≡ Menu

Adevăruri de inutilitate publică sau Arta futilității la români

02.05

De la Mitică Dragomir aflăm adevărul despre Gigi Becali, iar de la acesta din urmă aflăm adevărul despre cel dintâi. Și?

De la Traian Băsescu aflăm adevărul despre Adrian Năstase, iar de la acesta din urmă aflăm adevărul despre cel dintâi. Și?

De la “intelectualii lui Băsescu” aflăm adevărul despre pușcăriașul Adrian Năstase, iar de la pușcăriaș aflăm adevărul despre cei dintâi. Și?

De la cei rămași în PD-L aflăm adevărul despre cei plecați din PD-L, iar de la aceștia din urmă aflăm adevărul despre cei dintâi. Și?

De la Adriana Bahmuțeanu aflăm adevărul despre Silviu Prigoană, iar de la acesta din urmă aflăm adevărul despre cea dintâi. Și?

De la Crin Antonescu aflăm adevărul despre Victor Ponta, iar de la acesta din urmă aflăm adevărul despre Crin Antonescu. Și?

De la Victor Ponta și Crin Antonescu aflăm adevărul despre Traian Băsescu, iar de la ultimul aflăm adevărul despre primii doi. Și?

De la Florin Salam aflăm adevărul despre salamul de Sibiu, iar de la acesta din urmă aflăm adevărul despre cel dintâi. Și?

De la mătușa ANI aflăm adevărul despre mulți, iar de la nu puțini aflăm adevărul despre Horia Georgescu și subalterna ANI. Și?

De la Mircea Geoană aflăm că are stofă de candidat, iar de la Călin Popescu-Tăriceanu aflăm că are chiar costum de candidat. Și?

De la Elena Udrea aflăm adevărul despre cârnații de Pleșcoi, iar de la aceștia din urmă aflăm adevărul despre Elena Băsescu. Și?

De la Bogdan Chireac aflăm adevărul despre Sorin Ovidiu Vântu, iar de la cel din urmă aflăm adevărul despre cel dintâi și despre mulți alții. Și?

05.28

De la Corneliu Vadim Tudor nu aflăm niciun adevăr, dar nici de la Ministerul Sănătății nu aflăm adevărul despre starea (ne)sănătății Pacientului Național și Euro-psiho-la-pat. Și?

De la Sergiu Andon nu aflăm adevărul despre Dan Voiculescu, dar nici de la acesta din urmă nu aflăm adevărul despre cel de al doilea. Și?

De la Victor Atanasie Stănculescu nu aflăm tot adevărul despre decembrie 1989, dar nici de la acesta din urmă nu aflăm tot adevărul despre Ion Iliescu. Și?

De la Gelu Voican-Voiculescu nu aflăm adevărul despre “Țarapkin”, dar nici de la acesta din urmă nu aflăm adevărul despre cine a fost cel dintâi. Și?

De la Ion Cristoiu nu aflăm cine a fost  “Timaru”, rezident al Securității la Casa Scânteii, dar nici de la aceasta din urmă nu aflăm cine a fost Securitatea. Și?

De la Mihai Gâdea nu aflăm adevărul despre Mircea Badea, dar nici de la cel din urmă nu aflăm adevărul despre Dana Grecu. Și?

De la Mihaela Radulescu-Monaco, fostă și Schwartzenberg, nu aflăm adevărul despre Andreea Marin-Ozturk, fostă și Bănică, dar nici de la cea de a doua nu aflăm adevărul despre cea dintâi. Și?

De la Elan Schwartzenberg nu aflăm adevărul despre Ștefan Bănică Jr., dar nici cel de al doilea nu cântă adevărul despre cel dintâi. Și?

De la prințul Karl Phillip von Schwartzenberg nu aflăm adevărul despre prințișorul și prințișoara Paul & Lia von Băsescu, dar nici ultimii doi nu spun  ce știu despre palatul regal de sub cimitiurul din Nana. Și?

De la “o sursă juridică” aflăm că Elan Schwartzenberg ar fi albit bani negri ai lui Radu Mazăre, dar de la Radu Mazăre aflăm că monegasca Mihaela Rădulescu, fostă și Schwarzenberg, e o “haimana”. Și?

De la Radu Mazăre mai aflăm că el e, de fapt, Arnold Alois Schwarzenegger, dar de la acesta din urmă aflăm că cel dintâi e, de drept (comun), comisionul din flori al Mătușii Tamara. Și?

De la procurorul Victor Ponta aflăm că unde-i lege, nu-i tocmeală, dar din tocmeala celui dintâi cu premierul aflăm că e loc, căcălău, pentru tocmeală. Și?

De la SRI aflăm că microfilmul colaborării lui Traian Băsescu cu ceva organe nici nu a existat, ba a mai și dispărut, iar de la Traian Băsescu aflăm că SRI e gigea și a fost înaintat la gradul de generalisim. Și?

De la analiști ai Cotidianului aflăm că, înainte de se retrage la Nana, Traian Băsescu va avansa și Parchetul General la gradul de mareșal, dar de la Evenimentul Zilei aflăm doar “No comment”. Și?

02.23

Dar ei ce pot afla de la noi?

Că știm de mult toate chestiile astea, și multe altele, dar că le mestecăm, ca niște imbecili, drept trufandale, fiindcă avem și noi faliții noștri și mândria noastră de sadomasochiști.

Spre deosebire de ei – comentații, noi – comentatorii, nu ne tragem din Traian și Decebal, ci din Sade și Sacher-Masoch.

dt_signature2-e1270748737227[1]

  • iuri gargarin din tarsconi

    dom tudotane, jos palaria, s’o maninc!

    exceptzional de frumos poem si fantastic de triste personage.
    mai ales noi, nu voi, dar nici aia vechi nu erea de lepadat

  • n. flame

    pardon, scuzatzi, bonjur, hic!

  • Ontelus DG

    ,,Să mă refugiez în cortul pădurii,
    Întunecatul April e pe urmele mele,
    zornăitoare lanţuri târăşte
    şi un cuţit în mâini să mi-l înfigă în coaste.

    Cai verzi, purtaţi-mă repede ca fulgerul,
    izbăviţi-mă de rău, de harapnicul groazei,
    mi s-a făcut părul măciucă, pielea e o năframă de sânge,
    fuga, fuga
    prin ploaia de sânge, ud leoarcă,
    doar voi ajunge la sfântul aşteaptă.

    Ia-mă la tine în trib,
    îi strig ca din gaură de şarpe,
    dă-mi simbrie amară, amară,
    fă-mă calfă de înger, zelosul tău scrib.

    N-am defăimat niciodată amurgul şi tăcerea
    care sosesc hămesite din peşteri, din grote,
    dar acum le insult şi iară şi iară le strig:
    Vulpilor, vreţi să-mi las pielea pe-aici, amanet?

    Şi Întunecatul April se face mai subjugător, mai tiranic,
    acum mă va lua în primire năstruşnicul alai,
    acum îmi va săgeta cu o floare umărul
    şi-mi va porunci laconic: stai.”
    (Emil Botta, ,,Ordin”)

  • Pingback: Adevăruri de inutilitate publică sau Arta futilității la români « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET()

  • Mircea+

    Ma gandeam ca vreti sa aflaţi -- sau să nu aflaţi -- de la Ponta , ceva despre plagiat, despre Panait…
    Poate in altă viaţă.

  • e.c.

    MII DE SCUZE PT. REACTIA INTIRZIATA(N-AM AVUT NET !)
    Pt. ALIN (IN)FUMURESCU
    D.TUDORAN / V. TISMANEANU
    Neincrederea in sinceritatea demersului Dvs. Am unele nedumeriri in privinta oportunitatii acestui apel la “cele rele sa se spele, cele bune sa se-adune” si a etalarii lui in public.
    Nu era oare suficient sa transmiteti cate un mesaj privat fiecaruia din cei doi care au ales sa se ignore? Nu pot sa cred ca nu ati reflectat asupra acestui aspect si ca ati urmat primul impuls, dar pot sa imi imaginez ca nu cunoasteti cu adevarat fie ce anume si cat de intens ii desparte pe cei doi, fie chiar evolutia interioara a acestora. Vazut din acest unghi, demersul Dvs. public se situeaza mai degraba intr-o inadecvare cumva jenanta, gen pozna de baiat mare.
    Nici momentul ales pentru a incerca medierea intre acesti intelectuali nu pare justificat solid, e mai degraba un pretext care va serveste atunci cand va vine bine. Puteati alege, la fel de justificat, botezul vreunui nepot de intelectual, cunostinta comuna a celor doi domni.
    Chiar credeti ca domnii Tismaneanu si Tudoran nu si-ar oferi de buna voie ocazia unei impacari, daca vreunul din ei ar simti ca a venit vremea pentru asa ceva? Sa fie ambii atat de orgoliosi, incat sa astepte un mediator providential? Sa fie ambii atat de orbi, incat sa nu se recunoasca pe strada mare a cetatii si au nevoie de dioptrii suplimentare?
    Acest text nu m-a convins asadar nici de necesitatea lui, nici de faptul ca isi justifica locul intr-o lista publica a temelor cetatii. Imi lasa doar o imagine de fotografie miscata a autorului, insa din pacate o imagine care nu-mi starneste curiozitatea asupra autorului.

  • Extraordinar!

    Induce catharsis.
    “Si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face liberi.”
    (Evanghelia dupa Ioan)

  • Şerban Foarţă

    Dragă Dorin,
    ce-ar fi să reflectăm şi la genealogia: Valea Sadului + Saher Iscandarani?!

    P.-S. În locul Văii Sadului, se poate pune şi Sadoveanu (Mihail).

  • Ontelus DG

    Nu avem nicio garanție că înlocuirea personalităților publice actuale – politice, mediatice, economice, culturale – cu altele ar schimba radical antroposfera autohtonă. Sigur, ar fi loc de nuanțe, dar trendurile globale se impun cu o forță pe care doar o bănuim, în cel mai bun caz. Și, pentru aceste tendințe, X sau Y sunt simple marionete, uneori necioplite, alteori bine sculptate. Să fim mulțumiți că trăim în modernitatea târzie, a celebrării zilnice a drepturilor și libertăților cetățenești, și nu în sclavagista Antichitate ori în Evul Mediu întunecat…

  • Şerban Foarţă

    No Name/DP [#6]

    “Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.”

    Doamnă, iertaţi-mă, vorbiţi serios? Pe câţi i-a făcut liberi adevărul despre “salamul de Sibiu”, despre “cârnaţii de Pleşcoi” ş.a.m.d.?!
    Adică “adevărul” derizoriu, strictamente informaţional, -- iar nu revelaţia ca atare (la care se referă Ioan Evanghelistul).

    Dacă nu folosim emoticonul care zâmbăreşte : -- ) nu mai înţelegem de glumă? Cum aşa?

  • @e.c.
    N-as fi vrut sa spun mai mult decat am spus in textul dedicat dlui Fumurescu, totusi…
    AF a incercat sa determine o reactie “de bine” si s-a ales doar cu oale sparte in cap -- pe Vox, pe Contributors chiar si aici.
    Zau, nu-i drept.

  • @iuri gagarin din tarsconi

    cu toti -- personaje triste intr-o piesa scrisa peste capetele noastre doar de unii. de aia ma apuca o astenie de primavara de din primavara pana spre sfarsitul toamnei.

  • @Serban Foarta #9

    Stimate domnule Serban Foarta, oricat de tare v-as contraria, subliniez ca m-am referit inclusiv si chiar in primul rand la adevarul lumesc, si nu strictamente la revelatia dumnezeirii, chiar de l-am citat pe apostolul Ioan. Eu cred ca orice fel de dez-incantare, dupa socul producerii si suferintele subsecvente unei corecte/lucide formulari a situatiei, iti induce in cele de urma o stare de eliberare, asimilabila intr-un fel binelui. Cred ca deziluzionarea, dincolo de faptul ca poate fi acompaniata de episoade nevrotice (la firile predispuse, desigur), nu face decat sa-ti amplifice libertatea interioara.
    Poate nu am citit eu superbul text al dlui Tudoran in cheia potrivita, dar nu “adevarul despre carnatii de Plescoi” mi-a retinut atentia :-), ci faptul ca, in toata cacofonia asta informationala, am intrat totusi in posesia unor adevaruri care ne-ar putea impinge sa ne scuturam de iluzii. Desigur, daca nu suntem exagerat de masochisti, sadicii neputand fi decat in partea cealalta. 🙂

  • Bogdan C.

    Si totusi nu-s chiar inutile adevarurile astea spuse de unul sau de altul.
    “Adriane nici nu stii cat de mic incepi sa fii”. Cata putere de clarviziune la base si cat adevar a grait atunci.
    Dar de faza cu Ponta si Antonescu cand cu legea gratierii si amnistiei, cand zicea Ponta ca o voteaza Parlamentul, noi ne facem ca nu stim si spunem ca nu suntem de acord?
    Poate ca multi din cei de aici isi aduc aminte de un articol al lui I.P.Culianu despre Securitate ca despre cea mai proasta inteligenta din lume pt ca a tolerat ca 25 ani tara sa fie condusa de un nebun patent.
    Ma gandesc ca SRI, cu atatea adevaruri pe masa(si de colo si de colo) stie ce sa faca cu ele si n-o mai incanta jocul de-a sadomasochismul. Poate ca asa a fost si cand cu “Adriane nici nu stii”. Poate ca daca noi am obosit, SRI-ul nu oboseste niciodata si stie ce sa faca cu adevarurile…

  • @Bogdan C.
    Evident ca SRI stie ce sa faca. In primul rand face sa dispara dosare; si nu ma refer la un presupus dosar al dlui Traian Basescu, ci la dosare despre care stiu sigur ca au existat si nu mai exista.
    Afirmatia lui TB ca nu va folosi informatii primite de la SRI impotriva adversarilor politici este o gluma mai proasta decat orice spune Mircea Badea.
    Adevarurile oferite de SRI imi inspira aceeasi incredere ca adevarurile oferite de de Ion Cristoiu sau Corneliu Vadim Tudor. Doar ca SRI le ofera intr-o tonalitate mai putin zgomotoasa si mai putin hilara.

  • Bogdan C.

    @Dl.Tudoran

    Evident stiti multe lucruri.
    Eu am “poetizat” nitel, sperand ca dincolo de dosariade, (fosti) securisti, tranzactii dubioase vorba aia cu “interesu national” nu s-a golit de tot de sens in cercurile cele inalte, cele care conteaza…
    Adica ce rost ar avea sa transforme totul intr-o lupta intre clanuri pe cadavrul sfartecat al romaniei? N-are haz si sens. Altfel daca baga si chestia cu interesu national in ecuatie…

  • Bogdan C.

    @Dl.Tudoran
    adica si in servicii e aceeasi situatie ca in politica, numai mitici si mititei?

  • Şerban Foarţă

    No Name/DP [#12]

    Doamnă, îmi rămâne să-mi cer scuze!
    N-am sesizat intenţia Dvs, care nu viza, cum spuneţi, Revelaţia (cu toate că-l citaţi pe autorul celei de-a patra Evanghelii), ci adevărurile de natură strict mundană şi de competenţa,-n cazul nostru, a unor organe de anchetă.
    Rămâne, totuşi, de văzut dacă sumedenia/însumarea unor adevăruri factuale, chiar meschine, sunt echivalentul unei eliberări/purificări de tip catharctic.
    Până atunci, încă o dată, scuze…

  • Valeriu Mangu

    Articolul “Functioneaza Camerele Parlamentului potrivit prevederilor Constitutiei?” pe:
    http://ascunzisuri-constitutionale.eu

  • @Bogdan C
    Nu stiu prea multe, n-am pretins ca stiu multe, dar cele cateva lucruri pe care le stiu, le stiu bine.
    Dvs. -- ca si mine -- judecati rational. Interesele imense ale celor care folosesc serviciile nu invita doar la acte si proiecte rationale.
    Interesul national este invocat in multe cazuri in care interes national = interesul unei persoane sau al unui grup.
    Cand oameni din varful serviciilor fac pierdute dosarele de colaboratori ale rudelor si prietenilor apropiati, dati-mi voie sa ma indoiesc de calitatea acestor servicii.
    de fapt, tot ce se intampla astazi dupa decembrie 1989 continua sa fie, in mare masura, rezultatul amestecului serviciilor si paraserviciilor secrete.
    Academia Romana este un exemplu de persoane ale caror interese sunt asimilate “interesului national”. O rusine.

  • @Bogdan C
    Nu am spus “numai”, dar sunt mult prea multi UberMitici si Underpitici in aceste structuri.

  • Maestrului Serban Foarta, care ne incanta de fiecare data

    Apropo de acceptarea adevarului, cu uriasa dez-incantare, care poate insa duce eliberarea de iluzii desarte, mi-am amintit fragmentul din “In cautarea timpului pierdut” referitor la eliberarea lui Swann de pasiunea bolnavicioasa pentru Odette de Crecy. Ce frumos e prins acel moment de revelatie a adevarului -- o iluminare care dreneaza parca tot raul si-i da personajului un moment de detasare, de la care pornind are sansa de-a a-si recompune intregul:
    “Cand te gandesti ca am pierdut ani din viata mea, ca am vrut sa mor, ca mi-am inchinat dragostea cea mare unei femei care nu-mi placea, care nu era genul meu!”

  • Desigur, eu nu m-am gandit strict la adevarurile meschine despre personaje mai mult sau mai putin dizgratioase (n-am gasit al eufemism), ci la pasiunile pe care ni le proiectam noi in ele, la energia cu care ne mobilizam in sustinerea unora si-n combaterea altora, in felul in care suferim cand incasam din partea lor deziluzii nemeritate. Acceptand, in sfarsit, ca, in ciuda hainelor lor cele noi, imparatii sunt in pielea goala… si ca de la aceasta revelatie incolo nu prea ne mai raman multe de facut si si mai putine de asteptat, scapam poate de surescitari si pasiuni politice si de iluziile aferente. Aceasta eliberare, pentru mine, e una cathartica.

  • Dezideriu Dudas

    @ Dorin Tudoran # 11

    Parca era mai misto’ cu blana aceea ( ca si completare, la pantofi cu toc, blugi si…blana ? …Dar, musai intredeschisa, sa poata privi si cei fara certificate ORNISS…), dar hai “ sa continuam treaba” in Carpati….

    Fac doua propuneri pentru “treaba noastra ”, e drept, ceva mai mica, nu asa mare ca a lor :
    1. O parte dintre noi sa formam “Divizia Vasile Paraschiv” – adica “sa ne facem” ca e asa ca ei si sa luptam pentru democratie cum inainte “se” lupta pentru …. A sau nonA ( luati oricare din “vorbele transoceanice”, A sau nonA, pe vechi )….Aici cred ca mi se cuvine sefia, ca eu “nu ma fac”, la fel Vasile Paraschiv odata. De ce nu “ma fac” ? Nu ma lasa parcursul inductiv….
    2. Cealalta parte dintre noi sa formam “Divizia Mihai Botez”’ -- adica sa oferim tot suportul legal si institutional necesar ca “sa (le) fie bine si sa nu (ne) fie rau” . Acum, in faza initiala, cu varianta : “ sa (ne) fie bine si sa nu (le) fie rau “ …Aici d-nul Valeriu Mangu nu poate fi ignorat. I se cuvine sefia deoarece are niste constructii deductive impresionate, chiar daca Academia ceea… nu-l baga-n seama la “artimetica” Constitutiei, desi el e matematician….Draku’ mai stie insa cat mai fac 2 + 2 astazi…Pana si piosii si evlaviosii ar lasa rezultatul 4, dar n-ar lasa asa, cu una cu doua…., fara nici o negociere… Hai brree…., ce, ne doare gura ? Ce dreak, transoceanicu’ are ruj de buze sau dentist special ?

    Sunt putin defazat dupa venirea de la Bucuresti ( ma refer doar la “Divizia Carpati”, in sens post-Stalin…). Va prind eu din urma ….Am insa o rugaminte, nu ma mai lasati sa vi-o iau prea tare inainte….Ca altfel ne prinde pe toti “Nea’ Mitica” si transforma “toate diviziile din Romania” in “Liga Profesionistilor”….

    PS. E bun acest intermezzo. La Bucuresti am avut prea “multa treaba” pentru a o expedia scurt….Nu merge cu sumudica ( cu A de la Aya si nu cu A de la “aialalti” – ma adaptez la lipsa de diacritice la calculatorul acesta ) aici. Pana la expeditiile lungi…., mentionez acum doar ca la Bucuresti, pe langa intalnirile avute ( inclusiv “divine”…) am cumparat si cartile : “ Tragedia veacurilor” si 2 din 4 ( m-oi fi gandit la cat face 2 + 2 si ca e cazul sa le luam pe “divizii” ? ) ale lui Ben Carson gasite intr-o librarie din Piata Unirii. Pentru dom’Serban, mentiune suplimentara : Librarie, nu brutarie !

  • InimaRea

    Maestrul Foarță are dreptate: ieșind din Evanghelia după Ioan, adevărul poate fi eliberator doar în ordinea Artei futilității la români, cum o definește don Tudoran.
    De fapt, exemplele d-lui Tudoran vin din sfera bîrfei cu iz de adevăr -- ”zvonuri pe surse”; fumigene, petarde, brașoave, praf în ochi, șopîrle/strîmbe, vrăjeli șamîdî. Iar iz-ul de adevăr bate din direcția sincerității minciunii -- sînt date-n vileag chestii pasămite secrete, doar la supărare, cînd își dă omu’ drumu’ la gură. Al dracului sinceritate, dom’le! Trebuie dinamitată persoana, să iasă adevărul așchii dintr-însa.
    Știți cum e -- adevărul scos cu forcepsul mîniei e făcut zdrențe. Dar ce soartă faina poate-avea! Flutură-n lume ca lilieci năuci, iz-bindu-se de toți și de toate. Iz-bindu-ne…

  • Discutam de informatii ( nu neaparat adevar) dublu selectionate si trunchiate ( sa le zic mai degraba esantionate, fiindca macar acolo functioneaza teorema lui Shannon ), prima oara de personajele numite, a doua oara de media, fiindca toate cele numite de dl Tudoran adevaruri ne parvin prin intermediul media. Poate sa mai comentez dupa amiaza, atunci cand voi veni de la cumparaturi. Este insa unul dintre cele mai frumoase articole pe care le-am citit in ultima vreme si cred ca ar putea fi preluat de o gazeta ca editorial. In spatiul politic insa, este nitel de discutat.

  • @) All

    Foarte bun articol, intr-adevar e ca un poem foarte trist, cum semanala primul comentariu. Cred ca, apoi, ce scriu IR si dlnimeni se apropie cel mai bine de esenta acestuia…

  • Ontelus DG

    ,,Prin moarte calcă pe nevoi
    Și goilor le-ogoaie plânsul
    Legenda-i sacră pentru noi,
    Iar suferința-i pentru dânsul…

    El cade jertfă de amor,
    Și veacurile-l proslăviră…
    Dar pururi trist, suferitor,
    Așa cum toți și-l plăzmuiră.

    Rămâne vecinic pe calvar
    Pe crucea umilinței… iată-l:
    Jos, între doi -- ca un tâlhar;
    Sus, între Duhul Sfânt și Tatăl…”
    [Panait Cerna, ,,Iisus (I)”]

  • @Serban Foarta & InimaRea

    Cand doua persoane iti spun ca esti beat, te duci la culcare. :-))

    Oi fi pacatuit eu prin exces de interpretare a textului dlui Tudoran. Nu pot insa uita sentimentul de eliberare care m-a insotit de fiecare data cand s-a admis public adevarul minimal ca imparatul e in pielea goala, indiferent cine sau ce a jucat pentru o vreme rolul “imparatului” si indiferent cat de abil sau inabil erau prezentate “hainele cele noi”. Admiterea acelei simple evidente a simplificat de fiecare data relatiile (in familie, intre prietni, colegi etc.) si a detensionat societatea.

  • Dana(Mara)

    @No Name/DP, All
    rel="nofollow">

  • Dana(Mara)
  • Şerban Foarţă

    Stimată Doamnă,

    jucându-mă puţin (de-a holorima şi de-a asonanţa), aş spune că
    ADEVĂRUL
    e când cADE VĂLUL, --
    Alètheia vechilor greci, a presocraticilor, mai cu seamă, semnificând “dezvăluire” (a Dasein-ului, nu şi concordanţă: „adæquatio intellectus et rei”, după definiţia Sfântului Toma din Aquino), o dezvăluire care, însă, are loc în virtutea unei dimensiuni ce rămâne totdeauna invelată, -- aceasta, după Martin Heidegger, constituind Fiinţa propriu-zisă (Sein).
    Astfel încât copilul ce exclamă că „Împăratul este gol!” nu dezvăluie un veritabil adevăr, ci doar o eclatantă evidenţă; iar dacă, totuşi, îl dezvăluie, acesta e unul al „minciunii” noastre (cf. InimaRea, # 24), al îndelungii noastre ipocrizii sociale.
    Faptul că o spune-n gura mare, punându-ne oglinda-n faţă, nu-i, bineînţeles, de ici, de colo.
    Dorin Tudoran e unul dintre rarii “copii” care, la noi, strigat-au că scorniceşteanul era gol!

  • Şerban Foarţă

    Mesajul anterior [# 31] îi este adresat lui No Name/DP [# 28]

  • Valeriu Mangu

    Articolul “Este constituit Parlamentul?” pe:
    http://ascunzisuri-constitutionale.eu

  • Valeriu Mangu

    @ Dezideriu Dudas

    In baza 10, suma 2+2 este, evident, 4, dar in baza 3, de pilda, este 11. Iar in baza 4, suma este 10.
    Depinde asadar in ce sistem gandim.
    Toate lucrurile trebuie privite intai prin prisma principiilor NATURALE. Din pacate, timpul pe care il traim ne-a indepartat de aceste principii.
    Ma bucura, de asemenea, faptul ca gazda noastra posteaza anunturile privind aparitia articolelor, gest pentru care ii multumesc respectuos.
    In alta ordine de idei, onorat de gandurile dvs. frumoase, va marturisesc sincer ca nu astept de la nimeni nici un fel de distinctie. Mie imi sunt suficiente aprecierile venite din partea dvs., care ma bucura mai mult decat nu stiu ce titlu academic, in masura in care se mai poate vorbi azi de asa ceva.

  • Ontelus DG

    Cu acordul gazdei, mă citez:
    Pentru credinciosul iudaic sau creştin, trăitor în babilonia globalistă de astăzi, seria de iniţieri şi ispite este necontenită. Fiecare dintre ei, însă, ştie că, la sfârşitul vieţii, asumarea cu demnitate a destinului propriu înseamnă împlinirea, atât cât se poate, a mesajului Torei şi Talmudului, pentru evrei şi a Evangheliilor, pentru creştin. Tocmai obstacolele şi încercările întâlnite în urcuşul spre mântuire dau sens autentic vieţuirii lor pământeşti. Nu este comod, într-un context fundamental anomic, să fii evreu autentic ori creştin autentic. Dar, pentru cei având una dintre aceste identităţi, însemnă totul, căci numai astfel pot găsi semnificaţii reale la experienţele pe care le trăiesc, bune sau rele. Prejudecăţile anti-evreieşti ale creştinilor, ca şi acelea anti-creştine ale evreilor vor persista, din păcate, până la sfârşitul timpurilor istorice. Ireductibilitatea celor două religii îi va determina mereu, pe aceia mai slabi de îngeri, să caute vinovăţii şi cauze ale propriilor eşecuri la celălalt, la străin, în loc să şi le observe la ei înşişi, chiar şi atunci, ba poate mai ales atunci când aceste vinovăţii şi cauze sunt evidente. Oricum, bătălia esenţială se dă în altă parte, în privinţa modului în care va arăta lumea de mâine. Treptat-treptat, în pofida recrudescenţelor previzibile ale înrădăcinărilor identitare, etnice sau religioase, uniformizarea babiloniei globaliste va şterge, până la urmă, stridenţa diferenţierilor, cei care se vor cantona în continuare în a-şi clama apartenenţa la o anumită comunitate, cu anumite tradiţii, fiind mai discret sau mai brutal marginalizaţi social, până când vor deveni simple curiozităţi umane, disponibile, în ochii celor mai mulţi, gata uniformizaţi şi cu creierele spălate, unei evaluări în care pitorescul deţine primul loc.
    (Dan Gabriel Onțeluș, Lecturi fragmentare, cap. L.Bloy.,,Mântuirea prin evrei” și identitatea creștină – fragment, Ed. Alpha MDN, Buzău, 2002)

  • Despre demnitate

    De la Dorin Tudoran aflăm adevărul despre În Linie Dreaptă, iar de la În Linie Dreaptă aflăm adevărul despre musulmani pe care Vladimir Tismăneanu se sfiește să-l scrie. Și?

  • Despre demnitate

    De la matematică aflăm adevărul că 87,52% este mai mare decât 11,15%, dar de la democrație aflăm adevărul că 46,24% este mai mic decât 50% + 1 (și toată lumea strigă “lovitură de stat!”). Și?

    Foarte tare articolul!

  • @Despre Demnitate

    1. Straniu.
    2.”de la ILD aflam adevarul despre” este o contradictie in termeni.ILD nu cu adevaruri se ocupa,
    3. Nu stiu ce-i reprosati dlui VT? Ca se sfieste sa sustina enormitatea pe care isi construieste ILD imaginea de nexenofobi, de nerasisti? “Strategia” lor este strategia gunoaielor de acest fel: nu suntem rasisti si xenofobi, fiindca, iata!, nu ne dam la evrei. Dar ne dam la musulmani. Daca asta-i reprosati dlui VT — ca nu sprijina si aceasta “strategie” — sunt de partea dlui VT>

  • Despre Demnitate

    Avansez ideea că islamofobia ILD este împărtășită de VT, atâta vreme cât VT nu se dezice de ILD, măcar pe această temă. Sper să greșesc.
    Reformulez partea a doua: Iar de la ILD aflăm “adevărul” despre musulmani, pe care VT etc.

  • Valeriu Mangu

    @ Dezideriu Dudas

    La pct. 34 alineatele 4 si 5 trebuie inversate.

  • Valeriu Mangu

    Domnule Dorin Tudoran,

    De la prietenul Buduca am invatat ca mai important cateodata decat continutul este titlul unui articol. Va felicit asadar din toata inima pentru titlu. Exemplele care urmeaza dupa acesta arata cat de jos putem sa ajungem daca ne lasam prada comertului cu non-valori pe care il practica mass-media.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  • InimaRea

    Ei, frați căuzași, veni vremea luminării rostului adînc al lui ”Și?” Prea se repetă ca să n-aibă vreunul, părerea mea…
    Ce ne arată nouă ”Și?” Ne arată că drumul de la afirmație la consecință logică este rupt. Ne arată că adevărul nu e nici metafizic, nici transcendental ci juridic -- dacă ”nu e probat”, rămîne vorbă-n vînt. De nu devine calomnie, întorcîndu-se la sine, cumva -- ”ca un bumerang” (scuzați-mă, nu m-am putut abține!)
    Totuși, există adevăr axiomatic pe lumea asta. Deloc întîmplător -- și-am să arăt de ce -- vine de la un vameș cu limba lată dar cu nume de poet, Vasile Blaga. D-lui agrăi de curînd: Guvernul Ponta este cel mai corupt guvern postdecembrist.
    Adevăr grăiește! Doar că nu cum crede dar zeii așa s-au distrat cu oamenii, punîndu-i să bolborosească adevăruri de neînțeles. Astfel, corupția oficială -- de stat, să-i zicem, incluzînd toate puterile statului nostru de drept (unde ”dreptul” se primește ca șpagă) -- o duce din ce în ce mai bine, de parcă i s-ar cînta Vivat, crescat, floreat! E normal, așadar, ca guvernul de acum să fie cel mai de pînă la el, după cum tot normal e ca următorul să-l întreacă. Această minunată posibilitate devine din natura superlativului relativ -- definind cel mai dintr-o mulțime cu aceleași calități; după cum vedem, și-ntr-un timp anume (la campionatele naționale de corupție, ori la olimpiada corupției -- există, am văzut eu clasamente!)
    Vasile Blaga poate fi rudă-ndepărtată a lui Lucian Blaga dar vicisitudinile (îmi place vorba asta, nu mi-o luați în nume de rău!) istoriei noastre bătute-n cuie ruginite fac din el un arghezian (sans s’en apercevoir, of course). Că nu spuse acel faimos oltean ”Din bube, mucegaiuri și noroi/ Iscat-am frumuseți și versuri noi”?
    Da, stimați concetățeni, de-aproape un veac trăim sub semnul Florilor Răului. Firea noastră poetică -- par excellence -- duse mai departe, ”pe năbănuite culmi” (ei, nu-i fain? Și eu zic!) o pură și simplă inițiativă poetică franțuzească. Pot pentru ca să spun că noi am înălțat poezia la rangul de viață -- și acesta e un adevăr. ”Și?” Păi, drajilor, avem continuitate -- nu futilitate, și-acesta este alt adevăr.
    ”Și?” Păi, avem și cheia durerii noastre naționale -- formele fără fond: am făcut fond din forme, cum mai filolosofic, ezoteric, magic nu se poate. Adică, am ajuns -- cu Florile Răului, zic -- la cultura mare (în sens agricol, sper că mă-nțelegeți). Sîntem Țara Smîrcurilor -- ultimul adevăr.
    ”Și?” Și e bine-așa. Iar dacă nu-i, ”merge și-așa” -- este?
    PS: Se dedică acest șir de adevăruri, Doamnei Nenumite, spre a-și savura liniștit libertatea.

  • @) ODG

    Deci, a aparut si o a doua traducere din Bloy? Prima a aparut in 1994 la Insititul European cu prefata mea…

  • Zacharias LICHTUNG

    @Serban Foarta & Aleteistii din Landernoul Heideggerian
    Sa nu uitam ca pe linga cei, asemeni unor Anton Dumitriu sau Marele Martin Himself, desfac ALETHEIA in A privativ + LETHEiA, pedalind pe ne-uitare si/sau pe luminisul fiintic, pe adicatelea iesirile intermitente din Letea Veche a amneziei, exista unul, nu-i dau numele, insa din gasca ateologica a lui Jojo Bataille, care o descompune in ALE (cu trimitere la aleatoriu, hazard, intimplare) + THEIA (cu vizare la THEOS, THEA, DEITAS), marsind pe L’ERRANCE DIVINE, pe divinitatea ratacirilor mundane, ajungand , la limita,sa se prevaleze de spusa hoelderlina ca GOTTHES FEHL HILFT, ca ni-i de ajutor absenta, fie si temporara, a Zeului.
    Cred ca stra-stranepotul lui Mos Tanase Todoran se recunoaste, la o adica, mai degraba in erantii divinului decit in asteptatorii revelatiei veritatii suprafiresti. Parerea mea (dar nu, nu neaparat, de vacaroi al Campiilor Alcoolizee)!

  • Zacharias LICHTUNG bis

    ERRATUM. GOTTES vrui sa scriu, nu GOTTHES. Iertare!

  • InimaRea

    Sorry, trebuia ”acest șirag de…”

  • @Serban Foarta & InimaRea & All

    Sigur ca aveti dreptate. De altfel, eu nici n-am intentionat sa ma refer la adevar in calitatea lui de categorie filosofica ori religioasa. O clipa nu mi-am propus nici macar o abordare noetica a conceptului, fiind eu mai degraba o agnostica. M-am referit exclusiv la primul nivel al adaptarii subiectului epistemic la obiectul cunoasterii, si anume la cel pe care-l putem socoti mai degraba epicureic, inlesnit de simturi. De fapt, simturile sunt primele chemate a confirma sau nu justetea unor politici publice. Or, pana si acest nivel primar poate fi pervertit prin minciuna, prin propaganda menita sa invaluie adevarul a ceea ce este (in sens aristotelic) in minciuna ce spune ca este ceea ce nu este. De asta am si folosit parabola lui Andersen, “Hainele cele noi ale imparatului”, fiindca m-am gandit doar la recunoasterea evidentelor drept ceea ce sunt, fapt ce nu se intampla in toate regimurile politice, bunaoara. Si cand se intampla e bine, iar binele e categorie morala (de la Platon la Jaspers si mai departe ) .
    Dar qui s’excuse s’accuse, asa ca nu ma mai afund in interpretari -- cine stie in ce abuzuri mai sunt tentata sa cad. 🙂

  • Valeriu Mangu

    Articolul “Cati deputati si cati senatori prevede Constitutia” pe:
    http://ascunzisuri-constitutionale.eu

  • @Valeriu Mangu

    Din pacate, de la Ion Buduca nu pre se poate invata cine stie ce…

  • Ontelus DG

    @ Liviu Antonesei #43
    Nu știu dacă mai există o altă ediție postdecembristă, am folosit-o pe aceea menționată de dumneavoastră.

  • Şerban Foarţă

    Adevărat grăit-ai, Luka Lukici [# 44].

    Fără să fiu un specialist în cărăruile silvestre, în nesigurele, uneori, Holzwege, adaug numai că, în cazul lui die Lichtung (“luminiş, rarişte”, într-o pădure), accentul cade când pe Licht “lumină”, pe, vasăzică, “phanic”, când pe verbul lichten, semnificaţia căruia e “a rări copacii” unei sihle, făcând-o să se lumineze, evident, -- nu fără, însă, a-i tăia cu totul legătura cu întunecimea ambiantă, cu obscuritatea şi/sau cripticitatea fiinţială (fără de care nu ar fi, această Lichtung, decât… nălucă noctilucă sau sclipici).
    Ceea ce aminteşte, între alţii, de, bunăoară, Lucian Blaga, -- cel care, cu “lumina” lui, “sporea a lumii taină”, precum, “cu razele ei albe”, luna.
    Or, dacă rariştea sau luminişul (Lichtung) îşi au originea în verbul lichten “a [se] rări”, rărirea asta e şi uşurare: a uşura pădurea de încâlceala vegetală, de “confuzie” (cu un cuvânt al lui Ion Barbu), fapt ce mă duce, dacă vreţi, cu gândul la maieutica/moşirea, de către fiul Phenaretei, a adevărului preexistent, adică înnăscut, dar dat uitării, -- A-lètheia semnificând, într-astfel, “dezuitare”.

  • Gulli Blefuscu

    @Ontelus DG
    Calcandu-mi peste fireasca modestie, o, da, pot spune ca Domnia( Ipseitatea, Alteritatea) Mea l-a recomandat pe Liviu Antonesei in secret, valeat 1993, pentru gestionarea primei traductii inromanizatoare din Leon Bloy,un soi de Celine catolic + auctor cu mare cautare la interbelicii nostri de dreapta, asa cum reiese, putintel, si din ”Jurnalul de la Paltinis”. LE SALUT PAR LES JUIFS nu fusese, intial, anuntat cu titlul, strict religios, de ”Mantuirea prin evrei” ci… cu unul mai generos, mai teologico-geo-politic, mai lteral: ”Salvarea prin evrei”, facind insa intertext cu evanghelicul SALUS EX JUDAEIS EST. Volumenul de la Institutul European include si, de acelasi autor, textula LE SANG DU PAUVRE/ ”Sangele saracului”.

  • ş. f.

    Revin, cu următoarea precizare: dacă am insistat asupra faptului că “rariştea” implică “uşurarea”, o “curăţire”, o “purificare”, e pentru că acestea, toate, justifică ideea de catharsis, invocată, la un alt nivel, de către dna No Name/DP, distinsa noastră interlocutoare.

  • ş.f.

    Rog cititorii să refacă ordinea, intervertită deocamdată, a ultimelor mele două comentarii!

  • Dezideriu Dudas

    @ InimaRea # 42
    V-am extras din comentariul dvs.din linkul de mai jos pasajul din final. INTREBAREA 1 DE ACUM : CAT A DURAT SAU CAT VA DURA ? INTREBAREA 2 : SE POATE SAVURA LINISTIT CEVA, TINAND CONT CA NU PREA “SE” STIE CAT VA DURA ?

    vasilegogea.wordpress.com/2013/07/20/despre-izgonirea-lui-paul-goma-o-insemnare-de-acum-treizeci-de-ani/

    Preţuiţi libertatea de azi!
    “Că n-are cum dura” parc-am auzit atunci o voce

  • Dezideriu Dudas

    @ No Name / DP si Serban Foarta
    Intre Adevar si Evidenta Adevarului n-ar trebui sa fie decat diferenta dintre Scop si Mijloc in ceea ce priveste Adevarul. D-nul prof. Liviu Drugus – Universitatea George Bacovia Bacau, fost cel mai apropiat colaborator al lui Anghel Rugina, a fundamentat o intreaga teorie Mijloc-Scop, un instrument extrem de util in astfel de delimitari. Sper sa aiba si el “suflet de bandit”, ca s-o fi saturat de-atata “bine”…

    @ Ontelus DG # 35
    Nuantele si evolutiile crestinimului pot fi salvatoare. E drept, trebuie demonstrat .

    @ Dorin Tudoran # 38
    Din pacate, nu e suficient sa “ nu ne dam la musulmani”. Asta neansemnad cumva ca asertiunea imi confera vreo “demnitate” argumentativa….Tine de 1 + 1 = 2, nici macar de 2+ 2 = 4…Daca totusi “ a te da la musulmani” este o credinta fondatoare a unui grup/grupuri de “matematicieni globali”, vorba d-lui Valeriu Mangu, care obtin orice rezultat in functie de in ce “baza” lucreaza, e altceva…

  • Dezideriu Dudas

    @ Valeriu Mangu
    # 34
    Sunteti nou pe aici si nu aveti de unde stii. “Academia”, la noi, inseamna (si) locul cela in care oamenii fara pic de par in cap se plang de dimineata pana seara ca le vine parul in ochi si, si mai convingator, isi trec tot timpul cu mana prin par….

    # 40
    Am inteles bine ? 4 si 5 de mai jos, trebuie inversate. DIN CE PUNCT DE VEDERE ? Sunt totusi categorii logice diferite.
    4.Toate lucrurile trebuie privite intai prin prisma principiilor NATURALE. Din pacate, timpul pe care il traim ne-a indepartat de aceste principii.
    5.Ma bucura, de asemenea, faptul ca gazda noastra posteaza anunturile privind aparitia articolelor, gest pentru care ii multumesc respectuos.

  • Dezideriu Dudas

    @ Dorin Tudoran # 49
    @ Valeriu Mangu # 41

    Revista “Cuvantul” stiu ca i-a acordat un Premiu lui Adrian Marino, premiu care a generat la “oficiali” reactii vehemente…Iata si un lucru bun facut de SOV dupa ce a preluat “Cuvantul”… Nu stiu cat l-a detinut, dar atunci cred ca era al lui. Nu l-am inteles pe Dan Voiculescu, prin 1997, cand i-am propus sa cumpere revista “Cuvantul” si el mi-a raspuns, cam speriat ( ? ), ca l-a cumparat SOV . Parca l-a intrebat invatatorul pe elev de ce nu a udat florile clasei iar raspunsul acestuia ar fi fost : Le-a udat “a lui Trandafir” ( da, o aluzie e si la domnu’Trandafir…)….Dupa acel eveniment insa, inteleg din ce in ce mai multe, legat de vechi si nou in “teoria sistemelor”…

  • Dezideriu Dudas

    @ dlnimeni # 25
    Teoria sistemelor nu poate ingnora teoria informatiei. Multumesc ca mi-ati adus aminte…Teoriile lui Shannon insa, ca si ale lui Norbert Wiener, chiar si cele ale Odobleja, palesc in fata “Teoriei lui Ohm” in Romania…Adusa de “LIBERTATE”….
    De la atat “libertate” dupa1989, imi iau si eu libertatea de a mai amana “raportul” dupa intalnirile mele de vineri din Bucuresti. Nu ca m-ar obliga cineva. Ma obliga insa ceva. RESPECTUL PENTRU ADEVAR. Inchei periplul de azi printr-o idee a lui Alexandru Macedonski : “ LUMINA NU STRABATE VIDUL.”
    Adaug si un vers de-al lui :

    “M-am născut în niște zile când tâmpita burghezime,
    Din tejghea făcând tribună, legiune de coțcari,
    Pune-o talpă noroioasă pe popor și boierime;…
    Zile când se-mparte țara în călăi și în victime
    Și când steagul libertății e purtat de cârciumari. “

    Am citit cum Al. Macedonski si-a luat oarecum iertare de la I.L. Caragiale la moartea acestuia. Din pacate, nu cred ca a reusit acelasi lucru si cu Mihai Eminescu desi a avut numeroase incercari.

  • @) ODG

    Am inteles eu gresit referintele bibliografice, erau la cartea D-voastra…

    @) GB

    Ce trece vremea! Sint mai mult de 20 de ani de atunci…

  • Ontelus DG

    @ Gulli Blefuscu #52
    Vă mulțumesc pentru precizări. Într-adevăr, există diferențe între mântuire și salvare, tot atâtea prilejuri pentru celebrarea iraționalului negativ, la bietul om. Știu că textul lui L.Bloy mi-a atras atenția în mod special, teza sa venind în contradicție explicită cu aprehensiunea față de evrei a multor creștini, care se poticnesc în acest punct. Dacă firească este poticnirea, dată fiind sărmana condiție a omului, suprafirească este iubirea și înțelegerea resorturilor istoriei. Motiv pentru care, între altele, îi mulțumesc și domnului Liviu Antonesei pentru ajutorul dat în publicarea textului trimis pe blog în seria nouă a revistei ,,Timpul”.

  • Dezideriu Dudas: pe 30 aprilie se fac 98 de ani de la nasterea lui Shannon. Oare am putea vorbi si de o hiper discretizare, apropiindu-ne astfel si de Vasile Popov?
    Majoritatea celor din textul dlui Tudoran -- cine stie, poate si cirnatii de Plescoi -- doresc voturile cetatenilor si mi se pare normal sa fie filtrati prin trasaturile empirice ale comportamentului politic, atit in ceea ce ii priveste pe ei, cit si pe cetateni si media.

  • ş. f.

    Cu scuze, dacă abuzez de spaţiul şi de bunăvoinţa gazdei noastre, e cazul să revin cu precizarea că #54 trebuie ignorată!

  • Deci după 127 de emisiuni televizate cu Victor Atanasie Stănculescu, încă n-aţi aflat “tot” adevărul despre revoluţia din 1989? (dar un pic din adevăr bag seama că aţi aflat, că nu puneaţi “tot”-ul ăla)
    Poate nu ştiţi unde să căutaţi.
    De ce nu-s capabili bucureştenii să lămurească misterele revoluţiei din 1989?
    Pentru că aceste mistere nu există.
    (folclor timişorean din veacul al 20-lea)

  • " rel="nofollow">
    Auditie placuta!

  • @mariusmioc
    macar in aceasta saptamana nu ma simt disponibil pentru reluarea unor vechi controverse. admit ca, spre deosebire de dumneavoastra, care stiti totul despre decembrie 1989 si ce a urmat, eu stiu mai putin si prea putin pentru a impartasi, intotdeauna, certitudinile unor certocrati.

  • Valeriu Mangu

    @ Dezideriu Dudas
    1. Adica textul “Ma bucura, de asemenea …” trebuie trecut la sfarsit.
    2. Stiu ca, la un moment dat, se vorbea ca unii actionari i-ar fi vandut dlui Sorin Ovidiu Vantu actiuni, dar nu am date concrete. In orice caz, epoca revistei “Cuvintul” (cu i de dupa i) a tinut pana prin 1994, poate 1995. Eu am fost doar colaborator.
    3. Chestiunea cu “Academia” inca n-am prins-o.

  • Gulli Blefuscu

    @ONTELUS DG
    Va mai recomand ceva de Leon Bloy, ceva inca neinromanizat, dupa cate stiu, de vreun editor cistisaic: L’EXEGESE DES LIEUX COMMUNS/Exegeza locurilor commune, in care proverbele, dictoanele, stereotipiile, gandemele ”tampitei burghezii”, pe care o blestema si Macedonski, sint belite, ca sa zic asa, cu un scalpel nemilos, foarte sado-maso, de mare (f)utilitate publica si azi…daca le rescriem, pe gustul nostru, nitelus.

  • Ontelus DG

    @ Gulli Blefuscu
    Mulțumită babiloniei tehnocrat-globaliste, am citit câteva pagini din cartea menționată, în format digital. Mi-au venit în minte conotațiile titlurilor, nu neapărat ale cărților respective: ,,Dicționar de idei primite de-a gata”, ,,Omenesc, prea omenesc”, ,,Tratat de descompunere”. Contextual, autorul își aruncă veninul hermeneutic asupra turpitudinii burgheze, dar în fond sunt denunțate mediocritatea, autosuficiența, prejudecățile, adică derizoriul naturii umane, prostia ca regulă a ființării. De fapt, lucid și amar contemplându-ne, normalitatea binevoitoare este prețul pe care îl plătim cu toții pentru supraviețuirea civilizației, iar excepțiile numite intelectuali, artiști, savanți, înțelepți, religioși constituie condimentele ce dau pitoresc unei umanități agnostice în esența sa.

  • Dezideriu Dudas

    @ Valeriu Mangu # 67

    1. Am inteles.

    2. Dupa atata timp, nu mai conteaza.

    3. Cred ca in “ Singur printre romani” d-nul Claudiu Iordache cuprinde mai bine ceea ce cred eu despre Academia Romana. Ceea ce am scris era doar o extensie facuta de mine ( pe alta directie, o completare a comicului sub care se percepe Academia “oamenilor de bine”, pe aici, “pe la banditi”… ) , in sensul ca activitatile ei par a fi inutile in vreun trend de reconstructie al Romaniei. Academia Chinei, dupa incheierea razboiului rece, plecand de la extensii deductive ( apropo’ de articolul d-lui Corneliu Vlad despre dvs. ), a grupat pe cei mai motivati academicieni de-acolo si acestia au format transnationale care sunt in primele 10 din lume ca cifra de afaceri ( retin dintr-un articol din baza mea de date, devenita partial caduca post-google…, 3 sau 4 ). La noi, s-a dat profesorului de capitalism din comunism, d-nul acad. Tudorel Postolache, sarcina alcatuirii strategiei tranzitiei de la stat la piata, si inca si acum ne inchinam la Strategia de la Snagov ca la Tablele lui Moise…Iar cand a venit Anghel Rugina in Romania, s-a grupat cea mai coroziva “armata” contras posibila,. Din pacate, condusa de un economist cu adevarat remarcabil, acad. Costin Kiritescu, a carui referire la Karl Helferich in context aproape ca a reusit sa ofere si o baza de plecare pentru solutiile necesare din viitor, mai ales ca “nodul gordian” pare a fi Germania post-Helferich…. Diferenta de la teorie si practica, “ei” si Rugina, dar si de la interes national la dez-interes national acoperit de “noua propaganda”, China si “ai nostri”…Anghel Rugina isi legase teoria si de interesul national, ceea ce “nu mai era voie”…, la “fraieri”. Primul “s-a prins” d-nul Dorin Tudoran, desi atunci inca nu se manifesta nimic in economie…Dar asa sunt artistii, “simt enorm” si “vad monstruos”…M-as bucura sa stiu ce vede acum….

  • @Dezideriu Dudas

    Acum “văz enorm” și “simț monstruos”

  • Pingback: PolitiCalinescu | Becali liber. Investitii in inchisori. - PolitiCalinescu()

WP Admin