≡ Menu

14 iulie, “Aux armes” și un iconoclast: Serge Gainsbourg

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Exceptional ! Ce surpriza! Merci.

  • Daca_nu_nu

    Haios! Păcat că n-avem un buton „LIKE”… Tot e la modă asta cu butoanele… :))
    Buton n-avem, dar mă tem că vom avea o problemă. Şi nu una oarecare…

    „Carta Olimpică interzice cu desăvârșire folosirea simbolurilor olimpice (steagul, cercurile și flacăra olimpică), inclusiv orice referire la ele, în scopuri politice.”

    „Încă din 1986, de la organizarea primei ediții a Jocurilor Olimpice moderne, la Atena, baronul Pierre de Coubertin a pledat pentru plasarea acestei competiții deasupra tuturor diferențelor de rasă, de religie, inclusiv a celor politice. Comitetul Internațional Olimpic, inclusiv simbolurile olimpismului, promovează unitatea și înțelegerea dintre oameni indiferent de aparteneța lor. De altfel, cele cinci cercuri de pe steagul olimpic simbolizează tot atâtea continente unite. ”

    http://www.adevarul.ro/sport/antifotbal/sport-olimpism-flacara-Traian_Basescu_0_736726493.html#

  • neamtu tiganu

    povestiti-mi si mie despre ce e vorba ca in Deutschland nu e voie cu filme d-astea porno!
    O fi vorba de ziua Frantei? Vive la France!

  • @) Dorin Tudoran

    Serge e fabulos iar piesa asta stralucitor non-conformista. Nebunia este ca oara, in adolescenta, l-am vazut intr-un film -- nu mai tin minte care! -- si abia dupoa aceea i-am cautat muzica. Ca si la Brassens sau Guy Beart si -- ce lapsus am, cel cu A Amsterdam… -- textul e esential.

  • @) Daca_nu_nu

    Exista multe fiorme de nebunie politica, una este cea a incalcarii, a calcarii in picioare a tot ceea ce se poate, de la regulile bunului simt la Constitutie si Carta Olimpica… Asta e marfa, cu ea defilam!

  • Gheorghe Campeanu

    @ Liviu Antonesei

    Filmul era al lui Jean-Pierre Melville, cu Jean Gabin si Michel Piccoli si se numeste “Pacha”. Un Gainsbourg clasic in film.

    Boa noite in Acores

  • Vive la France!

    Aux armes… informationnelles! 🙂

    P.S. Inimitabilul Serge Gainsbourg a facut, cu Jane Birkin, o fata demential de daruita, Charlotte, al carei talent exceptional a fost demential exploatat de inimitabilul Lars von Trier.

  • Şerban Foarţă

    Dragă Dorin,
    în urmă cu vreo cincisprezece ani, am tradus şi publicat (în “Orizont”) mai multe texte ale lui Gainsbourg, -- între care şi acestea două (licenţios, primul; cel din urmă, liric):

    I.
    Prezervative umflu precum se umflă un
    Frumos balon
    Am şi lansat vreo un-
    Şpe din balcon
    Piei străvezii de supermarket care cu
    Concursul blândei boare
    A verii pot să zboare
    Sau sa nu

    Prezervative umflu precum se umflă un
    Balon cu heliu
    Să bine vă dispun
    La periheliu
    Pentru că eu prostii dintr-astea cumpăr cu
    Doar gândul să aveţi
    Baloane-castraveţi
    Altminteri nu

    Prezervative umflu precum se umflă un
    Aerostat
    Al doişpelea balloon
    M-a întristat
    Aşa că ştergeţi-o-n albastru până nu
    Vă mai văd pornoduhuri
    Şi daţivă-n văzduhuri
    Randevu

    II.
    Mai înainte s-o sfârşească -- ea
    Îşi aminteşte de canarul ei Îl ia
    Cu tot cu colivie pe balcon
    Unde acum e-aproape frig fără palton
    Deschide gazul cum deschidem o cişmea
    Îşi pune discul preferat Pe canapea
    Se-ntinde şi adoarme-ntr-un gazon
    Cu flori şi fluturi stranii Pe balcon
    Şi peste Londra cade noaptea grea
    A doua zi pe noptieră lângă ea
    Se vede scris la repezelă în creion
    Atâta tot: Canarul este pe balcon.

  • Dorin Tudoran

    @ Serban Foarta
    Mortale!
    Multam et caetera!

  • Şerban Foarţă

    Erratum (se putea fără?): În primul text, versul penultim: daţi-vă-n (nu,
    evident, daţivă-n!).
    Şi, pentru că tot este anul scufundării, acum un secol, a Titanicului, -- iată şi acest MARINE BAND TREMOLO (traducere, ca şi multe altele din Serge, rămasă inedită):

    O mare navă sub pavilion
    Britanic e pe cale să ia apă
    Se mai aude-orchestra în salon
    Dar glezna muzicanţilor e-n apă

    Nainte să dea ordin de-abandon
    Bătrânul căpitan pe puntea şchioapă
    Salută flamura Un greu oblon
    Şi-a tras pe suflet sigur că nu scapă

    Pieriţilor cu sutele ison
    Le ţin din bărci femei copii E-o trapă
    Oceanu-n care vasul-bastion
    Dispare după ce cu vuiet crapă

    Doar două clarinete şi afon
    Clavirul negru mai plutesc pe apă

  • Şerban Foarţă

    Şi, pentru că pofta vine mâncând, adaug, pour la bonne bouche, GOOD BYE EMMANUELLE:

    Emanuela e maniabilă bucal tot pe atâta cât e manual
    Emanuela pe intelectual îl preţuieşte cat pe manual

    Emanuela practică amorul cu tehnică dar nu de manual
    Emanuela este dependentă de tainu-i de “Je t’aime” anual

    Emanuela e maniabilă bucal tot pe atâta cât e manual
    Emanuela pe intelectual îl preţuieşte cât pe manual

    Şi, pour la bonne bouche bis, LA JAVANAISE:

    Mereu
    În rut
    Te-am vrut
    Doar eu
    Dragostea mea
    Chiar, vai,
    Când nu-
    Mai NU
    Ziceai
    Dragostea mea

    Atu-
    Ul tu
    L-aveai
    Şi-l ai
    Dragostea mea
    Nu eu
    Am fost
    Pe post
    De zeu
    Dragostea mea

    E-o zi
    De-april
    Febril
    La ceas
    De dragoste
    Ei, şi?
    Căci nu
    Eşti tu
    Aceas-
    Tă dragoste

    Pe lu-
    Me rost
    Nu-i da-
    Că nu
    E dragoste
    Doar tu
    Ai fost
    Cea ca-
    Re vru
    Nedragoste

    La Javanaise e dansu-n timpul
    Căruia ne vom fi iubit
    Ci el sfârşindu-se subit
    Ni s-a sfârşit şi nouă timpul

  • Dorin Tudoran

    @ ALL

    Prietena noastra, nu spui care, imi scrie si are dreptate:

    ” Dar forma corecta este CETERUS, -A, -UM (nu cu AE, ci cu E simplu).
    Acuma, daca i-ai raspuns lui Foarta la baza, poti lasa CAETERA.
    Daca nu, corecteaza si scrie CETERA.
    (…)
    Daca nu ma crezi pe mine, uite-aci la Gaffiot:
    http://www.lexilogos.com/latin/gaffiot.php?p=241

    unde, pentru CAETERUS, face treimitere la CETERUS, adica aici:
    http://www.lexilogos.com/latin/gaffiot.php?p=296

    Cum sa n-o cred? Dar am mers dupa scrisul de mana al iconoclastului SG, c-o fi vrut el sa zica ceva si cu aceasta licenta; de data asta, doar lingvistica…

  • Dorin Tudoran

    @neamtu tiganu

    Pudibunderia/ipocrizia ghermana… Nimic porno…

    Cantecul nu-l pot povesti, dar va povestesc altceva, asa, de-un par ezamplu re. ipocrizie; ba si la Goethe Institute:

    Munchen. Ies de la Goethe Institute impreuna cu prietenul meu C., care merge la institut doar de dragul meu,caci vorbeste germana “ca pe apa”. Cand sa traversam Sonnenstrasse, la stop, o tanara blondina, aproape dezbracata. Sanii sunt imensi si la asa ceva prietenul meu C. nu a rezistat niciodata. Se duce la domnisoara si incepe “Fräulein” (continuu in romana, ca sa intelegem toti, pe urma traduce domn neamtu in ghermana, ca sa inteleaga si shvabii..) “pot sa va ajut sa treceti pe trotuarul de vizavi aceasta superba perche de tzatze?”

    Fräulein tipa oripilata la la C., acesta mai apuca sa-mi zica doar “Ne vedem maine dimineata la institut” si fuge dupa Fräulein, care continua sa urle la el.

    A doua zi dimineata, C. nu apare la institut. Apare, in schimb, la usa, exact cand ies eu sfarsit de oboseala de la cursuri. Surprize-surprize: C. se tine de mana cu Fräulein. Amandoi radiaza de fericire…

  • Dorin Tudoran

    @ Liviu Antonesei

    Nu te enerva, bucura-te de soare, ia-l si pe Azorica in apa, ca la revenirea la Iasite asteapta “Timpuri noi”!

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran

    Dupa reveria talmacirilor din Gainsbourg ale dl-ui. Foarta, ma simt usurat ca in cladirea noastra nu exista balcoane. Va rog sa nu ma parati la autor. “Mortale”, da (toate)! Mai vrem.

    @ Liviu Antonesei

    Daca i se permite unui necetatean roman sa puna o intrebarea civica (evident, voi intelege daca nu vreti sa impartasiti cu venetici asemena taine), Dvs. la ce centru de votare va pronuntati in cestiunea referendumului acolo in Açores?

  • Gheorghe Campeanu

    @ Liviu Antonesei

    Episod nostalgic Gainsbourg completat: “Requiem pour un con” din filmul “Le Pacha”

    rel="nofollow">

    PS -- Amsterdam? Preferatul meu de limba franceza -- Jacques Brel.

  • Chianti Classico

    Pentru dl Foarță.

    https://www.box.com/s/b34a265b635da34b823c

    Nu am organ pentru poezie, nu mă emoționează versurile. Handicap genetic, educațional, cultural, deformație profesională, nu știu… Nici măcar nu pot să citesc așa ceva. Pe Shakespeare, de ex., îl găsesc sufocant în general și nu mă agață nici măcar sonetele lui boscorodind despre “doamna brună” care, mă rog, pare să fi fost… un domn, știe toată lumea deja. Passons!

    Dar, prezentată așa ca în clipul de mai sus (de exemplu), înfășurată în muzică, dans, imagine, poezia mă poate face atent cîteva minute. Habar nu am dacă poeții ăștia doi din înregistrare merită clipul și discuția dar, în felul ăsta scoși în lume, mi-au atras atenția. Văzîndu-i, mă miră inerția poeților români față cu… reacțiunea noilor tehnologii.

    Domnu’ Foarță, ieșiți, dom’le, pe internet (youtube, vimeo etc.) și ziceți ce e de zis! Aveți o moacă de milioane (v-am văzut pe youtube și, părerea mea, aveți ștofă de mare comunicator). Una e să scrii și să publici pe hîrtie și alta să ieși tu, cu moaca ta, cu vocea ta, cu ticurile tale (ticurile sînt totul) și să rupi pisica pe internet dacă chiar ai cu ce. Sînt unii care fac bani, nu glumă, publicîndu-și creațiile pe internet într-o formă comercială. Chiar nu vreți bani? Așteptați un evreu care să vă intermedieze legăturile bănești cu lumea? :mrgreen: Lăsați-o naibii de hîrtie, cît ar fi ea de lucioasă… S-a dus vremea. Fondul, nu forma, contează, nu? Dacă o formă de prezentare e învechită, păi să trecem la ceva mai de soi!

    P.S. Domnule Tudoran, ce ar fi să vă și citiți articolele în fața camerei video a calculatorului și să publicați înregistrările pe propriul canal youtube? Din experiență vă spun că, în momentul în care ați depășit un prag minim de audiență, Google Inc. (proprietarul youtube) vă va cere permisiunea să vă plătească dacă acceptați puțină publicitate pe pagina personala youtube. Nu dați cu piciorul! Orice bănuț e binevenit. Cum zic popii ortodocși, chiar și cel al văduvei.

  • %) Gheorghe Campeanu

    Da, da, da, despre Le Pacha este vorba! Multumesc tare mult pentru reaminitire! Pe Brel mi l-am amintit prin somn! Dar o confirmare cade bine!
    Multumesc si pentru dar!

  • @) Serban Foarta & Dorin Tudoran

    Multumesc, iubiti maestri, pentru florilegiul poetic cu care imi incep ziua! De mult nu m-am simtit atit de bine la trezire!

  • @) Dorin Tudoran

    Nu ma enervez, master, doar ma prefac ca ma prefac ca ma enervez…

  • @) Gheorghe Campeanu

    Cum de aici plec pe 31 si astia nu s-au ingrijit sa faca o sectie de votare, desi am fi vreo patru care am putea vota doar in casa asta, ramine sa-mi exercit dreptul cetatenesc si constitutional in faza reluarii procesului de vot…

  • Şerban Foarţă

    Stimate domnule Câmpeanu,
    mai înainte să transcriu câteva texte (pentru Dvs, mai cu seamă), aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că, în 1996, am publicat, la editura EST, traducerea romanului lui Serge Gainsbourg, “Evghenii Sokolov” (pe care, daca-mi veţi comunica, printr-un e-mail, adresa, vi-l pot trimite imediat).

    EL

    El e un sictirist
    Un vechi hâtrist
    S-a vaccinat (şi e imun)
    Cu la-ce-bun

    El e un sictirist
    Biet chitarist
    De obicei inoportun
    Căci la ce bun

    El e un sictirist
    Cam prea artist
    Ce-o ţine-aşa ca un nebun
    Cu la ce bun

    El e un sictirist
    Lacebunist
    Dacă pot pentru ca să spun
    Căci la ce bun

    El e un sictirist
    Mădoa’ncotist
    Zicând la rău ca şi la bun
    Tot la ce bun

    El e un sictirist
    Caracterist-
    Ic -- da-ul căruia e un
    Hm, la ce bun

    Nu-i trebui’ oculist
    Să vadă trist
    Că viaţa-i un detritus brun
    Deci la ce bun

    El e un sictirist
    Care mi-a zis
    Tu singură mi-eşti sol străbun
    Ăilalţi surghiun

    DUMNEZEU FUMĂTORUL

    Dumnezeu pufăie havane
    Îi tot văd cerul gri-închis
    El eu fumăm şi noaptea-n vis
    Iubito

    Tu nu fumezi decât gitane
    Albastra-ţi pâclă mai mereu
    Mă-nlăcrimează domnul meu
    Singurul după Dumnezeu

    Dumnezeu pufăie havane
    Chiar Înălţiea Sa mi-a zis
    Că fumul duce-n paradis
    Iubito

    Tu nu fumezi decât gitane
    Fără de care ţi-ar fi greu
    Dar uită-te cât baremi eu
    La stele pentru Dumnezeu

    Dumnezeu pufăie havane
    El este-n cer tu în Paris
    Iubeşte-mă cât mi-ai promis
    Iubito

    Tu nu fumezi decât gitane
    Iar eu le-aş vrea roşind mereu
    În negrul irisului meu
    Iubeşte-mă odată pen-
    Tru numele lui Dumnezeu

    ROZELE FANATE

    Eu sunt fanul
    Eu sunt fanul
    Rozelor fanate
    Mi-e o foame
    De vechi poame
    De vechi poame şifonate

    Ăl de hoaşte
    Nu cunoaşte
    E-ageamiu cu totul
    Jos cu rockul
    Său în locul
    Căruia eu pun fox-trottul

    Toate astea
    Ce-s din oastea
    Vampelor din două-
    Zeci, brizbizuri
    Au şi izuti
    De-after-shave pe-o piele nouă

    Cum se-ncântă
    Că au încă
    Resturi erogene
    Trag ocheade
    Deocheate
    Pe sub falsele lor gene

    -- Gigolo gigolo gigolo

    (Urmare într-un număr viitor, cu voia indulgentei noastre gazde.)

  • Gheorghe Campeanu

    @ Şerban Foarţă

    Stimate domnule Foarţă,

    Sint flatat de fermecatorul Dvs. gest, si realmente placut surprins sa va “reintalnesc” si in cazul lui Gainsbourg, intr-un loc atit de departat de Joyce. Et pourtant…

    Desi am fost dintotdeauna un inveterat nefumator, m-am infectat la randu-mi si cred ca am rezonat la

    ” Dieu est un fumeur de havanes
    C’est lui-même qui m’a dit
    Que la fumée envoie au paradis.”

    Plecat de atita amar de vreme, sint mai mult decit superficial la curent cu aparitiile literare romanesti . Ma minunez deci, cind imi spuneti ca ati tradus “Evghenii Sokolov”. Daca nu va este cu suparare, a va pune la cheltuieli postale trans-Atlantice mi s-ar parea o grosolanie. Voi gasi o alta solutie sa dau curs indemnului Dvs. atit de de generos.

    Profunde-vaste multumiri.

    Gh.C.

    PS- (cu scuzele de rigoare catre gazda noastra) daca tot l-am mentionat pe Joyce, cum va suna acest citat din cartea despre conversatiile lui G. Liiceanu cu dl. Mircea Ivanescu?
    „În biografia mea spirituală nu fuseseră prevăzute niciodată cele zece ore petrecute cu Mircea Ivănescu(…) Cu adevărat, nimic nu prevedea dialogul nostru. Nici vreo cunoaștere anterioară, nici distante «afinități elective», nici pasiuni culturale împărtășite în mod explicit. Unde ne-am fi putut întâlni? Trăiam pe continente culturale extrem de îndepărtate. Ce ar avea de discutat, m-a întrebat un prieten, traducătorul lui Heidegger cu cel al lui Joyce?”

  • Dorin Tudoran

    @ Gheorghe Campeanu

    Mai exista un amanunt: traducator al lui Joyce, Mircea Ivanescu este el insusi un mare scriitor (poet); traducator al lui Heidegger, dl Gabriel Liiceanu (care are alte multe si substantiale calitati) nu este si un filozof. Dar oricum ar fi stat/stau lucrurile, faptul ca s-au intalnit nu poate fi decat benefic pentru cultura romana. Chiar zece ore petrecute in prezenta unui mare scriitor inseamna ceva…

  • mihai rogobete

    N-aş vrea să fie cu supărare şi nici cu îngrijorare, dar, comparând poemele originale cu variantele dlui. Foarţă, complexitatea versificatoare -- nu acesta fiind punctul forte al poeziei lui Gainsbourg -- şi diversitatea prozodică fac mult mai poetică, la nivelul verbului, Limba română; la cel al construcţiei, n-avem, e drept, arhitecţi pe măsură.

  • Şerban Foarţă

    Stimate domnule Mihai Rogobete, vă foarte mulţumesc. În rest, dacă, într-o proxim comentariu, mi-aţi spune ce înţelegeţi prin “construcţie”, v-aş fi îndatorat…

    HELP CAMION

    Pe marginea autorutelor
    Fac semne la camionagii
    Nu ştiu de frica brutelor
    Acestora ce îs băieţi gagii

    Help! Help! opreşte greule şi hai
    Fă-mi loc pe crupa ta
    Şi du-mă-n rai

    Toţi preferaţii tatii
    Cu păr creţ
    În Porsche sau în Masserati
    Nu au din partea mea decât dispreţ

    Help! Help! frumosule de cinşpe tone
    Fă-mi loc la sânul tău şi hai
    Spre alte zone

    Mă-mproşcă limuzinele de zor
    Da’ io ca o marchiză-l
    Sfidez pe ăl de la volanul lor
    Şi pare-mi-se că aud un Diesel

    Help! Help! febleţea mea… Sictir!
    Mi s-a părut că-i un claxon de TIR

    Cabina-n care-o să mă usc
    Sau să mă umezesc în fine
    Stopează brusc
    La nici un pas de mine

    Help! Help! frumosule camion-cisternă
    Camionagiule,-s a ta
    Că viaţa-i ternă

    DI DOO DAH

    Melancolică şi cu elan întretăiat
    Pesemne că era să fiu băiat
    Eu n-am făcut-o pe păpuşa şi l-aş rupe-n
    Bucăţi pe ăl de-ncearcă să mă pupe

    Colegele-mi sunt altfel eu nu risc o
    Purtare ca a lor: băieţi nopţi disco
    Ah!

    Nu cred cum stau cu pumnii strânşi la tâmple
    Că mie d-astea au să mi se-ntâmple
    Eu una sunt leită tatăl meu
    Ce mă ducea de mână la liceu

    Mugurii pieptului colegelor mă-ngândură
    Pe mine ce-am rămas o scândură
    Ah! Ah!

  • Şerban Foarţă

    Stimate domnule Câmpeanu,

    ştiţi bancul cu Atlanticul:
    -- Mai e mult până-n America?
    -- Taci şi-noată!

    Niciun înnot nu costă scump: e cel mai ieftin sport, de fapt.
    Pe curând!

  • mihai rogobete

    Cu multă plăcere, maestre: dacă nu aici, în Udigma, pe Argeş în sus.

  • Şerban Foarţă

    Dlui Gheorghe Câmpeanu

    Am uitat să adaug că înotul nici nu e, de fapt, un sport.
    Este un mod de viaţă…

  • InimaRea

    E un dar să-mpleteşti şi despleteşti cuvintele -- cum cosiţele -- închipuind “construcţii” (cred că aşa trebuie citită expresia d-lui Rogobete, maestre) mereu surprinzătoare pentru practicanţii limbajului comun.
    Spiritului pozitivist (“ingineresc”, îi zic, nemaliţios fiindcă ingineer e tot din inventivitate) poezia îi poate apărea -- cum lui Chianti Classico #17 -- un fel de “a te juca cu vorbele” -- superfluu, poate chiar neserios în măsura în care propagă confuzia într-o lume dată nouă de Inginerul Suprem pentru a fi înţeleasă -- clar, fără ambiguităţi. Or, limbajul poetic instaurează tirania ambiguităţii -- a entropiei jucăuşe, la care participă vocabula, sensul insolit, contextul. La care e chemat să ia parte ludicul omenesc.
    Poetul este nu neapărat adversarul, mai curînd alternativa la “omul serios”, cînd asta-nseamnă dogmatic, funcţional, lucrativ.
    E un clişeu literar “gratuitatea limbajului”, ceva ce-ar scoate poetul (artistul literar, artistul -- generic) din condiţia responsabilităţii sale faţă de Viaţă, Societate, orice altă valoare neapărat inscripţionată cu majusculă (care-i tot faptă literară -- poţi să-nnebuneşti pe chestia asta!) Tot ce se poate spera este că poate fi-ncîntată uimire surpriza de a constata că “gratuitatea are sens” -- şi, de aici, valoare de comunicare, nu neapărat superioară dar altfel, într-o direcţie “imposibilă”, teoretic -- dar vezi că nu şi real. Doar şi teoria-i un fel de pozie pînă cînd nişte ingineri hotărîţi fac un tunel pe sub pămînt pentru a o dovedi (coute que coute. Or, şi asta-i poezie.)
    Şerban Foarţă e autentic traducîndu-l pe Serge Gainsbourg fiindcă sînt amîndoi părţi ale aceluiaşi spirit, iar traducerea e variaţiune pe o temă dată. Era posibil şi invers dacă raportul dintre cele două culturi n-ar fi atît de trist-inegal.
    PS: D-le Tudoran, good point remarca despre traducătorul din Joyce şi cel din Heidegger. Ivănescu şi Joyce puteau fi reversibili -- ca Gainsbourg şi Foarţă -- dar, “dincolo”, ar fi absurd să gîndească cineva una ca asta.

  • Gheorghe Campeanu

    @ Serban Foarta

    (din nou limitat de utilizarea iphone-ului)

    Stimate domnule Foarta,

    Bancul cu Atlanticul era una din replicile de efect in familia Campeanu in anii copilariei mele. Pina la urma, am fost singurul dintre noi care am tacut si inotat (dar va asigur ca nu a fost chiar asa “ieftin”). Desigur, imboldit si de trecutul de membru al echipei de natatie al SSE 2, unde la concursurile nationale principala concurenta era de la Timisoara si Resita, nu aveam optiunea de a rata participarea la concursul de imprejurari

    Despre inotul si transportul trans-Atlantic mai mult(e) in intimitatea sacrosanta prin email (sau Schmaltz, cum spune un bun amic din Romania) garantata constitutional

  • Gheorghe Campeanu

    @ Dorin Tudoran # 24

    A traduce din Joyce necesita talent cu totul deosebit (nu doar de talmacitor iscusit), si este o opera care implica sofisticare si suprema temeritate. Invocind aura de traducator al lui Heidegger prin contrast cu pozitia unui umil traducator “terestru” din Joyce, dl. Liiceanu comite un gest total lipsit de eleganta (ceeace se numeste pe la noi a put-down). Cam ca dialogul cu Amos Oz, cu diferenta ca scriitorul israelian nu era nici nevazator, nisi pe patul mortii.

    Dincolo de faptul ca M Ivanescu a fost un mare poet si scriitor, oare si la acest gen de augusta si aroganta intoleranta va gandeati cind remarcati panoplia de daruri substantiale cu care este inzestrat dl. Liiceanu?

  • ovidiu

    @Gheorghe Campeanu: Cum bine spuneti, a traduce din Joyce necesita talent cu totul deosebit. Eu nu as desconsidera nici dificultatile traducerii din romana in romana: daca interpretam acel fragment asa cum o faceti dumneavoastra (“ceeace se numeste pe la noi a put-down”), cum va explicati ca, totusi, acea intilnire a avut loc?

  • mihai rogobete

    Angajatorul, către marinarii canditaţi la Titanic:
    -- Băieţi, trebuie să cărăm aproape două mii de pasageri, cu o droaie de bagaje, peste Atlantic. Cine nu ştie să înoate?
    -- Păi, nu-i ducem cu vaporul?

  • Şerban Foarţă

    Pentru InimaRea

    Admirabil gândit, admirabil formulat!
    E tot ceea ce pot, acum, să spun.

  • Şerban Foarţă

    Dlui Gheorghe Câmpeanu

    M.I. va fi fost, poate, emul al lui J.J. până şi în “asumarea”, dacă se poate spune astfel, a orbirii.
    Nu numai a… vorbirii, ca G.L.

  • InimaRea

    Pentru Şerban Foarţă: Sînt onorat că “ne-am întîlnit”, maestre.
    Toate bune!

WP Admin