris/ editor decis/ publicat precis

WP Admin