≡ Menu

…And I’m neither left or right – o mărturisire

Photo-blog-71-150x150[1]Cu cât se apropie ziua alegerilor prezidențiale din Statele Unite, primesc din ce în ce mai des o întrebare. Deși formulată în fel și chip, ea are un singur chip: “Domnule Tudoran, dumneavoastră ce veți face în ziua de 8 noiembrie, cu cine veți vota?”

Răspund:

În timpul zilei, mă voi gândi la neputința noastră de a schimba lumea.

Seara, când alte milioane vor sta cu ochii lipiți de ecranele televizoarelor, în speranța istovitoare că a învins candidatul lor, voi citi sau mă voi uita la Cei Șapte Magnifici, versiunea cu Steve McQueen și Yul Brynner, fiindcă cei doi au rezolvat de mult ce era de rezolvat.

Spre miezul nopții când, probabil, la aflarea rezultatelor milioane de americani vor exulta de bucurie, iar alte milioane se vor topi de disperare, îmi voi spune:

“Ce norocos ești, domnule Tudoran. Nici de data asta nu a existat un candidat pentru care să fi meritat să ieși din casă.“

Apoi, înainte de a mă duce la culcare, voi asculta – ca de atâtea alte ori – o voce a rațiunii triste.

Noi, atât de invidiații, atât de huliții, atât de așteptații (“Vin americanii!”), atât de goniții americani (“Yankee, Go Home!”) nu avem nici măcar șansa unui Tiananmen Square.

Am obosit, trimiși fiind să ne dăm viața pentru războaiele altora, și nu mai avem putere să luptăm pentru noi înșine.

Probabil că soarta noastră este să rămânem copiii unei singure revoluții. Numai că ea s-a încheiat în urmă cu 233 de ani.

De atunci, ne tot mândrim că suntem americani. Și asta ne-a fost de ajuns. Ne mai este?

“I’m sentimental, if you know what I mean

I love the country but I can’t stand the scene

And I’m neither left or right

I’m just staying home tonight

Getting lost in that hopeless little screen

But I’m stubborn as those garbage bags

That time cannot decay

I’m junk but still holding up

This little wild bouquet

Democracy is coming to the U.S.A.”

e pe drum… va ajunge și la noi… cândva

“Sail on, sail on
O mighty Ship of State!”

 

 

  • Liviu Antonesei

    Nu prea contează unde trăiești, cînd nu e de ales, asta e! Nu cred că e vreo consolare că nici eu nu am ce vota în decembrie…

  • Valentin Feyns

    Nu posed decat doua filme: “The Seven Magnificent” si “Amadeus”

  • Valentin Feyns

    Am uitat sa mentionez doua lucrurii:
    (1) De ani de zile, singura mea “munca voluntara” e “Election Judge” la sectii de votare, unde nu exista “functionari”, numai voluntari (care trec printr-un “training” destul de plictisitor. Iar. apropo de “cu cine am sa votez” vezi (2)
    (2) Prin 1995-1996, Romania a jucat cu SUA in Campionatul Mondial. Pe vremea aceea, cand, mai scriam in “22”, am publicat un articol intitulat “Au jucat “ai nostri” cu “ai nostri””. In incheiere, am citat ceva zis -- foarte frumos -- de un prieten, Horia Puscasiu, pe atunci reporter la Vocea Americii, decedat mult prea devreme: “Iar, cu cine am tinut, nu am spus la nimeni, nici macar mie”

  • Dezideriu Dudas

    N-am avut vreme…. dar acel 6-0 ( « la tabela », dom Vasile…) era doar o portiune fulminant castigata de « noi » ( cu dom’Tudoran, Hagi, logic, atat timp cat e clar ca binele nu-i rau – din pacate, nu si dupa « nivelul Camus » -- … )…. , intr-un joc in care remiza persista de vreo 5-6 oranduiri sociale incoace ( de la comuna primitiva, singura in care nu se tinea scorul, « tabela » era la sefu’….)….Cum « noi » n-am putea fi invinsi de nime’, bineanteles ca, tot noi, « ne omoram » si pe partea cealalta…..Eu n-am avut vreme, da’ dom’Tudoran, mai aproape de ea, trebuia sa se mai scuture din dictatura ei…..Cine va castiga ? Geaba’ ne uitam « la tabela » ca acum nici macar sefu’ nu stie cine mai scrie pe ea, daca scrisul se vede, daca ce scrie acolo se intelege, daca nu cumva spectatorii sunt plecati la mici si bere sau la popcorn, dupa emisfera…, daca nu cumva nea’Mitica ie niervos sau Barrosu’, maseuru’ sef al creierelor, a pus déjà la prajit pestele pentru de dupa…, sau il mai lasa-n saramura….Aia cu speraclu’, la marele meci, nici macar n-au putut intra…Au sarit ei de vreo doua ori gardu’, da’ au fost prinsi, au dat ei cu matura ceva… si-au scapat, da’ nu se mai poate intra « pe neve » ca au pus pe unii cu speraclu’ si mai mare pe la garduri….Pana la urma, batranul Marx, deconspirat de Noica, ne-o spusese de mult, dupa ce deschisese ca fraieru’ poarta la toata lumea….Ceva de genul : « Geaba incercam sa facem ordine in joc, daca America…. ». Ce-a vrut sa zica ? Da’ credeti ca batranul Marx, asa batran, chiar le stia pe toate ? Pana si sefu’ din comuna primitiva, cu tabela acasa, s-a trezit ca s-a schimbat scoru’….Mai adormea si el….

  • mihaela grancea

    Da, nu putem schimba lumea. Apreciez tare mult postarea poeziei lui Leonard Cohen

  • Catalin Ionutas

    Domnule Tudoran,
    Ati trait multi ani in RO. Ati citit cu siguranta …”scrisoarea pierduta ”. Este acolo un personaj , pre numele lui universal cunoscut ca fiind ”turmentat ”. Ei, bine ! Sar peste toate cele si raman la …muzică! La final.Deci ?…”Curat constitutional !.MUZICA ! MUZICA !
    (…Cortina cade repede asupra tabloului)
    QED !

  • Da, mi-l amintesc ep colegul meu Horia…
    Nici eu nu-ti voi spune cu cine n-am “votat”

  • Nu dar maca sa ne folosim dreptul de a recunoaste ca, deseori, nu avem cu cine vota…

  • Liviu Antonesei

    Asta cu siguranță! Dreptul la vot cuprinde și dreptul de a ne abține cînd nu avem ce alege…

  • neamtu tiganu

    din pacate in aceste zile fierbinti si ploioase a trecut neremarcata premierea marelui Mircea Limbaies, pardon Mihaies, de catre Uniunea Scriitorilor. Remarcabil e si faptul ca Uniunea Scriitorilor a fost considerata de multi ca o organizatie comunista-mafiota, si acum e chiar laudata de cel mai mare anticomunist din parcare.

  • Dezideriu Dudas

    Daca pătim cu anticoruptia ca si cu anticomunismu’, e clar ca don’Mircea tre’ sa se forteze si mai tare… Limba-i destulă ( iar exclusivitatea-i verificata si razverificata de milenii de impliniri marete ) ! Noroc cu bădia Mihai ! Acu’, de ziua lui, meritau ‘istia asa ceva, anti !…. Nu ma refer la U.S.R.….Ma refer la “limbaiesi”….Nici la noi, la ingineri, nu poti ataca organu’ ! Ajungi imediat la fabrici si uzine…Da’ mine ,….Daca va dori vreodata organu’ sa ma premieze voi fugi in munti ( da’ nu voi mai astepta pe nime’…. iar de urs voi fugi original, fara multa analiza geopolitica….)….Imi voi aduce aminte de ziua trampei…., hilară, spusă zeiss, de-un “tigan”.

  • Stamatiade

    Cu grijile astea de zi cu zi, mai-mai sa uit ca Trump nu a gasit ce cauta, ani de zile. Dar a fost mult mai bun, chiar mai bun decat se crede, pentru ca a produs o Ucenica. Contrariul, funest, al ultimului Papa.Francisc.
    Partea buna este ca ratiunea americana se va redefini din cauza multor maidane non-violente, iar aliatii vor fi distrusi ca ultimii dusmani,cat se poate de subtilizat.

    Acus o sa ne vedem condusi de best witches…in the world.

  • DG Ontelus

    de ce scrii aici// pe acest blog nu știu așa m-am obișnuit/ sunt bine primit aici proprietarul este un om special/ e doar cu doi ani mai mic decât tatăl de care nu am avut parte/ și e din branșa literaților căreia într-o vreme mă iluzionam că îi aparțin/ scriu dintr-o rutină nelumească deși gestul admit e mult prea mundan/ sunt gânduri și stări ce mă caracterizează și cărora le dau o formă provizorie/ dar să știi că zădărnicia actului o încerc aproape de fiecare dată/ e și-o adicție benignă care se va sfârși cândva așa cum/ toate se sfârșesc iar acesta e cel mai consolator lucru cu putință/ odată suferința va fi curmată Domnul din cer știe când va fi

  • DG Ontelus

    editorial// dispariția umanului/ stimați cititori dacă dumnezeu a murit/ în secolul al nouăsprezecelea/ apud nietzsche/ suntem în măsură să decretăm/ și nu doar la modul simbolic/ pentru acest început de secol al douăzecișiunulea/ că a murit și omul/ ceea ce vedem cu toții în jurul nostru/ inclusiv pe noi înșine/ dacă suntem onești cu noi/ până la capăt este faptul/ că omul ca agent al umanității/ diferite de instinctualitatea animală/ nu mai există/ dumnezeu să-l ierte pe bietul om

  • Dezideriu Dudas

    Dacă la om, românii “au rezolvat-o” cu “instituţia vampirului”, la Dumnezeu ne reîntoarcem la Biblie…..Se poate înţelege, (şi) aşa, de ce Dracula este mai mult apreciat la americani decât la noi…Noi ne simţim mai bine în prima parte….Americanii sunt nevoiţi să gestioneze întregul. Odată plecaseră/ se refugiaseră…. din Europa, marcaţi de blocajul primei părţi, saturaţi de retorica asociată celei de a doua, dar au ajuns şi ei de unde-au plecat….Vorba d-lui Dorin Tudoran, “eternitatea o ia de la capăt”, are şi o astfel de conotaţie, mai pesimistă. Poate de aceea, la 2 ani după ce am început anii să(l)batici ai filozofiei, conceptul principal pe care l-am creat a fost Centrul Local pentru Transfer Global ( decembrie 2009 ), asociat prin excelenţă mijloacelor, instrumentalului. Atât de mult s-au depărtat Mijoacele de Scopuri, încât cred că se impune o redefinire a instituţiei celor 7 ani sa(l)batici, printr-o reformulare de tipul 2 + 7, într-o matrice canonică asociată dihotomiei Mijoace Scopuri pe care va trebui să o explicitez….Nu vizez doar “retorica” biblică a retragerii, ci şi ideile lui Arnold Toynbee legate de necesitatea retragerilor periodice…..

WP Admin