≡ Menu

AIDS şi SIDA

Discutând  despre  politicieni,  bani  şi  corupţie, prietenul meu M.W. îmi spune o glumă tip Radio Erevan. “Un ascultător ne întreabă: ce înseamnă AIDS? Răspundem: AIDS este acronimul pentru Additional Income Deposited in Switzerland.” Adică, venituri suplimentare (se înţelege, ilicite) depuse în bănci elveţiene.

Îl întreb: “Dar tu ştii ce înseamnă SIDA?” “Nu”, răspunde el zâmbind. “SIDA înseamnă Such Individuals Deserve Attention.” Adică, asemenea indivizi merită atenţie.

Atenţia noastră, a tuturor,  căci mulţi analişti cred că paradigma secolului 21 va fi corupţia politică – e învinsă ori ne pune la pământ. Pe la începutul anilor ‘90, Samuel Huntington spunea că logo-ul tranziţiei poloneze ar trebui să fie “un crucifix tipărit deasupra semnului ce reprezintă dolarul”. Care ar putea fi logo-ul tranziţiei româneşti?

Unii cred că brandul României ar trebui să fie o seceră ce taie frunză la câini şi un ciocan ce umblă cu covrigi în coadă. Alţii propun  o piramidă pe a cărei intrare, în funcţie de unghiul de unde o priveşti, scrie fie “La FNI”, fie “La Mătuşa Tamara”; fie “La Loteria lu’ Arvinte”, fie “La Doi Cocoşi ş’un Preşedinte”; fie “La Flota lu’ Manda”, fie “La Petromidia lu’ Tanda”; fie “La Realitatea lu’ Vântu”, fie “La Irealitatea lu’ Luca”. Mă rog, imaginaţia românului a fost întotdeauna mai mare decât pofta lui de a pune capăt situaţiilor pe care zice că nu le mai suportă.  

 
 

Ilustrație & Copyright © 2010 - DION

Chiar aşa, cine nu mai suportă corupţia în România?

  • Deputaţi care dau banilor un miros atât de putrid, încât moneda naţională pare bătută pe fundul lacului Techirghiol?
  • Senatori care mai întâi dau şi se folosesc de legi “pe muchia legii”, apoi refuza înfiinţarea unui organism care ar putea să le dovedească fărădelegile?
  • Vameşi cărora dacă le dai jumătate din ce găsesc la control, te lasă cu cealaltă jumătate de furat?
  • Oameni de presă care-i acuză pe politicieni că sunt corupţi doar pentru că nu pot fi şi ei la fel de corupţi, deşi unii din ei sunt corupţia însăşi?
  • Doctori cărora, din cauza sărăciei, nu le este ruşine să ceară bacşiş?
  • Pacienţi care, de frică să nu moară ca nişte câini ai străzii, dau bacşiş?
  • Membri ai Parchetului unde dispar dosare şi cocaina pruncuţilor de miliardari e declarată zahăr pudră?
  •  Fotbalul care fără corupţie n-ar mai putea strânge săptămânal nici 22 de căluşari?
  • Armata care a trecut de partea poporului, deşi poporul nu prea era acasă, ocupat fiind cu teroriştii cuplului de iluzionişti Brucan-Voican?
  • Preoţi care îşi turnau enoriaşii Securităţii – “I pak dau ştire” – iar azi înfiinţează câte o mitropolie pe fiecare vârf de deal, de unde trimit mesaje SMS unui Dumnezeu pe care-l cred şeful SRI-ului?
  • Profesori care vând subiectele de examene, ca să nu crape de foame?
  • Sunt gata să moară de gât cu corupţia lideri sindicali mai bogaţi ca statul şi mai negri în cerul gurii decât petrolul ce le gâlgâie în urechi?

Mă bate gândul că românul care s-a săturat cel mai mult de corupţie este totuşi dl Dinu Patriciu. Altfel nu-mi explic cum de s-a gândit să dea în judecată statul român al cărui prim ministru îi este prieten şi coleg de partid. Sau, poate că dl Patriciu a dat în judecată doar o jumătate a statului – cea reprezentată de PD şi condusă de dl Traian Băsescu? E şi soluţia imorală dată în judecată?

De UDMR nu mai întreb, căci ei par ca frunda’n vânt: de-i caută Constituţia României, răspund: “Nem tudom romano”; adică, se dau drept jumătate a statului maghiar. De-i caută Parchetul de la Budapesta,  răspund: “Valea!”; adică, se dau drept jumătate a statului român.

Statul român pare să aibă mult mai multe jumătăţi decât cea mai mare jumătate a statelor lumii iar numărul jurnaliştilor români cinstiţi este dublu faţă de numărul total al jurnaliştilor patriei. (Reluare – 2006)

 

  • @) Dorin Tudoran

    Problema, draga Dorin, ar fi ca, dupa patru ani, lucrurile stau exact la fel, ba chiar cu o nuanta macar mai rau -- care nu vine doar din criza, ci si din modul in care am reusit sa perfectionam sistemul. Nasol!

  • Dorin Tudoran

    @ Liviu Antonesei # 1

    Unul din motivele (anuntate de la primul episod!) acestorm reluari “estivale” este exact a sublinia ca nimic nu s-a schimbat. Doar niste nume, ici si colo. In reste…

  • mihai rogobete

    Brandul României este secera şi ciolanul.

  • Daca_nu_nu

    Textul ăsta zici că-i luat din Tacit, mai ales la segmentul cu propoziţii nominale („Deputaţi care…?”, „Senatori care…?”, „Vameşi care…?” etc.).
    Acuma, eu mi-aduc aminte că am citit undeva un pasaj care făcea trimitere la zisa unei doamne pe care se sprijină solid cultura noastră, iar doamna cu pricina compara aluziv România lui Ceauşescu cu secolul lui Pericle. Mă rog, în ce nu pricep, nu mă bag.
    Dar stau aşa şi mă mir a mirarea, întrebându-mă de nu cumva i-a da vreodată oareşicui prin cap să cap să judece ţărişoara noastră după Roma lui Octavian Augustus („Am găsit o Romă de balegă şi v-am lăsat o Romă de marmură…” -- citat aproximativ.). Dacă nu, nu. Dar, dacă e aşa, mă tremur şi mă cutremur la simpla citire a câtorva nume ce i-au urmat: Tiberius, Caligula, Claudius, Nero, Galba, Otho, Vitellius… Asta numai până la Vespasian!
    Doamne ai grijă de noi. Da de ne-a feri Dumnezeu…
    Dar, parcă poţi să ştii???

  • @) Dorin Tudoran

    La naiba! E groaznic, dar probabil daca as arunca un ochi si prin articolele mele de acum 4 -- 5 ani, as constata acelasi lucru!

  • bob 45

    @ Daca_nu_nu
    Citatul despre Roma este nunumai extrem de aproximativ, dar si usor rauvoitor (care traducere foloseste balega in loc de caramizi din tufo?). In ceea ce ii priveste pe urmasii lui Octavianus Augustus incep sa fie, ca sa zic asa, reabilitati de istoricii moderni. Nimanui nu-i trece prin cap sa treaca sub tacere atrocitatile comise (oricum, mult exagerate si destul de folcloristice), dar exista tendinta meritorie de a le aprecia si calitatile, negate de traditia istorica anti-imperiala. Asa ca, mai bine ne-am vedea de altele.
    Si totusi, ceva ar fi : Cand fu omorat Caligola de persoane foarte apropiate lui ( reciclate in conjurati nicidecum pentruca nu-i iertau propriile excese ci pentruca predilectia pe care o avea pentru clasa medio-joasa punea in pericol ale lor excese…), acestea iesira in piata strigand “Roma libera! Roma libera!”. Va aminteste ceva?

  • Daca_nu_nu

    O, săracu Caligula!!!
    O, netrebnică posteritate!!!
    O, de ce-am sta noi ca proştii două mii de ani, când ne putem (re)abilita ui acuma ni?
    (Am auzît că unii au deja statui prin curte… Ptiu, ptiu, ptiu, cruce-n sîn!!!)
    O, dar cum vrem noi traducere ştiinţifică -- cu note de subsol, dacă se poate -- dar (re)abilitare după surse folclorice…
    O, ce-aş mai sta la poveşti, dar tră să mă ocup de altele…

  • bob 45

    @ Daca_nu_nu
    Imperatorul Gaio Cesare numit Caligola a fost o persoana contradictorie, cu mari defecte dar si cu deosebite calitati, in legatura cu care istoricii mai vechi si mai noi sunt in continua dezbatere si confruntare. Probabil si pentruca , pentru unii, este un exemplu foarte potrivit pentru a demonstra ce poate face o falsa, erata si pilotata propaganda, dintotdeauna si pana in prezent. Pentru altii… asa ca dumneavoastra… ce mai conteaza…

WP Admin